Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1984 (Anul 17, nr. 4537-4613)
1984-07-02 / nr. 4537
Anul XVII., nr. 4537 - pag. a 2 a Pagină realizată de Ştefan DANCIU Foto : Al. V. SZAKÁCS HARGHITA IN EPOCA MARILOR ÎMPLINIRI SOCIALISTE Grija pentru pămint - expresie a grijii pentru oameni! Grija pentru pămînt, pentru punerea în valoare a tuturor suprafeţelor, valorificarea fiecărei palme de sol cultivabil a constituit o preocupare de bază în politica agrară a partidului şi sfatului nostru încă din prima perioadă a instaurării puterii democrat-populare. De altfel, declanşarea procesului de cooperativizare a agriculturii a fost actul care a creat condiţii optime punerii în valoare a pămîntului, realizării unor producţii tot mai ridicate pe toate suprafeţele cultivate. In judeţul Harghita, ca de altfel în întreaga ţară, acţiunea de punere în valoare a pămîntului a cunoscut o amploare deosebită după cel de-al IX-lea Congres al partidului, cînd au fost adoptate vaste programe de recuperare a terenurilor din luncile inundabile ale rîurilor, de combatere a eroziunii solului, de ameliorare complexă a pajiştilor naturale. Programele de îmbunătăţire a fondului funciar au avut în vedere acţiunea coordonată a unor importante mijloace materiale din dotarea unităților specializate, a staţiunilor de mecanizare a agriculturii dar şi a întregii forţe de muncă a satelor, ceea ce i-a conferit un puternic caracter de masă. Acum, la ora unor bilanţuri sărbătoreşti, prilejuite de cea de-a 40-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, de cel de-al Xlll-lea Congres al partidului, oamenii muncii de pe ogoarele harghitene raportează punerea în valoare a unor suprafeţe impresionante, suprafaţa scoasă de sub efectul inundaţiilor şi al excesului de umiditate se ridică la 6.003 hectare în lunca Oltului, la peste 4.000 ha în lunca Mureşului Superior și la aproape 2.003 hectare în lunca Tîrnavei Mari; lucraile de combatere a eroziunii efectuate în sisteme se cifrează la peste 11.000 hectare, la acestea adăugînduse alte cîteva zeci de mii de hectare pe care lucrările au fost efectuate cu forţele proprii ale cooperativelor agricole de producţie şi fermelor I.A.S., cu sprijinul staţiunilor de mecanizare. In acest moment, pe baza prevederilor Programului naţional de creştere a productivităţii solului se află în plină realizare lucrări de îmbunătăţiri funciare fără precedent în judeţul nostru , desecări şi regularizări pe malul drept al Oltului, care vor pune în valoare 5.000 ha teren agricol, alte 9.000 ha pe Mureşul Superior, cîteva mii de hectare pe Tîrnava Mare, acestora adăugîndu-li-se alte mii de hectare în luncile afluenţilor rîurilor amintite; combaterea eroziunii solului pe zeci de mi de hectare, acţiune mult facilitată de dotarea unităţilor agricole cu tractorul SM-800, produs de industria harghiteană. 1984 1944 Feliceni. Tîrnavei Mari i se croieşte o albie mai mare şi mai adîncă, scoţîndu-se astfel de sub pericolul inundaţiilor mii de hectare de teren. Sîntimbru. Se trasează noi canale de desecare. Canal de irigare în sistemul Mugeni - Lutiţa. Pe terenurile aflate altădată sub apă, în cea mai mare parte a anului, cresc acum frumoase culturi. Lupeni - pe terenuri cvasineproductive, livezi moderne de mare productivitate. Lupeni — un model, în devenire*, pentru combaterea eroziunii solului Cu toate că lucrările complexe de combatere a eroziunii solului din perimetrul etalon Lupeni nu sunt încă terminate, această zonă constituie dem un model, un exemplu clar despre ceea ce poate deveni un teren considerat cvasineproductiv, atunci cînd hărnicia oamenilor îşi dă mina cu cuceririle cele mai noi ale ştiinţei agricole. începutul a fost făcut cu înfiinţarea unei livezi moderne, amplasate numai pe terenuri cu pantă accentuată, terenuri care, prin lucrările de terasare şi modelare, au devenit propice realizării unor producţii dintre cele mai ridicate, de mere, pere, prune, cireşe, vişine. Au urmat apoi alte şi alte suprafeţe de pe care au fost anihilate, prin drenuri închise, izvoarele de suprafaţă, au fost nivelate „cocoaşele" existente, s-au constituit sole mari, prevăzute cu agroterase. Aceste ample lucrări, care numai pe teritoriul C.A.P. Lupeni se întind pe mai mult de 3.000 hectare, sunt completate cu stabilirea unui plan rațional de cultură, care asigură evitarea producerii fenomenelor erozionale. De altfel, pe întreg cuprinsul judeţului prin intrarea în dotare a unor maşini tot mai perfecţionate, care permit efectuarea lucrărilor pe curbele de nivel, evitarea tasării solului prin treceri repetate, ca şi prin extinderea suprafeţelor ocupate de plantele ce protejează solul împotriva eroziunii - îndeosebi gramineele și leguminoasele perene - problemele legate de combaterea eroziunii solului tind să-și găsească o rezolvare rar mai apropiată de modul optim. Transformările deosebit de spectaculoase survenite şi în domeniul fondului funciar, al modului cum este abordată această problemă, faptul că în judeţul nostru a avut loc o adevărată „mutare’ a arabilului de pe deal în luncile fertile ale rîurilor au avut şi au ca rezultat sporirea producţiilor agricole, creşterea producoducturui agrico -al tivităţii muncii celor de pe ogoare. Este şi aceasta o expresie concretă a progresului tot mai evident al societăţii noastre, a grijii pentru om, pentru ca munca lui să rodească tot mai îmbelşugat, iar viaţa să-i fie tot rria îndestulată. INFORMAŢIA HARGHITEI Pajiştile — tot mai eficient puse în valoare Cele circa 300.000 hectare de pajişti naturale de care dispune judelul Harghita constituie o bogăţie inestimabilă, care asigură zootehniei judeţului cea mai mare parte a furajelor necesare. In ultimii ani, sîntem martorii unui intens proces de punere în valoare a pajiştilor naturale, prin efeditarea unor complexe lucrări ameliorative, care au determinat creşterea, pe suprafeţele ce au beneficiat de asemenea lucrări, de 3-4 ori a producţiei de masă verde sau fîn. Pînă în acest an, suprafaţa de pajişti ameliorate complex se ridică la aproape 70.000 hectare. În afara lucrărilor executate de întreprinderea Judeţeană pentru Execuţia Lucrărilor de întreţinere şi îmbunătăţire a Pajiştilor, au fost efectuate lucrări pe suprafeţe mari şi de către unităţile agricole socialiste şi consiliile populare. Conform, indicaţiilor Comitetului Judeţean de Partid, în fiecare cooperativă agricolă de producţie s-a amenajat ori este în curs de amenajare o suprafaţă de 200-250 ha fineală pentru a putea fi recoltată mecanizat, în afara lucrărilor de curăţire şi nivelare, aici se fac şi fertilizări, ceea ce permite obţinerea unor producţii de minimum 3.500-4.000 kg fîn la hectar. Prin investiţiile făcute, prin lucrările efectuate an de an, pajiştile naturale harghitene devin tot în mai mare măsură adevărate culturi agricole pe care producţia se obține nu pe baza unor condiții întîmplătoare, ci pornind de la necesitățile de furaje ale efectivelor de animale de care dispune județul.