Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1986 (Anul 19, nr. 5078-5154)
1986-04-01 / nr. 5078
Anul XIX., Nr. 5078 4 pagini 50 bani ROIETAM DIN TOATE TARILE. UNIfl VAlV Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. si al Consiliului popular judeţean Gloriosul partid al demnităţii şi libertăţii noastre Continuator al celor mai nobile tradiţii, partidul comuniştilor, făurit în maiul de acum 65 de ani, a ridicat pe o treaptă superioară lupta întregului nostru popor pentru dreptate socială, pentru respectarea libertăţii şi demnităţii umane. Şi-n slujba acestor ardente idealuri şi visuri îndrăzneţe izvorîte din setea de adevăr a unui popor, forţa politică proletară din patria noastră şi-a demonstrat virtuţile organizatorice şi capacitatea de conducător, distingîndu-se prin concepţia politică proprie, bazată pe prospectarea ştiinţifică, înnoitoare, a datelor fundamentale ale realităţii vieţii politice, economice şi sociale, cit şi pe cele ale evoluţiei în perspectivă, care î-au permis situarea în permanenţă în fruntea luptelor pentru dreptatea socială şi naţională, pentru libertatea şi neatirnarea României, pentru unitatea poporului în vatra Daciei străbune. Şi istoria consemnează pagini de glorie în care este relevată activitatea constantă desfăşurată de Partidul Comunist Român, ai cărui militanţi, ridicând sus steagul luptei de emancipare socială şi naţională, au chemat la acţiune, alături de muncitorime, forţele sociale de bază ale societăţii, partidul devenind astfel un polarizator al celor mai diferite categorii de oameni ai muzicii supuşi exploatării capitaliste, de la muncitorul din cea mai mică fabrică pînă la funcţionarul comercial şi de la ţăranul fără pămînt la intelectualul cel mai pregătit. Asumîndu-şi această râspundere a organizării luptei sociale a proletariatului pentru drepturi şi libertăţi economice, partidul comunist a determinat, pe ansamblul regimului social-politic, mutaţii în direcţia progresului societăţii. Astfel, angrenat în realităţile naţionale, partidul comunist şi-a spus cuvintul faţă de marile probleme care frămintau societatea românească şi a preconizat soluţii concrete, în concordanţă cu interesele şi aspiraţiile revoluţionare şi patriotice ale maselor largi populare, ale întregului nostru popor. A făcut-o cu profunda convingere că lui îi revine rolul de partid naţional şi democratic în sensul cel mai adine al cuvîntului, care luptă nu numai pentru realizarea intereselor unei clase, ci luptă pentru apărarea intereselor fundamentale şi profunde ale naţiunii întregi. Şi aşa cum a demonstrat-o cursul evenimentelor, această angajare nu a fost declarativă, iar previziunea României noi nu era doar rodul unui gînd nobil, ci, şi al cunoaşterii adinei a legilor devenirii istorice, al evaluării lucide a drumului ce trebuia parcurs. în felul acesta, partidul nostru comunist şi-a dovedit capacitatea de a discerne, foarte de timpuriu, că şansa de viitor a patriei, a socialismului însuşi pe pământul românesc se află în realizarea unei economii puternice, pe temeiul industriei naţionale, singura modalitate prin care se poate asigura apărarea şi consolidarea independenţei, micşorarea treptată a decalajului dintre România şi celelalte state dezvoltate ale lumii. Toate aceste idealuri se împlinesc azi, în anii luminoşi ai socialismului, şi ne determină la o înaltă cinstire a gloriosului jubileu al partidului. Omagiindu-i cei 65 de ani de existenţă, gândurile noastre dau expresie recunoştinţei pe care i-o purtăm pentru toate măreţele izbînzi spre care a condus poporul nostru. In istoria căruia prin Congresul al IX-lea a deschis epoca cea mai fertilă din existenţa României, o epocă de glorie, în care ţara şi-a aflat drumul — definit cu clarviziune de strategul şi revoluţionarul de excepţie aflat la cîrmă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — al împlinirii în realitate a aspirațiilor de veacuri ale poporului nostru. Intrarea în luna aprilie, lună în a cărei ultimă decadă trebuie să se încheie semănatul, impune o intensificare a eforturilor tuturor celor de pe ogoare pentru ca toate lucrările din această perioadă, dar în mod deosebit semănatul, să se desfăşoare în cele mai bune condiţii. Adică, operativ, de calitate, cu respectarea strictă a prevederilor tehnologice privind pregătirea patului germinativ, adîncimea de semănat, densitatea. în ceea ce priveşte suprafeţele însămînţate, cele mai mari se înregistrează în unităţile din cadrul C.U.A.S.C. Cristuru Secuiesc, Lupeni şi Mugeni. In Ciucul de Jos au fost însăminţate primele suprafeţe în consiliile unice agroindustriale Sînmartin şi Sîncrăieni, ale căror unităţi au pus sub brazdă şi primii tuberculi de cartofi. O mare atenţie trebuie acordată atît în sectorul socialist, cit şi în gospodăriile populaţiei CULTURILOR DE LEGUME. Unde nu s-a făcut încă acest lucru, trebuie reparate şi însăminţate salariile, după cum, pentru asigurarea la timp a răsadurilor se impune pregătirea acestora în răsadniţe. Despre felul cum este abordată producţia de legume în două comune din Ciucul de Jos — în cele ce urmează. SENARATI mmm ritm — calitat? în pag a 2 a : »» — CHEMĂRI LA ÎNTRECERE MARȚI, 1 aprilie 1986 Soarele răsare : 6,57 Soarele apune : 19,43 Zile trecute : 91 Zile râmase : 274 Este şi vremea culturilor de legume Asigurarea legumelor. In primul rind din gospodăriile proprii, a fost tema raidului nostru efectuat acum cîteva zile în localităţile Sînsimion şi Sîncrăieni. Desigur, subiectul propus ca temă pare curios, de vreme ce pînă la toamnă mai este încă timp. El îşi face însă intrarea în actualitate prin faptul că acum este timpul cînd se procură seminţele, se amenajează solariile sau răsadniţele, se pregăteşte patul germinativ. Primul popas, deci, la Sînsimion, unde interlocutorul nostru, tovarăşul Fodor Tivadar, vicepreşedinte al consiliului popular, ne-a pus în temă cu problemele legumicultorilor. RAID Termenul este puţin cam pretenţios, dacă avem în vedere scara la care se practică legumicultura in comună. De ce spunem acest lucru ? Pentru că din cele 179 de hectare teren arabil aflat în folosinţa cetăţenilor, doar 15 hectare sunt cultivate cu legume. Numai atît pentru că nu există o tradiţie, ni se spune. Oamenii pun în jurul casei cîteva straturi de morcovi, pătrunjel, salată, ridichi, ceapă şi castraveţi, în funcţie de necesităţile fiecăruia. Un adevăr confirmat şi de faptul că cea mai mare parte din seminţele vîndute către gospodari au fost din aceste sortimente. Dacă au nevoie şi de răsaduri ?! Sigur că da, dar le cumpără de la Miercurea-Ciuc. Răsadniţe nu există şi (Continuare in pag. 6 3e1 Ştefana DRAGHICI Ştefan DANCIU „JÜTÉCA -r.--- s jv.?: -- . H Cronica lunii martie a consemnat fapte de muncă deosebite, prin care colectivele de oameni ai muncii, angajaţi plenar în înfăptuirea orientărilor şi indicaţiilor date de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au datexpresie hotărîrii de a încheia cu rezultate cit mai bune acest prim trimestru din 1986, realizînd producţii suplimentare în vederea asigurării unei baze trainice înfăptuirii obiectivelor de importanţă majoră ale acestui cincinal, menit a ridica România pe o treaptă nouă, calitativ superioară în ansamblul dezvoltării sale. Dintre evenimentele acestei luni consemnăm Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., din data de 7 1artie, în cadrul căreia a fost examinat Raportul privind asigurarea şi controlul calităţii produselor, precum şi activitatea de metrologie în anul 1985 ; a fost analizat Raportul privind rezultatele recensămîntului animalelor domestice de la 1 februarie 1986, comparativ cu 1 februarie 1915; a fost dezbătut Planul de măsuri privind aniversarea a 65 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român. Tot în cadrul acestei şedinţe, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare privind participarea şi activitatea delegaţiei P.C.R. la lucrările celui de-al XXVII-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Comitetul Politic Executiv dînd o înaltă apreciere modului strălucit în care a fost reafirmată — în cuvântarea de salut rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu de la tribuna Congresului, precum şi în cadrul intîlnirii cu tovarăşul Mihail Gorbaciov — poziţia partidului şi a ţării noastre în problemele fundamentale ale lumii contemporane. Presa din 8 martie a publicat Mesajul tovarăşului Nicolae Ceauşescu adresat femeilor din Republica Socialistă România cu prilejul „Zilei internaţionale a femeii“, moment de relevare a contribuţiei pe care şi-o aduc femeile in opera de edificare a patriei socialiste, de îndemn la acţiune pentru Înfăptuirea istoricelor hotăriri ale Congresului al XIII- lea al partidului. In data de 26 martie s-a dat publicităţii Comunicatul privind şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. care a hotărlt convocarea Plenarei C.C al P.C.R. în zilele de 1 şi 2 aprilie a.c. A fost publicat, de asemenea, Decretul privind convocarea Marii Adunări Naţionale în a treia sesiune a celei de-a IX-a legislaturi in ziua de 3 aprilie a c., ora 10. în cadrul şedinţei Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din data de 28 martie a fost examinat şi aprobat Raportul privind analiza pe bază de bilanţ a rezultatelor obţinute pe ansamblul economiei naţionale, forContinuare In pag. Cronica lunii martie II Investiţii *86 La Hodoşa este nevoie şi de forţă de munca, dar şi de o mai bună organizare a muncii! I Am vizitat, zilele trecute, şantierul de investiţii de pe platforma S.C. Hodoşa, unde se realizează o serie de noi capacităţi productive, având drept scop completarea profilului de producţie, precum şi modernizarea produselor. Am stat aici de vorbă cu tovarăşul Bajkó Károly, dirigintele de şaptier, precum şi cu tovarăşul inginer Leonid Baraniuc, reprezentantul T.A.G.C.M.R., Braşov, care este constructorul principal. Am aflat, in general, o serie de lucruri bune, deoarece unele dintre obiectivele noi sunt, cum s-ar spune, în pragul intrării în producţie. Este cazul depozitului de buşteni, la care s-au efectuat importante lucrări de modernizare, ce vor avea drept efect mecanizarea totală a lucrărilor, astfel incit, după ce toate utilajele montate vor funcţiona, aici nu va mai fi nevoie decit de şapte muncitori calificaţi! La fel, grupul de uscătorii este şi el aproape terminat, rămînind de executat doar unele izolaţii şi tubulatura de aluminiu. (Conanuar d in pag. a H) Hie ŞANDRU