Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1988 (Anul 21, nr. 5855-5933)
1988-10-01 / nr. 5855
Anul XXI. Nr. 5855 4 pagini 50 bani HOTARIREA Sesiunii comune a Consiliului popular judeţean Cluj şi a Consiliului popular municipal Cluj-Napoca Deputaţii Consiliului popular judeţean Cluj şi ai Consiliului popular municipal Cluj-Napoca, întruniţi în sesiune comună, exprimînd voinţa deplină a tuturor locuitorilor din această zonă a ţării, indiferent de naţionalitate, îşi manifestă în unanimitate mulţumirea pentru măsura, pe deplin îndreptăţită, luată de statul şi guvernul român privind încetarea, începînd ,cu data de 1 iulie 1988 a activităţii Consulatului General all Republicii Populare Ungare de la Cluj-Napoca şi închiderea acestuia. Participanţii la sesiunea comună apreciază justeţea acestei hotărîri şi consideră, în acelaşi timp, că se impunea a fi luată mai devreme, avîndu-se în vedere şi faptul că încă din 1985 România a stabilit încetarea activităţii Consulatului General Român de la Debreţin. Forumul democratic al locuitorilor, judeţului Cluj şi al municipiului Cluj-Napoca a fost convocat şi ca răspuns la cererile formulate de numeroşi cetăţeni cu mai mult timp în urmă privind desfiinţarea Consulatului General al Republicii Populare Ungare, care, în timpul activităţii sale, a încălcat normele şi conduita de funcţionare, s-a abătut in mod inadmisibil de la regulile diplomatice, ocupîndu-se de probleme străine de misiunea şi atribuţiile ce-i reveneau. Prin practicile folosite, prin încălcarea normelor juridice internaţionale, Consulatul General al Republicii Populare Ungare din Cluj-Napoca nu a contribuit la dezvoltarea prieteniei şi colaborării dintre ţările noastre, ci, dimpotrivă, a avut un rol contrar menirii sale. Luînd cunoştinţă , din presă, de la radio şi televiziune, din celelalte mijloace de informare în masă — de insistenţele Republicii Populare Ungare cu privire la reînfiinţarea consulatului de la Cluj-Napoca, deputaţii Consiliului popular judeţean şi ai Consiliului popular al municipiului Cluj-Napoca consideră cu totul nejustificată o asemenea cerere. Avînd în vedere cele menţionate mai sus şi în deplin consens cu apelul tuturor celor ce s-au adresat Consiliului popular judeţean şi Consiliului popular municipal Cluj-Napoca, sesiunea comună, în unanimitate, adresează conducerii de partid şi de stat a Republicii Socialiste România rugămintea să nu dea , curs cererii de reînfiinţare a Consulatului General al Republicii Populare Ungare. Deputaţii Consiliului popular judeţean şi Consiliului popular municipal Cluj-Napoca dau glas deplinei adeziuni la poziţia principială şi profund constructivă a statului şi guvernului român, care acţionează cu consecvenţă pentru ca raporturile românoungare să se dezvolte in spiritul conlucrării, înţelegerii şi al bunei vecintităţi, respectindu se ferm principiile independenţei, suveranităţii, neamestecului în treburile interne, în folosul celor două ţări şi popoare, al cauzei socialismului, colaborării şi păcii pe continentul european şi în întreaga lume. - " Vineri, a avut loc sesiunea comună a Consiliului popular judeţean Cluj şi a Consiliului popular municipal Cluj- Napoca. în deschiderea sesiunii, tovarăşul Joachim Mega, preşedintele Comitetului Executiv al Consiliului popular judeţean Cluj, a prezentat un raport. Pe marginea raportului prezentat au luat cuvântul deputați: : Au(Con Lineare in 009 a 4-a) În câţiva ani, oraşul Topliţa a cunoscut importante prefaceri urbanistice, menite a-i conferi un aspect nou şi totodată, noi valenţe de confort locuitorilor lui. Foto : Nicolae KOVÁCS PROLETARI DIN TOATE TARILE. CNITI-VA I Organ al Comitetului judeţean Harghita al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean ÎN NUMĂRUL DEZI AL ZIARULUI NOŞTRI : • Memento • De la cititori, pentru cititori •Viaţa cultural-artistică • Instantanee • Orizont internaţional. • Şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 2 septembrie a examinat rapoarte şi măsuri privind îndeplinirea planului, a programelor de organizare şi modernizare a proceselor de producţie şi rentabilizarea produselor la care s-au înregistrat pierderi In semestrul I ac., rapoarte privind evoluţia preţurilor şi tarifelor, evoluţia efectivelor de bovine, porcine şi ovine şi referitor la aplicarea, în semestrul I 1988, a Legii privind controlul provenienţei bunurilor care nu au fost dobindite în mod licit. De asemenea, în cadrul şedinţei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a prezentat o informare cu privire la întilnirea de lucru pe care a avut-o la Arad cu tovarăşul Károly Grosz, secretar general al P.M.S.U. La şedinţa Cronica lunii septembrie similară din 13 septembrie, s-a examinat o informare în legătură cu modul in care s-au realizat prevederile planului in industrie şi agricultură pe prima decadă a lunii şi s-au examinat şi aprobat propunerile privind participarea României la cea de-a 43-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U. Joi, 1 septembrie, s-a încheiat, în Capitală, Consfătuirea de lucru pe probleme de agricultură, care a dezbătut probleme principale ale producţiei şi- astabilit măsurile necesare în vederea realizării planului şi programelor pe 1988, a lucrărilor pentru recolta anului viitor, consfătuire la care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, a rostit o importantă cuvântare. Sub semnul unităţii Indestructibile în jurul partidului, al hotărîrii ferme a oamenilor muncii de a înfăptui programele de dezvoltare eco(Continuare în pag. 3-a) Soarele răsare : 6,14 Soarele apune : 17,56 Zile trecute : 275 Zile rămase : 91 SIMBATA, 1 octombrie 1988 IN SPIRITUL ORIENTĂRILOR ŞI INDICAŢIILOR TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA ORDINEA ZILEI . ~-------ss= :ss = î»:s:iH5:itejeist»:! 1 la C.A.P. CIRJA. Activitate intensă pe ogoare pentru strîngerea roadelor toamnei Principala lucrare agricolă, pe tarlalele C.A.P.Cîrța este recoltatul cartofilor, acţiune la care, după cum ne spunea Lörinczi Anamaria, contabil şef al cooperativei agricole de producţie, participau, zilnic, 300 de cooperatori, 100 de elevi şi peste 100 de cetăţeni, din personalul muncitor al Intreprinderii miniere Bălan. S-au recoltat pină in prezent 152 de hectare. (Continuare in pag. o 2-a) Radu POP In C.A.P. Cristuru Secuiesc, recoltarea mecanizată a porumbului se desfăşoară un ritm susţinut. . Numai statuia Veche de cîndunica, practica sacră de a însemna locul prin statuie a dat umanităţii o posibilă, vrednică şi verificată salvare din faţa imensităţii irezolvabile pe deplin a cosmosului tainic. De cind e lumea şi pămintul, zice cu intelepciutice poporul nostru, omul a vrut să nu i se uite urma. Şi FAPTA ! S-a agăţat şi de un fir de păianjen, şi-a presărat, pe toate continentele, idolii de piatră. Să fie veghe şi mărturie, neclintire şi adevăr, nu numai in faţa altora, ci şi in faţa viaţului, a luminii, a zării ... Şi-a purtat statuetele pe corăbii şi le-a plantat pe insule... Păduri de statui, pe insulă. Căci, oricit ar fi de necrezut, statuile nu tac ! Unele au rămas pe glia străbunilor să înfrunte veacurile şi să ne arate cum au gindit, au trăit şi au iubit moşii noştri, altele poate zac in străfundurile mărilor, printre alge şi peşti, în corăbiile scufundate . . . Dar lut... Aşa s-a înţeles că numai statuia să fie sensul nemuririi, al gloriei, al făptuită că omul şi limba lui, limba pietrelor n-au pierit. Aşa mult glorioşii noştri strămoşi romani, pe unde şi-au dus graiul în Dacia, şi-au adus şi marmora cu ei. Iar noi astfel am ştiut cine am fost, cine suntem şi cine vom fi. Semnul minune al limbii se acordă cu semnul pietrei. Statuile nu tac niciodată ? Sămu Ion BOGDANESCU