Adevărul Harghitei, aprilie-iunie 1995 (Anul 7, nr. 1146-1201)
1995-04-04 / nr. 1146
JÍ©1^1MÍE>Í'MTM iamii Prețul — 29 lei abonamentul, 40 lei/vă.rare liberi Anul VII., Nr. 1146 Ificial Un escroc pentru cinci judeţe (1) LIVIU GRIGORESCU este un tânăr de 28 ani, care înainte de 1990 nu era foarte cunoscut în municipiul Miercurea. Ciuc. Viaţa lui s-a desfăşurat până atunci dupâ un anumit tipic. A venit revoluţia şi o dată cu ea libertatea de a face ţi altceva, liviu Grigorescu S-a gândit că ar putea să-ţi încerce norocul devenind patron de firmă. Aşa se face că, în 10 iulie 1991, a înfiinţat societatea comercială „GRIGORESCU —APEMIN“ SNC (număr de înmatriculare la Registrul Comerţului Harghita 19-J/ 0547), societate ce avea ca obiect de activitate, un principal, efectuarea de acte de comerţ cu ape minerale şi alte mărfuri. Omul nostru se învăţase repede să învârtească sume frumoase de bani. De aici şi până a eluda legile nu a fost decât un pas. El a reuşit în trei ani să se facă cunoscut în 5 judeţe ca un escroc veritabil. HARGHITA - Deşi a desfăşurat activităţi comerciale, Grigorescu nu a condus nici un fel de evidenţe contabile, şi implicit, nu a întocmit nici bilanţuri contabile la sfârşit de an. Din procesul verbal întocmit de Administraţia Financiară a municipiul Miercurea- Ciuc, Biroul de Constatare şi Impunere Impozite Indirecte, rezultă că Grigorescu, deşi a desfăşurat activităţi comerciale multiple, nu a condus evidenţa contabilă, identificându-se un număr de 11 facturi emise de Grigorescu în numele altei firme (S.C. Quasar S.R.L. Cluj-Napoca, filiala Miercurea-Ciuc). Prin acest procedeu, conform constatărilor organelor de control, rezultă că Liviu Grigorescu a realizat un profit impozabil în sumă de 13.616.969 lei. În perioada iunie 1991 — 26 octombrie 1994 a emis cu bună știință înregistrarea corectă în contabilitatea S.G. „Grigorescu — Apemin“ SNG a veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor (Conf. in pag. a 3-a) ANA OGREZEANU MARTI, 4 APRILIE 1995 Parlamentari polonezi la Miercurea-Ciuc In drum spre comunităţile poloneze din Moldova, grupul parlamentar de prietenie polonezo-român, a făcut în ziua de 2 aprilie a.c. un scurt popas la primăria municipiului Miercurea-Ciuc. Cu această ocazie, dr. Csedă Csaba, primarul municipiului, a făcut o succintă prezentare a municipiului şi a răspuns Întrebărilor oaspeţilor care s-au referit în principal la condiţiile de viaţă a minorităţilor din România, implicit in municipiul Miercurea-Ciuc. Grupul parlamentar polonez a fost alcătuit din ZBIGNIEW GALEK, deputat al Partidului Ţărănesc Polonez, preşedintele Grupului de prietenie Polonia — România; Dr. STANISLAW KUCHARSKI, medic din Walbrzycki, senator al Alianţei Stângii Democrate, vicepreşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, PIOTR CZARNECKI, tehnician din Cracovia, deputat în Partidul Uniunea Muncii, membru al Comisiei administrative şi la internet JAN SCZEPANIAK, jurist din Wroclawek, deputat al Partidului Ţărănesc Polonez, vicepreşedinte al Comisiei legislative; WLADYSLAW SWIES, inginer economist din Koszaiin, deputat al Partidului Țărănesc _ Polonez, membru al Comisiei de colaborare economică cu străinătatea și de economie maritimă PAWEL GRUK, consilier principal al Cancelariei Seimului; ROMAN WYBORSKY, consilier al Ambasadei Poloniei la București. Pc Printr-o hotărâre, Consiliul local din Gâlâutaș a organizat asigurarea pazei bunurilor din sectorul public. Aceasta înseamnă că, in baza actelor normative In vigoare — Decretul 477/1983, H.G. nr. 1165/1990 și Legea 69/1991 — Consiliul ocal a angajat 2 paznici, cu contract de muncă, a căror sarcină este de a veghea, conform planului de pază, asupra următoarelor obiective din comună: sediul consiliului local, dispensarul uman, şcoala generală, 2 grădiniţe, 2 biserici, clubul cultural, oficiul poştal, agenţia CEC, staţia de montă. Planul de pază a fost întocmit împreună cu poliţia din localitate şi astfel s-a stabilit în amănunt tot ceea ce au de făcut paznicii — traseu, mod de comunicare Ş.a. Fireşte, aceşti paznici trebuiesc retribuiţi, ceea ce înseamnă că trebuie constituit fondul necesar de la contribuabili. Pentru aceasta, s-a inventariat numărul cetăţenilor în vârstă Intre 18—65 de ani, exceptând persoanele inapte şi care beneficiază de scutiri, s-a calculat cât revine de persoană pe an contribuţie pentru a se asigura salariul celor doi paznici. Ei bine, aceasta sumă este de 8000 lei/an. In interesul cetățenilor, pentru a le fi mai uşor să-şi achite contribuţia l-a stabilit că plata se poate face ia două rate, fixându-se şi termenele până la care trebuiesc achitate sumele — nerespectarea termenelor conducând la aplicarea de penalizări. S-a recurs la această formă de asigurare a pazei bunurilor din sectorul public deoarece varianta ca fiecare cetăţean apt, prin rotaţie, să presteze serviciu de pază a bunurilor publice — variantă aplicată anul trecut — s-a dovedit necorespunzătoare, după cum ne preciza d-l Traian Roandă, primarul comunei Gălăuţaş. Vă veţi întreba poate de ce ne preocupă această problemă! Ei bine pentru «A In adunarea pubMicfl In para li s-o adua la cunoştinţă locuitorilor comuna» că poza bunurilor din sectorul public se Va face de către doi paznici angajaţi, câţiva s-au împotrivit. Mai mult, au încercat şi încearcă, cu tot felul de argumente, nefondate, sâ-i influenţeze şi pe ceilalţi să nu plătească acea contribuţie de 8000 de lei, spunând printre altele că „legea din ’83 este ceauşistă, prin urmare nu e valabilă“. O fi datând (Cont. în pag . 3-a) AURELIA ILUŢ Dacă nu s-a abrogat, legea-i lege chiar dacă datează din 1983. Cf’J'B; 1TO®' í Kixdit . Masă rotundă organizată la ziarul Adevărul Harghitei Participarea reprezentanţilor unor Instituţii şi societăţi comerciale la masa rotundă desfăşurată în organizarea ziarului nostru la sfârşitul săptămânii trecute, având ca temă îngrijorătorul fenomen al incendierii turbinei din preajma municipiului reşedinţă de judeţ, poate fi apreciată ca fiind peste nivelul aşteptărilor. Pe parcursul câtorva ore cei prezenţi au reuşit să demonstreze o dată în plus că acest fenomen dăunător, care nu şi-a exprimat încă toate valenţele distructive, trebuie privit prin prisma adevăratei sale compliciteti. Dacd «ut#?# i% ktetart suspectate a ne oferi un adevărat dezastru — cu inevitabile efecte sociale, economice și ecologice — trebuie privite cu ochiul agricultorului, cu cel al specialistului ce veghează la resursele subsolului, sau cu al celui care veghează la sistemele de desecări făcute In regiune cu vreo două decenii în urmă, ori din multe alte perspective — sunt toate acestea idei asupra cărora s-au enunţat argumente pro şi contra. Nu au lipsit nici opiniile referitoare la cauzele apariţiei In ultima vreme a acestui fenomen, precum nici cele ce vizeamăsurile de prevenire, dar şi de înlăturare a posibilului dezastru. Cum era şi firesc, nu au lipsit de la această întrunire nici cei cărora le revine responsabilitatea privind organizarea apărării împotriva dezastrelor şi anume reprezentanţii administraţiei publice, astfel stabilindu-se şi câteva măsuri de întreprins neîntârziat. Pe larg asupra interesantele opinii emise şi supuse dezbaterii cu prilejul mesei rotunde organizate de ADEVĂRUL HARGHITEI vom insista în numărul nostru dublu de vineri, 7 aprilie. ALEXANDRU ŢIFREA în pag. a 2-a FOTBAL La noi, lumea nu se prea omoară cu firea ■ ÎNTREBAREA — VEDETA : DE UNDE NE PUTEM PROCURA CONSTITUŢIA? Iniţial se prevăzuse un miting, însă cum entuziasmul majorităţii liderilor de sindicat şi a celor pe care II reprezintă a fost scăzut, respectiva acţiune nu a mai avut loc, organizându-se, vineri, la iniţiativa FISLH, o adunare având ca principale coordonate de discuţie deteriorarea gravă a nivelului de trai şi necesitatea respingerii cu sprijinul parlamentarilor a Ordonanţei nr. 1/95. Dar nici această foarte paşnică formă de protest, ajustată la ideea conducerii CNSLR — „Frăţia" de a nu încuraja manifestările de stradă spcrale, nu s-a bucurat de o prea largă audienţă. În sala „studio" a Casei de cultură a sindicatelor din Miercurea- Ciuc au fost prezenţi cam 70 la sută din membrii birourilor sindicale, nici vorbă de masă de sindicalişti, dintre cei 6—7 parlamentari au fost prezenţi doar d-nul Hajdú Gábor — senator şi Nagy Benedek, deputat, iar dintre conducătorii filialelor harghitene a partidelor politice a fost de faţă doar d-l Mihail Filimon, preşedintele Partidului Democrat, probabil celorlalţi politicieni de vârf le-a fost frică deoarece implicaţii. Teamă nejustificata, deoarece în acel cadru restrâns, format din 30—40 de persoane, după ce d-l Fazakas Albert, preşedintele FJSLH a prezentat situaţia apropo de nivelul de trai s-a trecut la discuţii şi întrebări cuprinzând o sferă foarte largă de probleme, de la cele salariate la cele ale privatizării, de la starea proastă a drumurilor din Miercurea-Ciuc la situaţia din penitenciare şi consecinţele majorării pedepselor. Ni s-a părut a fi vedeta întrebărilor aceea pusă de un cetăţean cum că de unde îşi poate procura el Constituţia ţării, întrebare premiată instantaneu de deputatul Nagy Benedek, care i-a Înmânat interogatului propriul său exemplar. Revenind la foarte anemica pârtiei(Cont. in pag . 3 6) IULIU CONDRAT IN ATENŢIA PROPRIETARILOR DE CÂINI DIN MIERCUREA-CIUC Cu seara de marţi, 4 aprilie a.c. începe otrăvirea câinilor vagabonzi. In acest sens, proprietarii de câini sunt rugaţi să-şi ţină legate aceste animale. De asemenea, cetăţenii care văd cadavre de câini sunt rugaţi să anunţe acest lucru la telefon nr. 115120 (Primăria).