Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 2011 (Anul 23, nr. 5198-5247)
2011-04-01 / nr. 5198-5199
• Pagina a 2-a • 12 aprilie 2011 • Informația SUPSititer SPORT Bilanţul pe 2010 al Direcţiei pentru Sport a judeţului Harghita Sportivii harghiteni au obţinut 361 de clasări pe podium la competiţiile naţionale şi 46 la cele internaţionale d intr-un raport de activitate pe anul 2010 întocmit de Direcţia pentru Sport a judeţului (DSJ) Harghita se evidenţiază faptul că în anul trecut sportivii harghiteni au obţinut 361 de clasări pe podium la competiţiile naţionale. Dar rezultate bune au avut şi pe plan extern, unde au obţinut 46 de clasări pe unul din locurile I-III. Pentru aceste rezultate a fost necesară şi o muncă pe măsură, DSJ Harghita punând accent pe programul „Promovarea sportului de performanţă", în cadrul acestui program, DSJ Harghita a stabilit şi realizat activităţi în următoarele direcţii: • acordarea asistenţei metodice la elaborarea programelor şi planurilor de pregătire la loturile naţionale de patinaj artistic, patinaj viteză pe pistă lungă şi scurtă, hochei pe gheaţă, sanie, schi biatlon şi fond, dar şi alte sporturi • promovarea şi susţinerea sportivilor in loturile naţionale şi realizarea obiectivelor de performanţă la competiţiile internaţionale şi naţionale, în cadrul acestui program au fost organizate 110 acţiuni sportive, fiind finanţate 16 din ele, pentru care s-au cheltuit 58.023 lei. Din această sumă, 52.023 lei provin din bugetul alocat instituţiei sub formă de subvenţii, iar restul de 6.000 lei au fost venituri proprii. De asemenea, alţi 13.250 lei au fost alocaţi pentru organizarea unor cantonamente, semi-cantonamente, achiziţii de echipament sportiv şi pentru decontarea unor cheltuieli cu dimentaţie de efort. Cum de aceste servicii au beneficiat 35 de sportivi, majoritatea componenţi ai loturilor naţionale, ar ieşi o cheltuială medie de 378 lei/sportiv. în urma acestor eforturi ale autorităţilor, nici sportivii harghiteni nu s-au lăsat mai trejos în anul 2010. Astfel, pe plan intern, ei s-au clasat de 361 ori pe podium, cele mai bune performanţe - cu 118 locuri I - avându-le unorii. Dacă la sporturile de iarnă era oarecum firesc ca sportul harghitean să lumine întrecerile interne (28 locuri 1, 15 ttluri de vicecampioni şi alte 9 clasări pe locul 11 obţinute la patinaj viteză; 33 locuri 1, 28 lăsări pe a doua treaptă a podiumului şi 15 ocuri III la schi fond; 16 titluri de campioni şi are 7 clasări pe locuri II şi 111 la schi alpin -sate obţinute de juniori), este de remarcaterformanţa obţinută la judo (11 titluri de ampioni, 12 titluri de vicecampioni şi 15 jcuri III), dar şi la taekwondo (8 titluri deampioni, 4 clasări pe locul II şi 8 locuri 111) au la orientare (2 locuri I, 13 locuri II şi 3 lăsări pe locul III). . . Şi sportivii seniori au obţinut rezultatemarcabile, totalizând 17 titluri de campioni, 1 titluri de vicecampioni şi 10 clasări pe locul I. Printre cele mai bune rezultate, peiscipline sportive, obţinute de seniori minţim cele de la lupte (4 titluri de campioni două clasări pe locul III), la parapantism (3tluri de campioni şi câteva recorduri aţionale), judo (9 clasări pe locuri II şi III) şi fatlon (4 clasări pe podium). Pe plan extern, sportivii harghiteni au obţinut 5 de clasări pe podium, impunându-se, la fel ca în competiţiile interne, juniorii. Aceştia au uşit să obţină 5 titluri de campioni (4 la biatlon şi 1 la schi fond), 11 titluri de vicecampioni (8 la judo, două la patinaj viteză şi unul la biatlon) şi 11 clasări pe locul III. Seniorii au luat două titluri de campioni (câte unul la hochei și la ciclism), s-au clasat o dată pe locul II, la orientare, și de 4 ori pe locul III (de fiecare dată la ciclism). Peste 140 de harghiteni convocaţi la loturile naţionale , în anul trecut la loturile naţionale ale României au fost convocaţi 143 de sportivi harghiteni (52 la seniori, 32 la tineret şi 53 la juniori), din care 6 la lotul olimpic. Cele mai multe convocări la loturile naţionale, pe discipline sportive, le-a avut hocheiul pe gheaţă (14 jucătoare şi 41 jucători, respectiv câte un antrenor), patinajul viteză (12 jucători şi un antrenor), schi fond şi biatlon (13 jucători şi un antrenor). Peste 2.600 de sportivi legitimaţi în judeţ La echipele de club din judeţ, potrivit raportului întocmit de DSJ Harghita, sunt legitimaţi 2.671 de sportivi, dintre care 787 seniori, 898 tineri, juniori şi cădeţi şi 986 copii. Sportul harghitean mai are 90 de antrenori, 40 instructori, 167 arbitrii şi 3 antrenori emeriţi. Acţiuni sportive Tot în anul 2010, CSJ Harghita a avut o bună colaborare cu federaţiile sportive de specialitate, fiind un sprijin în organizarea unor competiţii naţionale şi internaţionale, printre care se numără Campionatul Mondial şi Cupa Mondială la orientare pe schiuri, Campionatul Mondial de Hochei pe Gheaţă U-20, Cupa „DANUBIA" la patinaj viteză pe pistă redusă sau Liga MOL la hochei pe gheaţă. De asemenea, în cursul anului trecut, au fost organizate 3 acţiuni de selecţie pe plan judeţean pentru: handbal, hochei pe gheaţă şi judo. în acelaşi timp, însă, s-a acordat prioritate perfecţionării specialiştilor care activează în cadrul structurilor sportive din judeţ, acordându-se sprijin logistic pentru înscrierea antrenorilor tineri la examenele de promovare, avansate în cadrul Şcolii Naţionale de Antrenori. Acţiuni au fost desfăşurate şi pe linia prevenirii violenţei la manifestările sportive, fiind înfiinţată, în 2010, Comisia Judeţeană de Acţiune împotriva Violenţei în Sport Harghita. Pagină realizată de LIVIU CÂMPEAN liviucampean@gmail.com Vineri Sâmbătă Duminică Liga I Programul etapei a 23-a Astra Ploieşti - Victoria Brăneşti (ora 15,00, GSP TV); FC Vaslui - Unirea Urziceni (ora 17,00, GSP TV); FC Braşov - Oţelul Galaţi (ora 18,45, DigiSport); U Cluj - Dinamo (ora 20,30, GSP TV); Tg. Mureş - Gloria Bistriţa (ora 15,00, GSP TV); Sportul Studenţesc T. U Craiova (ora 15,00, GSP TV); FC Timişoara - Steaua (ora 19,30, DigiSport); Pandurii Tg. Jiu - CFR Cluj (ora 17,00, GSP TV); Rapid - Gaz Metan Mediaş (ora 20,30, DigiSport). Naţionala de fotbal , încotro? Razvan Lucescu: „Dacă ne uităm atent, toţi jucătorii au probleme şi cei din ţară, şi cei din afară. Poate doar Cristi Chivu nu a avut probleme în ultimii trei ani. In rest, au fost trimişi la echipa a doua, au fost suspendaţi. Şi atunci este foarte greu să te foloseşti de tot talentul lor... Noi distrugem jucători. Florescu este un mijlocaş bun. Că nu e de top, cum e Stankovic, astă e altceva. Noi nu am crescut nici la juniori, nici la seniori jucători care să aibă ştiinţa jocului. Nu avem echipe care să ştie să construiască jocul. E păcat să-i dăm în cap unui jucător care este util” După dubla din ultimele zile a naţionalei de fotbal a României (1-2 în Serbia şi 3-1 cu Luxemburg), toată lumea a sărit la gâtul lui Răzvan Lucescu. Mai ales după meciul cu Luxemburg, când naţionala a fost condusă cu 1-0, practicând un joc pe care nici nu ni-l puteam imagina cândva. Dar se pare că nimeni nu vede partea plină a paharului, mai ales după meciul cu Luxemburg. Partida de la Piatra Neamţ a fost derby-ul ultimelor două clasate, pe care l-am câştigat. Astfel, ne-am consolidat locul 5 în grupă, în condiţiile în care puteam ajunge pe ultimul loc. Apoi, am revenit de la 0-1, fapt pe care o altă echipă din ţară nu l-a mai reuşit de o bună perioadă de timp. Asta este un plus pentru moral: am dovedit că nu ne lăsăm bătuţi, chiar dacă suntem conduşi. Prin dubla reuşită, Mutu a revenit la naţională in forţă. Extrapolând rezultatele, suntem la acelaşi nivel cu Franţa; francezii i-au bătut pe luxemburghezi cu 2-0 (adică la două goluri diferenţă); noi i-am bătut tot la două goluri diferenţă. Acum lăsând gluma deoparte, în cele două meciuri jucate naţionala a arătat că este departe de ce era odată, pe vremea când selecţionerii beneficiau de aportul unor jucători ca Hagi Popescu, Moldovan, Răducioiu, Dumitrescu, Petrescu şi mulţi alţii. în ultimul timp, cea mai mare parte a suflării fotbalistice din ţară aruncă vina pe Răzvan Lucescu, care nu reuşeşte să imprime o idee de joc echipei. Criticile care i se aduc le ştim prea bine: de la selecţia pe care o face, cu jucători, care zic unii mai mult sau mai puţin vizaţi, nici nu ar trebui băgaţi în seamă, până la faptul că nu are nici o tactică pe teren. De aceea nu voi insista pe acest subiect (care discutat zilnic în presa naţională) şi voi propune o recapitulare a situaţiei naţionalei din ultimii ani şi a jucătorilor. Anghel Iordănescu a fost selecţionerul care a dus România până în sferturile de finală ale Cupei Mondiale în 1994. Deşi avea aportul unei generaţii de excepţii toată lumea îl lăuda pe general. Era selecţionerul care făcea minuni, însă,odată cu îmbătrânirea jucătorilor, nici jocul nu a mai mers, moment în care au apărut criticile la adresa lui Iordănescu, pentru ca în final să fie dat afară de la naţională pe motiv că nu are nici o viziune de joc, că nu face selecţia cum ar trebui, apelând la jucători depăşiţi. A urmat Victor Piţurcă, ce-i drept doar pentru o campanie de calificare. Care, de fapt a şi reuşit-o, insă la turneul final naţionala a fost condusă de Emeric Jenei. A fost ultimul turneu final unde România făcea istorie dintr-o grupă cu Germania, Anglia şi Portugalia, se clasa pe locul 2. Imediat după turneul final, aveau să vină, pe rând, la cârma naţionalei László Bölöni, Gheorghe Hagi şi iar Anghel Iordănescu, nereuşind nimeni o calificare. Toate acestea pe fondul intrării tot mai mult în neant a fotbalului românesc la nivel de cluburi, cu o prezenţă tot mai redusă a jucătorilor români în echipe de top din Europa. După replica celebră a lui Iordănescu, „Olanda şi Cehia porneşte ca şi favorite", a fost reinstalat selecţioner Victor Piţurcă, moment în care speranţele la un turneu final renăşteau. Şi aşa s-a şi întâmplat România reuşind să ajungă la Campionatul European din 2008. Numai că din campionatul intern nu răsărea nici un jucător, în loc să se întreacă in fotbal, jucătorii din România se duelau în maşini şi petreceri prin cluburi, în timp ce patronii celor mai importante cluburi din ţară schimbau antrenori pe bandă rulantă, iar în pauzele competiţionale făceau reforma la echipe prin schimbarea a cel puţin jumătate de lot. Acestea erau condiţiile în care au debutat preliminariile pentru Cupa Mondială din 2010, la cârma naţionalei fiind tot Victor Piţurcă, cel care era lăudat în 2008. Numai că, din diverse motive, se pare că nici Victor Piţurcă nu reuşea să facă cum trebuie selecţia, ducând naţionala în subsolul grupei preliminarii. Automat Piţurcă a început să fie hulit cerându-i-se demisia de mulţi specialişti. Aşa a ajuns selecţioner Răzvan Lucescu. Imediat după primul meci oficial al noului selecţioner, presa sportivă naţională avea numai cuvinte de laudă la adresa lui. Se părea că era selecţionerul care putea revigora naţionala. Numai că, la fel cum s-a întâmplat şi ca ceilalţi selecţioneri din era post-decembristă, a venit momentul în care să fie şi el hulit Şi atunci se pune întrebarea firească: dacă la un moment dat un antrenor reuşeşte să obţină rezultate, iar peste un timp „trăieşte" numai din eşecuri, cine este vinovat? Antrenorul care „s-a îndobitocit" peste noapte sau valoarea jucătorilor care vin din urmă? Cât timp la naţională activau jucători crescuţi într-o mentalitate sportivă, rezultatele erau pe măsură. Cum România a intrat în democraţie, se pare că de fîţe nu au scăpat nici jucătorii. Iar cei care au scăpat de fiţe, au devenit victimele patronilor de club, care i-au înlocuit cu jucători aduşi de prin alte ţări străine ori trimişi la echipa a doua, în funcţie de starea de spirit din acea zi.