Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 2019 (Anul 31, nr. 6476-6510)

2019-04-02 / nr. 6476

• Pagina a 2-a • 2 aprilie 2019 • Informația mUPs­hitel Colaborare ştiinţifică pentru clasificarea spitalului judeţean ca spital clinic regional Managerul Spitalului Jude­ţean de Urgenţă (SJTU), dr. Kon­rád Judit, a deschis lucră­rile conferinţei, salutându-i pe cei prezenţi: medici, profesori u­­niversitari din Miercurea Ciuc şi de la Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţă şi Tehnologie (UMFST) Târgu Mureş, şefi ai unor instituţii publice şi politici­eni. Gazda evenimentului, pro­decanul Universităţii „Sapien­­tia”, Pap Levente, a vorbit des­pre rezultatele cercetărilor şi pu­blicaţiile colegilor săi, precum şi despre colaborarea cu cerce­tători din alte centre universitare din ţară şi din Ungaria. „Pentru noi este important să devenim un actor însemnat în această re­giune şi este foarte bine că avem ca parteneri oraşul şi pe repre­zentanţii acestuia. Evenimentul de astăzi este rezultatul unui ast­fel de parteneriat şi sper că vom colabora împreună pentru ţinu­tul secuiesc”, a declarat prode­canul Universităţii „Sapientia”. Invitat să ia cuvântul, preşe­dintele Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, Borboly Csa­ba, a relevat importanţa clasifi­cării spitalului judeţean ca spital clinic regional, un „vis îndrăz­­neţ“ pe cale să devină realita­te. „In urmă cu 50 de ani a avut loc aselenizarea, pentru că oame­nii au avut încredere că vor pu­tea păşi pe Lună. Dacă atunci nu s-ar fi luat o decizie şi nu ar fi existat credinţa în reuşită, acest lucru nu s-ar fi întâmplat. Eu am încredere că, după 50 de ani de la aselenizare, visul nostru despre care vorbim astăzi se va realiza”. Consulul Farkas Balázs, re­prezentantul Consulatului Ge­neral al Ungariei la Miercurea Ciuc la eveniment, a sintetizat „legătura spitalului cu politica naţională”. „Guvernul Ungariei şi scopul nostru este ca în Ardeal şi în ţinutul secuiesc, sistemul de sănătate desfăşurat în limba ma­ghiară să atingă un nivel cât mai înalt. Din acest motiv sprijinim învăţământul în limba maghiară la UMF Târgu Mureş, din acest motiv sprijinim construirea lo­cuinţelor de serviciu şi salutăm şi iniţiativa colaborării SJU cu Universitatea Sapientia. Sperăm că va fi o colaborare pe termen lung, care va servi interesele co­munităţii”, a explicat delegatul reprezentanţei diplomatice. Conferenţiar dr. Mara Gyöngyvér, prorector al Uni­versităţii „Sapientia”, a apre­ciat conferinţa „Actualităţi în diagnosticul şi tratamentul sep­­sisului - Paşi pe calea de a deve­ni spital clinic” ca fiind un eve­niment „foarte important”, atât din punct de vedere al tematicii, cât şi al colaborării cu spitalul judeţean, ratificată anul trecut. „Din 2005-2006 avem proiecte în biologia medicală, în dome­niul chimiei şi al geneticii, rea­lizate în cadrul diferitelor parte­­neriate. De atunci, putem spune că se desfăşoară cercetare ştiin­ţifică în instituţia noastră, orga­nizăm conferinţe împreună, iar în acest an va fi a treia conferin­ţă medicală în domeniul cerce­tării pe care o organizăm împre­ună cu SJU. (...) Medicii SJU se pot înscrie la programe de doc­torat şi acesta este un aspect foarte important în încadrarea SJU ca spital clinic”, a punctat dr. Mara Gyöngyvér. Prorectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) din Târgu Mureş, conf. dr. Nagy Előd, a schiţat, la rân­dul său, esenţa parteneriatului de colaborare cu Universitatea „Sapientia” şi cu spitalul jude­ţean din Miercurea Ciuc, „într­adevăr, la Universitatea Sapien­tia sunt facultăţi, specializări, există cunoştinţele teoretice şi practice necesare cercetării cli­nice, dar lipseşte o verigă. (...) Practic, ceea ce putem oferi noi în această colaborare dintre SJU şi UMF este cercetarea sau anu­mite aspecte din cercetarea cli­nică, pentru că la UMF indicato­rii de performanţă sunt în creş­tere şi cred că noi putem fi acea verigă care oferă cunoştinţele despre anumite patologii, crea­rea registrului de bolnavi, cerce­tarea unor parametri de tip bio­­markeri care pot fi în folosul di­agnosticului sau clasificării ris­cului clinic, putem oferi con­sultanţă şi activităţi”, a precizat conf. dr. Nagy Előd. Invitat la conferinţă, deputa­tul UDMR Korodi Attila a re­marcat că municipiul Miercurea Ciuc este poziţionat într-o zonă geografică aparte, la o distanţă prea mare de clinicile şi marile centre de sănătate „ca toate pro­blemele complicate, care apar la nivel de urgenţă, să fie gestiona­te în timp util”. Parlamentarul a amintit că la iniţiativa medici­lor cu performanţe deosebite ai SJU, în urmă cu aproape 3 ani s-a creionat perspectiva creă­rii unui spital clinic de catego­ria II în Miercurea Ciuc, me­nit să aducă ştiinţă, cunoştinţe, tehnologie şi servicii medica­le adecvate, care în prezent pot fi asigurate pacienţilor din re­giune cel mai aproape la Târgu Mureş. „Lupta pe care o ducem la Bucureşti pentru sistemul de sănătate din ţinutul secuiesc este una foarte serioasă şi vă asigur că din partea noastră aveţi tot sprijinul. Ne place să existe pla­nuri şi proiecte foarte precise şi strategii foarte bune, ca să avem ce urmări. Şi în ultimii doi ani, în mod palpabil se văd o multi­tudine de idei. Cred că am reuşit să obţinem cel mai serios sprijin financiar din istoria SJU tocmai pentru că au existat idei precise, am reuşit să obţinem resurse ca­re pe termen scurt dau o sarci­nă foarte importantă conducerii spitalului. Trebuie să achiziţio­năm, să dezvoltăm spitalul”, a spus liderul Grupului UDMR în Camera Deputaţilor, încurajân­­du-i pe medicii spitalului să fa­că planuri şi pentru anii care ur­mează, „pentru a putea asigura resursele necesare” materializă­rii lor. Şefa Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Harghita, dr. Tar Gyöngyi, a prezentat paşii ca­re trebuie urmaţi de SJU în ve­derea obţinerii acestei clasificări, accentuând importanţa îndepli­nirii criteriilor de organizare, de funcţionare şi de personal, o al­tă cerinţă obligatorie fiind com­pletarea spitalului judeţean cu toate specialităţile existente în România. „Sunt lucruri pe care colegii mei de la spital le ştiu, aş vorbi mai mult despre ce lipseşte. Lipseşte linia de gardă permanen­tă la Cardiologie, la Neurologie, avem nevoie de perfecţionarea li­niei de gardă şi la Unitatea Primiri Urgenţe - acoperirea urgenţelor există pe hârtie, dar, din păcate, medicina de urgenţă nu este prea populară şi puţini medici îşi asu­mă să stea pe baricade pe termen lung, într-una dintre cele mai cri­tice şi grele secţii. Avem şi specia­lizări care prezintă lacune, avem nevoie de o Secţie de radiologie, care să acopere cu analize de înal­tă tehnologie acest serviciu 24 de ore din 24 şi, evident, trebuie să avem asistenţi şi personal auxiliar care să acopere toate domeniile”, în completare, directoarea DSP a amintit de necesitatea înfiinţă­rii Laboratorului propriu de ana­lize al spitalului judeţean, asigu­rând conducerea unităţii medicale de tot sprijinul în privinţa autori­zării. Totodată, a atenţionat că tre­buie formulate capitolele de chel­tuieli, „provocarea” fiind cheltui­rea celor 30,6 milioane de lei pri­mite de SJU din Miercurea Ciuc de la bugetul de stat pentru inves­tiţii directe, tehnologie şi lărgirea serviciilor medicale până la sfâr­şitul anului, astfel încât „să exis­te facturi”. „Nu va fi uşor, aici îmi fac puţin griji”, a mărturisit dr. Tar Gyöngyi. „Ne-am stabilit ca obiec­tiv să fim acea forţă care va du­ce la îndeplinire clasificarea uni­tăţii noastre medicale ca spital cli­nic regional, echipa noastră medi­cală este entuziastă şi convinsă că acest lucru este fezabil”, s-a pro­nunţat dr. Konrád Judit. „Faptul că preşedintele României (Klaus Iohannis -n.a.) a acordat spitalu­lui nostru (în aprilie 2018 - n.a.) Ordinul Meritul Sanitar, în grad de Comandor, în semn de apre­ciere pentru întreaga activitate de asistenţă medicală, precum şi pentru rezultatele obţinute în per­fecţionarea actului medical, este o recunoaştere a meritelor echipei noastre, care nu s-au născut de la o zi la alta. E bine de ştiut că acti­vitatea noastră este urmărită şi re­cunoscută”, a mai spus manage­rul spitalului judeţean. Masa rotundă pe tema înfi­inţării unui spital clinic în mu­nicipiul reşedinţă al judeţului Harghita a continuat cu work­­shop-ul „Actualităţi în diagnosti­carea şi tratamentul sepsisului”. Aveam să aflu că sepsisul - bi­necunoscut medicilor, iar nouă prea puţin - este un răspuns in­flamator al organismului, atunci când acesta se confruntă cu o in­fecţie bacteriană generalizată, că poate apărea la orice pacient ca­re prezintă o­ infecţie şi dezvoltă complicaţii, însă cele mai expuse la risc sunt, de obicei, persoane­le foarte tinere sau foarte în vâr­stă. în general, factorii care favo­rizează apariţia sepsisului sunt un sistem imunitar slăbit, o boală cronică precum diabetul, bolile de rinichi sau de ficat, SIDA sau cancerul, o rană severă sau o ar­sură. De obicei, tratamentul pen­tru un pacient aflat în sepsis se efectuează în Secţia de terapie intensivă şi constă în adminis­trarea unor antibiotice cu spec­tru larg, eficiente împotriva mai multor tipuri de bacterii. Dr. Adrian Dobrică, medic specialist în chirurgie toraci­că la SJU din Miercurea Ciuc, coordonatorul blocului opera­tor şi al workshop-ului, a re­latat că în decembrie anul tre­cut, la o întâlnire similară, par­ticipanţii au convenit în unani­mitate asupra temelor de cerce­tare pe care urmau să le aborde­ze anul acesta, „una dintre ele fiind diabetul şi cealaltă sepsi­­sul”. „Alegerea temei nu este întâmplătoare, sepsisul fiind una dintre temele de parteneriat cu Universitatea Sapientia. Ne-am orientat asupra sepsisului dat fi­ind şi numărul mare de pacienţi cu diferite tipuri de infecţii, ca­re se adresează spitalului nostru şi, cumva, ne-am aliniat şi tren­dului din medicină, o temă ca­re va fi mereu în centrul aceste­ia. Progresele care se fac în toa­te domeniile medicale converg şi către abordarea problemei sepsisului”, a detaliat dr. Adrian Dobrică. „Sepsisul este o temă foar­te vastă, s-au scris sute de cărţi, cunoştinţele sunt extrem de vas­te în legătură cu acest subiect. Cu această masă rotundă nu vom finaliza această problemă, am în­cercat să surprindem câteva as­pecte, problema va rămâne prin­tre preocupările noastre, pentru că are legătură în primul rând cu meseria noastră. în fiecare speci­alitate ne întâlnim cu cazuri de infecţii şi există probleme de di­agnostic ale acestor infecţii, exis­tă probleme de tratament şi, dacă vom ajunge la un punct comun şi vom găsi noi metode în perspec­tivă, este un pariu câştigat cu a­­ceastă temă”, a menţionat medi­cul specialist în chirurgie toraci­că la SJU harghitean. Se ştie des­pre coordonatorul blocului ope­rator al SJU din Miercurea Ciuc, dr. Adrian Dobrică - colegii lui medici o spun şi nu numai ei - că este un specialist cu abilităţi ieşite din comun, omul care „fa­ce minuni”, salvând „pe bandă rulantă” cazuri la limită, dar şi „motorul” transformărilor poziti­ve pe care le-a suferit spitalul ju­deţean harghitean în ultimii ani. Curiozitatea m-a îndemnat să-l întreb cum reuşeşte? „Ştiţi, medicii au modele. Mie mi-a plăcut întotdeauna în viaţă să-mi găsesc modele în profesorii pe care i-am avut şi marele pro­fesor de chirurgie cardio-vascu­­lară dr. Radu Deac avea următo­rul slogan: Dacă nu putem să fim perfecţi, măcar să fim primii”, a conchis dr. Adrian Dobrică. DANIELA MEZEU

Next