Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 2019 (Anul 31, nr. 6476-6510)

2019-06-19 / nr. 6506

De Rusalii îl comemorăm pe Eminescu Unii dintre noi am ajuns să cre­dem că ştim absolut totul despre ceea ce a fost sau ceea ce urmează să fie în această lume. Tot aşa cum câţiva din­tre marii noştri literaţi cred că ştiu pe de rost atât viaţa cât şi opera poetului Mihai Eminescu, cel definit de „Gân­ditorul din Păltinișul de deasupra Sib­iului’ (de filozoful-scriitor Constantin Noica, 1909-1987) ca fiind „ Omul de­plin al culturii române”. In acest con­text, două întâmplări, strâns legate în­tre ele. Prima. Intr-o veche scriitură se spune cum că, la Praga, în vara anu­lui 1869, un oarecare maestru-fo­tograf ceh, cu numele de Jan Thom­as, poza în al său atelier de lux, un tânăr tare chipeş, cu ochi mari şi ne­gri, purtând răsfirat peste umeri un păr nu prea lung şi puţin cârlionţat, iar pe deasupra, frumos pieptănat şi bine în­grijit. Surprinzător de plăcut, pentru acel bătrân fotograf, mai era şi fap­tul că sfiosul tinerel din faţa lui îşi ex­primase rugămintea pozării sale într-o impecabil de curată limbă germană literară, deşi mai devreme se reco­mandase că este român şi că regretă că nu cunoaşte nici o boabă din me­lodioasa şi cântata vorbire a cehilor. Tot de la el mai aflase că în iarnă îm­plinise vârsta de 19 ani, dar şi că poar­tă numele de Mihai Eminescu. încân­tat de cunoştinţă, maestrul-pozar îi va cere tânărului său client îngăduinţa de a face şi o copie a acelei reuşite fo­tografii, cu intenţia declarată de a o expune în vitrina stradală a atelierului său praghez. A doua: După trecerea atâtor ani de la acea întâmplare, printr-un adevărat miracol, cineva avea să identifice res­pectiva fotografie într-un album al familiei acelui fotograf, oferind-o Monetăriei Statului din Leningradul Sovietic (actualul Sankt Petersburg) tocmai atunci când respectiva insti­tuţie financiară hotărâse să marcheze, prin baterea unei monede jubiliare, împlinirea unui secol de la moartea acelui tânăr român pozat în îndepăr­tatul an 1869. Adică, chipul poetului Mihai Eminescu, la anii vârstei majo­ratului său. Cel care avea să adoarmă pentru totdeauna la 15 iunie 1889, fi­ind înmormântat în Cimitirul Bel­­lu din Bucureşti. Aşadar, chipul său din acea fotografie-document va fi re­produs pe una dintre faţetele meta­lice a nu mai puţin de 2 milioane de monede, în valoare de o rublă soviet­ică fiecare, din care 200.000 de exem­plare realizate în condiţii deosebite ale metalo-plastiei artistice şi cu va­lori mult sporite pentru colecţiona­rii din întreaga lume. Se cuvine să mai facem şi precizarea cum că amintitul eveniment numismatic marca, pe în­tregul mare teritoriu al Uniunii So­vietice, încheierea „Anului Cultural Internaţional Mihai Eminescu”, ma­nifestare iniţiată, pe plan mondial, de UNESCO-Paris. Şi o nevinovată constatare: nu ţin minte să se fi petrecut un gest ase­mănător din partea statului român, în sensul ca noi să fi omagiat (numis­matic vorbind, nu filatelic), un scrii­tor rus precum un Lev Tolstoi, Puşkin, Dostoievski, Cehov, Lermontov, Maiakovski sau Solohov. Şi vă rog să mai suportaţi încă o mărturisire. Sper să fie nu chiar de prisos, în sensul că toate aceste cuvinte au fost compuse şi recompuse, scrise şi rescrise nu toc­mai întâmplător, din moment ce în vară spre toamnă se vor împlini 153 de ani de la acel prelungit şi obosi­tor prim-periplu Transilvan al poetu­­lui-adolescentin Mihai Eminescu! Cât priveşte acea călătorie prin Ardeal, primele aşezări care i-au ieşit în calea paşilor săi au fost Tulgheşul, Corbul, Borsecul şi Topliţa Română din de­fileul munţilor Călimani, Giurgeu şi Harghita. Au urmat numeroase alte sate, cătune şi mici orăşele din josul scurgerilor la vale ale apelor Mureşu­lui şi Târnavei Mici, iar pe drumuri­le presărate cu aromele tomnatice ale strugurilor dulci şi merelor parfuma­te ajunge, într-un târziu, pe urcuşul dealului „Micii Rome” a Blajului căr­turarilor latinizaţi ai vestitei „Şcoli Ardelene", cu a lui Câmpie a Liber­tăţii de la 1848. (Cea care va păstra de-a pururi ecoul recentului popas şi cuvintelor omenoase ale Sanctităţii Sale, Papa Francisc, aflat în vizită în România). De aici, Eminescu va pleca mai departe, prin Crăciunel-Grânoa­­sa, Alba Iulia, Gura Râului, Sibiu şi Răşinariul părinţilor şi bunicilor ma­terni ai viitorului poet Octavian Goga şi filozofului Emil Cioran, pentru ca la capăt de drum să se ivească trecătoa­­rea alpină Cârţişoara a lui Badea Gheorghe Cârţan, cu vestita ei Vamă a Cucului-Bâlea din Munţii Făgăraş. Sincer să fiu, stau şi mă întreb ne­dumerit: tinerii electronişti de astăzi ai Ţării mele, viitorii bătrâni­ urmaşi ai noştri, fi-vor ei capabili să presare pe „ lungul drum transilvan şi emines­cian ” măcar un verset adevărat, care să povestească în stihuri frumos rit­mate de Oamenii şi de Vremurile de acum!? Trag nădejdea că da! Şi că ei nu vor uita de toate câte au fost, câte sunt şi vor fi pe acest străvechi pământ grăitor de grai dulce şi vechi de când Lumea! Notă: La ceas comemorativ emi­nescian, anonimul poet al neamului românesc, gândit-a un astfel de Luce­afăr: „A fost odată ca-n poveşti,/ A fost, de-ar mai fi iară, /Din neamu­ri tracice, regeşti,/ O prea frumoasă ţară./Şi era una pe pământ/ Şi măn­­dră-n toate cele/ Cum e icoana unui sfânt/ Şi Luna între stele./ Mă doa­­re-n suflet când privesc/ La tot ce se întâmplă,/ Şi în mormânt mă ră­sucesc /Şi care-mi intră în tâmplă./ (...) Căutat-am graiul românesc,/ Această dulce limbă./ Dar astăzi, cei ce-o mai vorbesc/ Prin alte ţări o schimbă. ” Ioan Vulcan-AGNITEAN „Urechea te minte şi ochiul te’nşală; Ce-un secol ne zice, ceilalţi o dezic-o ! Decât un vis searbăd, mai bine nimic.” (M. Eminescu: „Mortua est!”) In urma ploilor de luni seara: Nouă pivniţe inundate şi aproape 800 de familii rămase fără curent electric Luni seara, timp de 3 ore, în­tre 19:55 şi 23:00, zona Ciucului s-a aflat sub incidenţa unui Cod Portocaliu de ploi torenţiale ce au depăşit, local, 35-40 1/mp, in­tensificări ale vântului cu aspect de vijelie, frecvente descărcări electrice şi grindină de dimensi­uni medii. Potrivit unui comunicat de presă emis de Inspectoratul pen­tru Situaţii de Urgenţă „Oltul”, pompierii militari din cadrul De­taşamentului Miercurea Ciuc, în cooperare cu serviciile voluntare din Ciucsângeorgiu, Sânsimi­on şi Sânmartin, au acţionat cu tehnică specifică, pentru evacua­rea apei acumulate din pivniţele a nouă case de locuit, fiind inun­date două pivniţe în satul Bancu, comuna Ciucsângeorgiu şi alte şapte pivniţe şi gospodării în sa­tul Ciucani, comuna Sânmartin. De asemenea, după ce doi brazi au căzut peste reţeaua electrică de înaltă tensiune în Sânmartin, afectând 19 posturi de transformare, 758 de consu­matori din Sânmartin, Cinod şi Eghersec au rămas fără curent între 22:50 şi 01:15. Pentru de­gajarea brazilor a acţionat un echipaj din cadrul Detaşamentu­lui de Pompieri Miercurea Ciuc, în cooperare cu o echipă de la dis­tribuitorul de energie electrică Recomandări Pentru evitarea producerii unor situaţii de urgenţă care pot afecta viaţa şi bunurile, recoman­dăm cetăţenilor ca, pe timpul in­tensificării vântului şi căderilor de grindină, să se adăpostească în locuinţe sau alte spaţii care le asigură protecţia şi să deconecte­ze aparatura casnică. De aseme­nea, pentru limitarea posibilelor pagube generate de vântul puter­nic, parcarea autoturismelor se va realiza în zone ferite, la dis­tanţă faţă de copaci sau stâlpi de electricitate. Având în vedere posibilitatea averselor cu acu­mulări semnificative de apă, re­comandăm populaţiei să ia mă­suri pentru curăţarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pentru facilitarea evacuării normale a apelor. Informaţii despre modul de comportare în cazul producerii unor situaţii de urgenţă sau al­te date utile despre manifesta­rea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obţinute prin intermediul aplicaţiei DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store şi App Store, precum şi prin intermediul Plat­formei Naţionale de Pregătire pentru Situaţii de Urgenţă „Fiipregatit.ro”. (Compartimen­tul Informare şi Relaţii Publice ISU „Oltul” Harghita) • Pagina a 3-a • 19 iunie 2019 • Ziua Porţilor Deschise la­­ Direcţia Silvică Harghita urmare din pag. 1 Tema din acest an a fost „Romsilva, o companie al­­tfel decât o ştiai!”, în judeţ, Direcţia Silvică Harghita şi cele cinci ocoale silvice din cadrul instituţiei şi-au deschis porţile pen­tru publicul larg şi în special pentru elevi şi studenţi. Directorul CS Harghita, ing. Cătălin Mutică, a declarat că la ocoalele silvice au fost prezentate pepin­iere, plantaţii (unele dintre ele realizate chiar cu ele­vii), sediile, filme din viaţa sălbatică, fotografii sau ca­bane de vânătoare unde sunt trofee impunătoare, acolo unde există, etc. De asemenea, au avut loc discuţii de­spre biodiversitate, vânătoare, dar şi despre importanţa pădurii. La sediul direcţiei silvice din Miercurea Ciuc, ele­vilor li s-a proiectat un film despre ceea ce înseamnă silvicultura, administrarea silvică, viaţa sălbatică, im­portanţa ocrotirii plantelor şi animalelor. Ing. Cătălin Mutică a spus că de la an la an interesul, în special în rândul elevilor şi profesorilor, a crescut şi există o deschidere foarte mare din partea dascălilor. Silvicultorii români şi-au luat angajamentul, de ziua lor, să planteze noi păduri pentru a atenua efectele schimbărilor climatice Directorul DS Harghita a mai precizat că un eveni­ment amplu organizat de RNP- Romsilva şi Asociaţia Administratorilor de Păduri pentru marcarea Zilei Sil­vicultorului a avut loc joia trecută la Băile Herculane. La eveniment au participat ministrul Apelor şi Pădu­rilor, Ioan Deneş, directorul general al Romsilva, Ghe­orghe Mihăilescu, preşedintele Asociaţiei Administra­torilor de Păduri, Adrian Creţu, deputatul şi membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputa­ţilor, Ion Tabugan, autorităţi locale, reprezentanţi ai Agenţiei „Moldsilva” din Republica Moldova, direc­torii direcţiilor silvice şi cei ai administraţiilor parcu­rilor naţionale şi naturale administrate de Romsilva, sindicalişti din silvicultură, pensionari silvici şi reprez­entanţi ai organizaţiilor profesionale, ai mediului aca­demic şi ai industriei de prelucrare a lemnului. La finalul evenimentului, potrivit unui comunicat de presă remis de RNP - Romsilva, silvicultorii şi-au luat angajamentul de a sprijini proprietarii de terenuri pent­ru a fi împădurite, contribuind astfel la atenuarea efect­elor schimbărilor climatice. „Cea de-a 29-a ediţie a Zilei Silvicultorului a fost or­ganizată în comun de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, administratorul pădurilor proprietatea pub­lică a statului, şi Asociaţia Proprietarilor de Păduri, organizaţia reprezentativă a ocoalelor silvice de regim, pentru al patrulea an consecutiv, pentru a sublinia uni­tatea Corpului Silvic din România care activează în sistemul public sau privat de administrare a pădurilor”, conform documentului citat. Şt. PĂTRÎNTAŞ

Next