Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 2019 (Anul 31, nr. 6476-6510)
2019-06-19 / nr. 6506
De Rusalii îl comemorăm pe Eminescu Unii dintre noi am ajuns să credem că ştim absolut totul despre ceea ce a fost sau ceea ce urmează să fie în această lume. Tot aşa cum câţiva dintre marii noştri literaţi cred că ştiu pe de rost atât viaţa cât şi opera poetului Mihai Eminescu, cel definit de „Gânditorul din Păltinișul de deasupra Sibiului’ (de filozoful-scriitor Constantin Noica, 1909-1987) ca fiind „ Omul deplin al culturii române”. In acest context, două întâmplări, strâns legate între ele. Prima. Intr-o veche scriitură se spune cum că, la Praga, în vara anului 1869, un oarecare maestru-fotograf ceh, cu numele de Jan Thomas, poza în al său atelier de lux, un tânăr tare chipeş, cu ochi mari şi negri, purtând răsfirat peste umeri un păr nu prea lung şi puţin cârlionţat, iar pe deasupra, frumos pieptănat şi bine îngrijit. Surprinzător de plăcut, pentru acel bătrân fotograf, mai era şi faptul că sfiosul tinerel din faţa lui îşi exprimase rugămintea pozării sale într-o impecabil de curată limbă germană literară, deşi mai devreme se recomandase că este român şi că regretă că nu cunoaşte nici o boabă din melodioasa şi cântata vorbire a cehilor. Tot de la el mai aflase că în iarnă împlinise vârsta de 19 ani, dar şi că poartă numele de Mihai Eminescu. încântat de cunoştinţă, maestrul-pozar îi va cere tânărului său client îngăduinţa de a face şi o copie a acelei reuşite fotografii, cu intenţia declarată de a o expune în vitrina stradală a atelierului său praghez. A doua: După trecerea atâtor ani de la acea întâmplare, printr-un adevărat miracol, cineva avea să identifice respectiva fotografie într-un album al familiei acelui fotograf, oferind-o Monetăriei Statului din Leningradul Sovietic (actualul Sankt Petersburg) tocmai atunci când respectiva instituţie financiară hotărâse să marcheze, prin baterea unei monede jubiliare, împlinirea unui secol de la moartea acelui tânăr român pozat în îndepărtatul an 1869. Adică, chipul poetului Mihai Eminescu, la anii vârstei majoratului său. Cel care avea să adoarmă pentru totdeauna la 15 iunie 1889, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu din Bucureşti. Aşadar, chipul său din acea fotografie-document va fi reprodus pe una dintre faţetele metalice a nu mai puţin de 2 milioane de monede, în valoare de o rublă sovietică fiecare, din care 200.000 de exemplare realizate în condiţii deosebite ale metalo-plastiei artistice şi cu valori mult sporite pentru colecţionarii din întreaga lume. Se cuvine să mai facem şi precizarea cum că amintitul eveniment numismatic marca, pe întregul mare teritoriu al Uniunii Sovietice, încheierea „Anului Cultural Internaţional Mihai Eminescu”, manifestare iniţiată, pe plan mondial, de UNESCO-Paris. Şi o nevinovată constatare: nu ţin minte să se fi petrecut un gest asemănător din partea statului român, în sensul ca noi să fi omagiat (numismatic vorbind, nu filatelic), un scriitor rus precum un Lev Tolstoi, Puşkin, Dostoievski, Cehov, Lermontov, Maiakovski sau Solohov. Şi vă rog să mai suportaţi încă o mărturisire. Sper să fie nu chiar de prisos, în sensul că toate aceste cuvinte au fost compuse şi recompuse, scrise şi rescrise nu tocmai întâmplător, din moment ce în vară spre toamnă se vor împlini 153 de ani de la acel prelungit şi obositor prim-periplu Transilvan al poetului-adolescentin Mihai Eminescu! Cât priveşte acea călătorie prin Ardeal, primele aşezări care i-au ieşit în calea paşilor săi au fost Tulgheşul, Corbul, Borsecul şi Topliţa Română din defileul munţilor Călimani, Giurgeu şi Harghita. Au urmat numeroase alte sate, cătune şi mici orăşele din josul scurgerilor la vale ale apelor Mureşului şi Târnavei Mici, iar pe drumurile presărate cu aromele tomnatice ale strugurilor dulci şi merelor parfumate ajunge, într-un târziu, pe urcuşul dealului „Micii Rome” a Blajului cărturarilor latinizaţi ai vestitei „Şcoli Ardelene", cu a lui Câmpie a Libertăţii de la 1848. (Cea care va păstra de-a pururi ecoul recentului popas şi cuvintelor omenoase ale Sanctităţii Sale, Papa Francisc, aflat în vizită în România). De aici, Eminescu va pleca mai departe, prin Crăciunel-Grânoasa, Alba Iulia, Gura Râului, Sibiu şi Răşinariul părinţilor şi bunicilor materni ai viitorului poet Octavian Goga şi filozofului Emil Cioran, pentru ca la capăt de drum să se ivească trecătoarea alpină Cârţişoara a lui Badea Gheorghe Cârţan, cu vestita ei Vamă a Cucului-Bâlea din Munţii Făgăraş. Sincer să fiu, stau şi mă întreb nedumerit: tinerii electronişti de astăzi ai Ţării mele, viitorii bătrâni urmaşi ai noştri, fi-vor ei capabili să presare pe „ lungul drum transilvan şi eminescian ” măcar un verset adevărat, care să povestească în stihuri frumos ritmate de Oamenii şi de Vremurile de acum!? Trag nădejdea că da! Şi că ei nu vor uita de toate câte au fost, câte sunt şi vor fi pe acest străvechi pământ grăitor de grai dulce şi vechi de când Lumea! Notă: La ceas comemorativ eminescian, anonimul poet al neamului românesc, gândit-a un astfel de Luceafăr: „A fost odată ca-n poveşti,/ A fost, de-ar mai fi iară, /Din neamuri tracice, regeşti,/ O prea frumoasă ţară./Şi era una pe pământ/ Şi măndră-n toate cele/ Cum e icoana unui sfânt/ Şi Luna între stele./ Mă doare-n suflet când privesc/ La tot ce se întâmplă,/ Şi în mormânt mă răsucesc /Şi care-mi intră în tâmplă./ (...) Căutat-am graiul românesc,/ Această dulce limbă./ Dar astăzi, cei ce-o mai vorbesc/ Prin alte ţări o schimbă. ” Ioan Vulcan-AGNITEAN „Urechea te minte şi ochiul te’nşală; Ce-un secol ne zice, ceilalţi o dezic-o ! Decât un vis searbăd, mai bine nimic.” (M. Eminescu: „Mortua est!”) In urma ploilor de luni seara: Nouă pivniţe inundate şi aproape 800 de familii rămase fără curent electric Luni seara, timp de 3 ore, între 19:55 şi 23:00, zona Ciucului s-a aflat sub incidenţa unui Cod Portocaliu de ploi torenţiale ce au depăşit, local, 35-40 1/mp, intensificări ale vântului cu aspect de vijelie, frecvente descărcări electrice şi grindină de dimensiuni medii. Potrivit unui comunicat de presă emis de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Oltul”, pompierii militari din cadrul Detaşamentului Miercurea Ciuc, în cooperare cu serviciile voluntare din Ciucsângeorgiu, Sânsimion şi Sânmartin, au acţionat cu tehnică specifică, pentru evacuarea apei acumulate din pivniţele a nouă case de locuit, fiind inundate două pivniţe în satul Bancu, comuna Ciucsângeorgiu şi alte şapte pivniţe şi gospodării în satul Ciucani, comuna Sânmartin. De asemenea, după ce doi brazi au căzut peste reţeaua electrică de înaltă tensiune în Sânmartin, afectând 19 posturi de transformare, 758 de consumatori din Sânmartin, Cinod şi Eghersec au rămas fără curent între 22:50 şi 01:15. Pentru degajarea brazilor a acţionat un echipaj din cadrul Detaşamentului de Pompieri Miercurea Ciuc, în cooperare cu o echipă de la distribuitorul de energie electrică Recomandări Pentru evitarea producerii unor situaţii de urgenţă care pot afecta viaţa şi bunurile, recomandăm cetăţenilor ca, pe timpul intensificării vântului şi căderilor de grindină, să se adăpostească în locuinţe sau alte spaţii care le asigură protecţia şi să deconecteze aparatura casnică. De asemenea, pentru limitarea posibilelor pagube generate de vântul puternic, parcarea autoturismelor se va realiza în zone ferite, la distanţă faţă de copaci sau stâlpi de electricitate. Având în vedere posibilitatea averselor cu acumulări semnificative de apă, recomandăm populaţiei să ia măsuri pentru curăţarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pentru facilitarea evacuării normale a apelor. Informaţii despre modul de comportare în cazul producerii unor situaţii de urgenţă sau alte date utile despre manifestarea fenomenelor meteorologice periculoase pot fi obţinute prin intermediul aplicaţiei DSU, care poate fi descărcată gratuit din Google Play Store şi App Store, precum şi prin intermediul Platformei Naţionale de Pregătire pentru Situaţii de Urgenţă „Fiipregatit.ro”. (Compartimentul Informare şi Relaţii Publice ISU „Oltul” Harghita) • Pagina a 3-a • 19 iunie 2019 • Ziua Porţilor Deschise la Direcţia Silvică Harghita urmare din pag. 1 Tema din acest an a fost „Romsilva, o companie altfel decât o ştiai!”, în judeţ, Direcţia Silvică Harghita şi cele cinci ocoale silvice din cadrul instituţiei şi-au deschis porţile pentru publicul larg şi în special pentru elevi şi studenţi. Directorul CS Harghita, ing. Cătălin Mutică, a declarat că la ocoalele silvice au fost prezentate pepiniere, plantaţii (unele dintre ele realizate chiar cu elevii), sediile, filme din viaţa sălbatică, fotografii sau cabane de vânătoare unde sunt trofee impunătoare, acolo unde există, etc. De asemenea, au avut loc discuţii despre biodiversitate, vânătoare, dar şi despre importanţa pădurii. La sediul direcţiei silvice din Miercurea Ciuc, elevilor li s-a proiectat un film despre ceea ce înseamnă silvicultura, administrarea silvică, viaţa sălbatică, importanţa ocrotirii plantelor şi animalelor. Ing. Cătălin Mutică a spus că de la an la an interesul, în special în rândul elevilor şi profesorilor, a crescut şi există o deschidere foarte mare din partea dascălilor. Silvicultorii români şi-au luat angajamentul, de ziua lor, să planteze noi păduri pentru a atenua efectele schimbărilor climatice Directorul DS Harghita a mai precizat că un eveniment amplu organizat de RNP- Romsilva şi Asociaţia Administratorilor de Păduri pentru marcarea Zilei Silvicultorului a avut loc joia trecută la Băile Herculane. La eveniment au participat ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, directorul general al Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Păduri, Adrian Creţu, deputatul şi membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, Ion Tabugan, autorităţi locale, reprezentanţi ai Agenţiei „Moldsilva” din Republica Moldova, directorii direcţiilor silvice şi cei ai administraţiilor parcurilor naţionale şi naturale administrate de Romsilva, sindicalişti din silvicultură, pensionari silvici şi reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale, ai mediului academic şi ai industriei de prelucrare a lemnului. La finalul evenimentului, potrivit unui comunicat de presă remis de RNP - Romsilva, silvicultorii şi-au luat angajamentul de a sprijini proprietarii de terenuri pentru a fi împădurite, contribuind astfel la atenuarea efectelor schimbărilor climatice. „Cea de-a 29-a ediţie a Zilei Silvicultorului a fost organizată în comun de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, administratorul pădurilor proprietatea publică a statului, şi Asociaţia Proprietarilor de Păduri, organizaţia reprezentativă a ocoalelor silvice de regim, pentru al patrulea an consecutiv, pentru a sublinia unitatea Corpului Silvic din România care activează în sistemul public sau privat de administrare a pădurilor”, conform documentului citat. Şt. PĂTRÎNTAŞ