Informatia Bucureştiului, iunie 1954 (Anul 2, nr. 261-286)

1954-06-10 / nr. 269

PROLETARI TOATE MARILE, UN T­­VA ! Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P. M. R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Anul II — Nr. 269 4 PAGINI 20 BANI JOI 10 IUNIE 1954 PRINTRE CETĂŢENII CIRCUMSCRIPŢIEI Stăteau de vorbă împreună de vreo cîteva ceasuri. Din cînd în cînd, gospo­dina îşi scotea capul printre podoaba de frunze a florilor aşeziate la fereastră şi scruta întunericul ce învăluise do­mol, aproape pe nesimţite, întreaga stradă. — Mă tem că vă grăbiţi tovarăşă deputată şi Traian al meu nu mai vine — zise femei­a întorcîndu-se de la geam puţin abătută... N-­a ştiut că veniţi... şi de-ar fi ştiut poate că... — Lasă, eu nu mă dau bătută — o întrerupse deputata. Datoria mea e să încerc şi odată, şi de două ori, şi de trei, pînă cînd pinul se vă convinge... Acum mă sprijini şi dumneata. Nu-i aşa ? Vorbele de soţie îşi găsesc parcă mai lesne ecou. — Are să vă asculte şi pe dumnea­voastră, tovarăşă Focşeneanu. Traian nu-i om rău. Numai că trebuie să ştii cum să-l iei... De o să-i vorbiţi de la suflet, vă va răspunde şi el tot la fel. E inimos!... E­ drept , zice cam greu „da" ilar cînd zice, lucrul e ca şi tă­cut. ...Traian Geamănu nu s-a­ dovedit prea bucuros de oaspetele cel nou. De-ar fi venit la el aşa fără nici o trea­bă, mai treacă-meargă, dar acum, de­­sigur că deputata via isca iarăşi aceeaşi discuţie. Iarăşi despre terenul viran... Parcă nu mai încăpea lumea de el. La intrare, cînd dădu cu ochii de ea, Traian abia mormăi un „bună sea­ra“ scurt şi se aşeză oarecum plictisit pe marginea patului. Deputata îi simţi însă glodurile, şi, spre marea lui mirare, începu să dis­cute cu totul de alte lucruri. Lui Traian începu, cum s-ar zice — fără a băga de seamă — să i se „dez­lege limba", prinse să-și dea părerea, să o întrebe pe deputată cum iar pu­tea rezolva mai bine cutare sau cutare problemă, să i se plîngă în cele din urmă că de atîtaa ori a spus vecinei sale să rînduiască prin ogradă şi că aceasta nu vrea a înţelege. — Poate o s-o convingeţi dumnea­voastră, că eu şi nevastă-mea degeaba îi vorbirăm. Cîteva momente deputata stătu pe gînduri ,şi îndreptîndu-şi privirea în jos, spuse aşa ca pentru sine : — Da, e drept, mai sint şi cetăţeni îndărătnici... Dar şi de ei trebuie să iai grijă, să-i educi. Nu-şi dau încă sea­ma că interesul cartierului e şi a! lor. Omului îi trecu prin minte că depu­­i..ls îi r.J. -CoZÎ i.c.V.ÎC Cu vnte şi Fii. Ii era ruşine s-o mai privească în ochi... Ce, el se deosebeşte mult de bătrîna de alături ? Oare nu este la fel de îndărătnic față de interesul car­tierului ?... Ba chiar, vina lui e și mai mare. E doar om tînăr și trebuie să fie așa, mai inimos... — Eşti supărat, Traian ? — îl întrebă nevastă-sa, rupîndu-i firul gînd­ului. — Eu, eu... de ce, oare de ce să fiu supărat ? — Iaca aşa , poate că te simţi cu musca pe căciulă ! — Mda ! Cam ai dreptate tu ! Ce să-i faci ? Se cam codeşte omul cîte­­oda­tă şi de nu-i un altul să-l tragă de mînecă apoi devine cum ia spus tova­răşa deputată : „îndărătnic“. ... Se despărţiră tîrziu, ca nişte buni prieteni. — Să mai veniţi pe la noi, tovarăşă deputată — îi spuse el la plecare. De asemenea oaspeţi vom fi totdeauna bucuroşi. •­ Cetăţenii din circumscripţia electora­lă raională nr. 18, raionul Lenin, o cu­nosc bine pe tovarăşa Frederica Foc­şeneanu, deputata lor. O îndrăgesc mult pentru unimea ei şi în special pentru felul deosebit cu care li vor­beşte. De o­­adîncă preţuire se bucură din partea celora care au lucrat alături de Traian Geamănu, de Elena Petrache, Constantin Midan, de bătrîna Maria Atanasiu, la amenajarea spaţiului ver­de de pe strada Izvor 32. Deputata a trecut pe la ,,,mTc paii,cuiîoi, a .■Alt,'' pe îndelete cu fiecare din cei 100 de cetăţeni care au participat la această acţiune, şi apoi, zi de zi, a stat în mij­locul ,lor, a muncit neobosit împreună cu ei. Iată de ce, întotdeauna cînd deputata se abate pe la casele ioc, oamenii obiş­nuiesc să o primească bucuroşi ca pe un oaspete drag de la care ai multe de învăţat, care te ascultă şi povaţuieşte, te ajută ori de cîte ori ai nevoie. CORNELIA SÎMIONESCU Deputata F. Focşeneanu (mijloc) fiind de vorbă cu un grup de cetăţeni din circumscripţie Darea de seama a deputatului in adunarea cetăţenească . Zilele trecute in sala bibliotecii din str. dl Pasteur nr. 55 a avut Ioc adunarea cetăţenească a circumscripţiei electorale orăşeneşti.­­264 al cărei deputat este Iov. N. Mihail. La adunare au luat parte şi­ deputaţii circumscripţiilor ra­ionale 38, 40, 41 şi 42: Mihail Beniuc, Boris Caragea, Gri­­gore Moga şi Gheorghe Popa. Au participat peste 250 de cetăţeni. Deputatul N. Mihail a prezentat in fa­ţa cetăţenilor o dare de seamă asupra lucrărilor celei de a doua­ sesiuni a Sfa­tului. Popular al oraşului. Bucureşti in care deputaţii au discutat raportul Comitetului Executiv asupra realizării bu­­getului pe anul 1953 ,şi au aprobat bugetul pe anul 1954. Vorbind despre felul in care a fost întocmit bugetul pe 1954 al Sfatului Popular al oraşului Bucureşti ca şi al sfa­tului popular al raionului Lenin, deputatul a arătat că în buget un loc important îl ocupă cheltuielile pentru crearea de noi posibilităţi de dezvoltare a industriei locale produ­cătoare de bunuri de larg consum, construcţiei de locuinţe, acţiuni social-culturale, întreţinerea fondului de locuinţe, etc. A vorbit apoi deputatul Grigore Moga despre necesitatea unei strinse legături între deputaţi şi cetăţeni in vederea rezolvării sezisărilor şi propunerilor venite din masă, ca şi a antrenării cetăţenilor la unele acţiuni obşteşti pe plan local. Cetăţenii M. Pu­cianu, I. Roşianu, Maria Ştirbu, A. Că­­zănescu, Elena Genilli, Florea Ilioasa şi alţii au scos în evidenţă unele realizări locale obţinute in ultimul timp cu­ sprijinul cetăţenilor, În acelaşi timp ei au subliniat o serie de lipsuri in munca deputaţilor. S-a semnalat de pildă că legătura între deputaţi şi­ cetăţeni nu se ţine în mod per­manent , că deputaţii nu folosesc in măsură suficientă spri­jinul pe care-l pot da cetăţenii, in buna gospodărire a car­tierului. De asemenea ei au arătat că trebuie dat un răspuns mai operativ la sezisările făcute de cetăţeni. Să se arate ce măsuri s-au luat sau se vor lua, iar în întocmirea pla­nului de muncă al fiecărui deputat să se ţină seamă de­­propunerile venite de la cetăţeni. La sfirşitul adunării, după ce au fost alese comitetele de stradă ale circumscripţiilor electorale raionale 38, 40, 41 şi 42, deputatul N. Mihail a comunicat că in acest an se va deschide în­ str. Carol Davila nr. 1 un magazin de textile şi o librărie. Acestea sunt o cerinţă exprimată de multe ori de cetăţenii din cartier. ECHIPA BE ŞAH A U. R. S. S. A PLECAT LA NEW YORK AOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS nsmite : L la începutul anului acesta, Federa­­lamaricană de şah a invitat din nou Tipa U.R.S.S. să susţină o întîlnire echipa S.U.A. şi a anunţat că mă­rile luate de autorităţile americane legătură cu şederea şahiştilor soviet­i la New York au fost anulate. ★ La 9 iunie a plecat la New York pen­­t i a susţine o întîlnire cu echipa U.A., echipa de şah­ia Uniunii Sovie­­e. Din echipă fac parte marii maeş­■-tri V. Smîsiov, D. Bronstein, P. Keres, I.­A.verbiach, E. Gheller, A. Kotov, T. Petrosian, M. Taimanov şi I. Boleslav­­ski (rezervă). Căpitanul echipei este marele maestru I. Bondarevski. Delegaţia şahiştilor sovietici este con­dusă de D. V. Postnikov. Meciul de şah dintre echipele U.R.S.S. şi S.U.A. va avea loc la New York cu începere de la 16 iunie. Intîlnire­a se va disputa în patru ture. Fiecare participant va juca la masia lui patru partide. In total se vor juca 32 de partide. TURNEUL DE ŞAH DE LA MARIANSKE LAZNE .ARIANSKE LAZNE, 10 (Agerpres). trneul zonal pentru campionatul ide­­ de şah, care se desfăşoară Ja­­Janske Lazoe, a continuat ta 9­e cu disputarea partidelor întae­­te. alistul român Bălane! a terminat iză partidele respective cu Koski­­şi Sirvia şi a întrerupt pentru a a­pară partida cu Lundin. In cale runde­­desfăşurate pî­nă acum, Bă­­d a pierdut o singură partidă, la p. Ciocîltea a obţinut şi el remiza întîlnireia cu Koskinen. K­­nev a cîştigat la jSpli­rt şi a­ce­ia Szabó. Olafssort­ l-ia învins pe­nsiunî, dar a pierdut partida cu ger. Stajtiar l-a obligat să cedeze pe Pa­­lmas­son. Par­ Mele Pedersen — Hodja, Siiwia — Sat Lar, Pal­mas­son — Lufidhi și Piachman — Sliwa s-au ter­minat cu un rezultat de remiză. După opt runde clasamentul se pre­zintă astfel : Szabó (R. P. Ungară) 7 numele ; Pachman (R. Cehoslovacă) 67s; Olafsson (Islanda) 6; Sliwa (R. P. Polonă) 57s ; S­tahlberg (Sue­dia), Uhlm­a­n (R. D. Germană), Balt­­za (R. P. Ungară)', Fi­l­i­p (R. Ceho­slovacă), Sajtiar (R. Cehoslovacă), Pialmasso­n­­ (Islanda) 47» Bătăliei (R.P.R.) 4 și o partidă întreruptă ; Kluger (R. P. Ufi­glară) 4 . C­ocillea (R.P.R.) 37.­ M­in­­ev (R- P. Bulgaria) 3. Lun­difi (Suedia) 2­/a și o pari­dă întreruptă . Turneul final al campionatului feminin de baschet al Europei BELGRAD, 10 (Agerpres).­­Echipele part­­ipante la campionatul infian de baschet al Europei au avut zi de repaus la 8 iunie. Intîlnirle litru turneul final eu continuat iercuri seara. După un joc dîrz disputat și de înalt vel tehnic echipa­­ Uniunii Sovietice învins echipa R. * * 1 Cehoslovace cu orul de 69-62 (41-33). Baschetbalistele bulgare au confirmat, de asemenea, valoarea ridicată pe care au ar­ătat-o de la începutul competiţiei, învîngînd echipa Franţei cu 49-37 (26-22). O fru­moasă victorie au obţinut şi baschet­­balatele maghiare în întîlnirea cu e­­ch­ipia Iugoslaviei. Echipa R P. Un­gare a avut iniţiativa încă de la în­ceput şi după ce a condus la pauză cu 30-21 a cîştigat cu 62-50. Rezultatele definitive ale concursului special „PRONOSPORT“ La concursul special din 2 iunie s au înregistrat 102.211­­buletine participante. Rezultatele concursului sunt următoa­rele : Premiul I, 10 buletine cu 12 re­zultate, revenindu-i fiecărui premiat cite 4.088 lei; Premiul II, 122 buletine cu 10 rezultate, revenin­du-i fiecăruia cîte 234 lei; Premiul­ III, 892 buletine cu 10 rezultate, revenindu-i fiecăruia cîte 34 lei. Din cei 10 deţinători ai premiului I următorii sunt din Bucureşti : Leonid­a Alexandru str. Agrişelor nr. 5 ; Ka­rdos Adalbert Intrarea Frumoasă, nr. 6; Alexe M­hai str. I. Atlamas­u nr. 5; Spirache Drob str. I. Fioruţ nr. 30; Dumitrescu Zoe str. Jiuland nr. 22 și Iosipescu ion bd. Tolbuhin nr. 133. Prezentarea scrisorilor de acreditare de către noul ministru al Marii Britanii la Bucureşti Miercuri 9 iunie a. c. Trimisul Extra­ordinar şi Ministru Plenipotenţiar al Marii Britanii la Bucureşti, Dermot Francis Mac Dermot a prezentat scri­sorile de acreditare Preşedintelui Pre­zidiului Marii Adunări Naţionale a Re­publicii Populare Române, dr. Petru Groza. La solemnitate­­au participat: Gri­­gor­e Preoteasa, p­rim locţiitor­i ai minis­trului Afacerilor Externe, Avram Bu­­rnaciu, secretarul Prezidiului Marii A­­dunări Naţionale, Mircea Bălănescu, director în Ministerul Afacerilor Ex­terne, Dionisie Ionescu, directorul Pro­tocolului Ministerului Afacerilor Ex­terne şi Ion Vrabie, directorul cance­lariei Prezidiului Marii Adunări Naţio­nale. Ministrul Marii Britanii a fost însoţit de : primul secretar H. C. Hainworth, ataşatul militar colonel A. W. Ward, ataşatul aerian Gr. Cpt. J. S. Kennedy, ial doilea secretar A. C. Dugdale, iar donea secretar dr. T. W. Humphreys, al treilea secretar E. A. W. Bullock şi ataşaţii adjuncţi R. Godley şi K. W. Kelley. P­rezentînd scrisorile de acreditare, ministrul Dermot Francis Mac Dermot ia, transmis Preşedintelui Prezidiului Marii Adunări Naţionale dr. Petru Groza, urările reginei Marii Britanii pentru bunăstarea şi prosperitatea Re­publicii Populare Române şi ia arătat că speră că în îndeplinirea misiunii care i-a fost încredinţată via putea conta pe bunăvoinţa şi concursul Pre­şedintelui Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi al Guvernului Republicii Populare Române. In răspunsul său, Preşedintele Prezi­diului Marii Adunări Naţionale dr. Pe­tru Groza a mulţumit pentru urările exprimate de regina Marii Britanii pentru bunăstarea, şi prosperitatea Re­publicii Populare Romíne. La rîndul său, dr. Petru Groza, exprimînd voinţa poporului român de întărire a păcii şi de strîngere a relaţiilor între popoare, a transmis reginei Marii Britanii ură­rile sale pentru bunăstarea şi prospe­ritatea Marii Britanii şi a poporului englez. Preşedintele Prezidiului Marii Adu­nări Naţionale dr. Petru Groza a asi­gurat pe ministrul Marii Britanii că, în îndeplinirea misiunii s­ale îndreptate spre întărirea relaţiilor dintre Repu­blica Populară Romînă şi Marea Brita­nie, va întîlni bunăvoinţa şi sprijinul Prezidiului Marii Adunări Naţionale, şi , la­ Guvernului Republicii Populare Ro­mâne. (Agerpres) jp I* I m o s* si ş n j jţ o s u Produse noi o!e industriei chimice ai IN VITRINELE MAGAZINELOR a apărut un nou articol realizat de sec­torul­­piele-cauciuc : pantofi de baie. Confecţionaţi din cauciuc colorat, fru­moşi ca aspect, pantofii de baie şi-au găsit o bună apreciere din partea cum­părătorilor. In prezent, fabrica produ­cătoare continuă să confecţioneze ase­menea pantofi, pentru a asigura ne­voile pieţei.­­ PENTRU a veni în sprijinul indu­striei textile, fabricile de cauciuc au început să producă garnituri din pînză şi c­auciuc pentru maşinile carde. Acest nou produs asigură perfecta funcţionare­­a maşinilor din filaturi, contribuind astfel la îmbunătăţirea activităţii în acest sector.­­ MUNCITORII ÎNTREPRINDERII „ZORILE" au obţinut de curînd un im­portant succes în producţie. Ei au re­alizat, pentru prima oară în ţara noa­stră, benzi de transport profilate, care vor fi folosite pentru turbinele din in­dustria linului şi a cîoepsi. Aceste benzi vor duce la o simţitoare uşurare a condiţiilor de muncă din sectorul res­pectiv. • FABRICILE DE CAUCIUC vor începe în cur­în­d să producă articole pentru­­iarnă. Anul acesta, ele vor pro­duce ,pentru prima o­ară, mii de pe­rechi de încălţăminte de iarnă (şoşoni şi galoşi) din cauciuc col­orat. Pe unul din şantierele din Bucureşti al Întreprinderii de distribuire a gazelor Delegaţia Partidului Muncitoresc Romín la Congresul al X-lea al Partidului Comunist Cehoslovac Astăzi s-au deschis la Praga lucrările celui de al X-lea Congres al Part­iului Comunist Cehoslovac. Delegaţia Partidului Muncitoresc Romín, care va participa la Congresul al X-lea al Partidului Comunist Ceho­slovac a plecat la Praga. Din delegaţie fac parte tovarăşii : Gh. Apostol, prim secretar al Comite­tului Central al P.M.R., şi N. Goldber­­gher, şef al unei secţii a C.C. al P.M.R. (Agerpres). EXAMENE DE FINE DE AN Institutele de î­nvăţă­mînt superior cunosc î­n zilele acestea animaţia exa­menelor­­de sfîrşit, de an. Studenţii şi studentele se prezintă în faţa profesorilor cu materi­ale bine pregătite, stră­duindu-se să­­treacă examenele pentru­ care iau învăţat între­gul an şcolar. In clişeu : La Institutul de Arhitectură „Ion Min­cu” din Bucureşti examenele de fine de fan sînt în toi. Împărţiţi pe grupe studenţii susţin la tablă proble­me complexe pe care le ridică această importantă ramură i de activitate. Si­ tiu­denii ’­din anul al IlI-lea, grupa II-a, sî­n­t ascultați la materiale­­de con-­­strucț­i. PRIMA ZI LA CULES DE MAZARE S-a înserat. La ferestrele caselor din comuna Bragadiru au apărut primele luminiţe. In capul uliţelor largi ale comunei iau început să se ivească şi ultimii oameni care au întî­rziat la terminarea celor din urmă postaţi de prăşit. Terminînd de aranjat treburile prin curte, Maria Visian — membră a înto­vărăşirii­­agricole „Drum Nou" — intră în casă și deschide larg ferestrele, in poartă se auziră cîteva ciocănituri. Maria ieşi în prag şi se îndreptă spre poartă. — Bună seara. Am venit să te anunțăm că miine începem culesul mazărei, spuse Ion Clampă, secretarul întovărăşirii agricole „Drum Nou". — Bine, tovarăşe Clampă. Miine sînt la cîmp. Mazărea însămînţată l­a vreme pe tarlaua întovărăşirii agricole „Drum Nou“ a legat rod îmbelşugat. Pe tarla, alături de cei 30 întovărăşiţi se afla şi Maria Vişan. Culesul îna­inta. Adunase o grămadă bună. La cîţiva paşi mai încolo lucra Elena Păun. Şi aceasta culesese aproape un sac. Grămada de păstăi de mazăre se mărea cu fiecare sac deşertat. Strădaniile depuse în primăvară la însămînţare­ au rodit. De pe întreaga tarla, membrii întovărăşirii vor scoate la prima recoltă peste 2.000 kg păstăi, mai mult decît aveau planificat. Seara, membrii întovărăşirii din Bragadiru au încărcat în saci păstăile şi le-­au­­aranjat frumos în căruţă. Cele 500 kg mazăre strînse în prima zi de cules iau luat drumul fabricii „Fulgerul“. Era prima tranșă din contract. 670.000 LEI ECONOMII Colectivul cabinetului tehnic de la fabrica de confecţii „Gh. Gheor­­ghiu-Dej” a desfăşurat in acest an o activitate­ fructuoasă. Rezultatele obţinute în perioada 1 ianuarie—30 mai sunt cu mult mai m­ari de­cît cele din perioada corespunzătoare a anului trecut. Pînă la 1 iunie au fost prezentate şi discutate un nu­măr de 48 propuneri de inovaţii care — aplicate — vor aduce în­treprinderii economii anuale în va­loare de 670.000 lei. Suma recom­penselor acordate unora dintre au­torii propunerilor se cifrează la 21.000 lei. Un alt aspect al muncii spornice desfăşurată de colectivul cabinetu­lui tehnic de la F.C. ,,Gh. Gheor­­ghiu-De­j” îl constituie acţiunea pentru extinderea in întreprindere a propunerilor acceptate. După ex­perimentările practice necesare, ma­şina pentru prins piepţi — realizată prin recondiţionarea unor maşini obişnuite de cusut scoase din uz— a fost introdusă pînă acum în 7 locuri de muncă, iar pînă la sfîr­­şitul anului vor fi date producţiei un număr de 29 asemenea maşini. O largă extindere a căpătat şi dis­pozitivul pentru executat stafic. Fruntaşi în această muncă s-au si­tuat inovatorii Schwartz Dezideriu, Benedec Eugen, Anghel Ion şi Sán­dor Iosif. Cele mai importante propuneri au şi fost înaintate cu documentaţie completă Direcţiei Generale Trico­taje şi Confecţii pentru a fi gene­ralizate în alte întreprinderi. EXTINDEREA REŢELEI DE GAZ METAN IN BUCUREŞTI Imediat ce timpul a devenit fa­vorabil, întreprinderea de distri­buire a gazelor Bucureşti a început o serie de noi lucrări pentru ex­tinderea reţelei de gaz metan. Lu­crările care se execută acum se profilează în două direcţii. In pri­mul rînd se lucrează la corecta­rea unor lucrări efectuate în anul trecut, la care s-au observat mici deficienţe, iar în al doilea rînd, se lucrează la extinderea reţelei în vederea utilizării gazului metan în special la locuinţe. In primul caz, lucrările sînt exe­cutate pînă acum în proporţie de 50 la sută. Celelalte lucrări se dezvoltă între calea Rahovei—bd. Mărăşeşti—Pia­ţa Gh. Coşbuc şi strada 11 Iunie. Aci s-au început lucrările de să­pare, materialul este depus pe te­ren în proporţie de 30 la sută, iar restul este în curs de sosire. Pînă acum s-au montat la sol 15 la sută din lucrări, urmind ca întreaga lucrare să fie gata pînă la 23 Au­gust 1954. Lucrările de racordare şi insta­lare interioară vor începe cel mai tîrziu la 15 iulie. Atunci se vor face circa 1.000 de racordări şi ins­talaţii. Pentru trimestrul IV sînt de ase­menea prevăzute alte lucrări de extindere a rețelei de gaz metan, în special la locuințe. E. N. lar. GINDURI DE VIITOR Se apropie încheierea anului şco­lii recreaţii, în orele de consul­taţii, int­uneşti grupuri de elevi şi eleve care discută cu vioiciune pro­bleme legate de recapitularea mate­­riei. —­ „Cîte zile au mai rămas pînă la examene? Va fi greu? Cu­nosc oare destul de bine materia?" Sunt întrebări care se rostesc ades sau se furişează doar în gînd. Elevii din ultimele clase mai au şi o altă preocupare Se­ apropie ziua cînd vor păşi în facultăţi, ziua in care se vor îndrepta spre viitoa­rea lor profesiune. Aceste ginduri le au şi elevele clasei a Xl-a B de la Şcoala Me­die de 10 ani nr. 6-fete, care au hotărît ca ora de activitate educa­tivă din săptămina aceasta să fie rezervată discuţiilor în legătură cu orientarea profesională. Împreună cu tovarăşa dirigintă au­­ chibzuit încă din timp calea pe care o va urma fiecare. Ţara noastră are nevoie de ca­dre bine pregătite în domeniul a­­gric­uit­urii care să contribuie prin cunoştinţele lor la obţinerea unui belşug de produse agricole, are ne­voie de cadre bine pregătite pentru toate profesiunile care contribuie la ridicarea nivelului material şi cul­tural al oamenilor muncii. Fiecare elevă a nutrit un gind în­călzit de visurile anilor­­ tineri în privinţă drumului pe care va păşi­ în viaţă. Au chibzuit, ştiau cerce­tat năzuinţele şi astăzi pot spune clar hotărîrea luată. Gica Dumitru vrea să urmeze Institutul Agronomic. Ea arată că vrea să îndrume, să ajute pe cei ce muncesc ogoarele, să-i înveţe să pătrundă tainele pămîntului şi să-i­ facă să Ie dea tot mai multe roa­de. Ea vrea să popularizeze ştiinţa agrotehnică micturinistă în masele largi, să-i vadă pe aceşti trudnici de ieri spunîndu-şi d­ivinii d­in faţa naturii pe care o vor domina cu a­­jutorul ştiinţei. Dar fiecare are cite ceva de spus. Iată trei eleve care se privesc pe­­furiş, sfătuindu-se din priviri care din ele să ia cuvintul. Ar vrea... ar vrea să urmeze Institutul de Teatru. Nu e mult timp de cînd împreună au luat iniţiativa să dra­matizeze povestea lui Ion Creangă ,,Soacra cu trei nurori". A fost destul de greu; de mute ori fie­care avea o altă părere, incit piesa a fost numită în glumă „Soacra cu trei regizori", dar pînă la urmă a fost reprezentată cu succes. Camelia Bulată şi-a împărtăşit năzuinţele într-un articol la gazeta, de perete. A dorit întotdeauna să urmărească capetele mici care se pleacă peste caiete, să poarte ma­nile peste rînduri pentru a forma numere și litere, primele semne pe care le scriu copiii. Vrea să fie profesoară... Și are să fie, arată ea, fiindcă nu este nimic care s-o oprească, fiindcă în ţara noastră tinerii sunt ajutaţi să îmbrăţişeze profesiunea pe care o iubesc cel mai mult. C. CONSTANTINESCU Ieri la clubul C.F.R. Griviţa Roşie Miercuri după-amiază, la clubul C.F.R. Griviţa Roşie a avut loc o adunare organizată de Comitetul rîo Iu *o+o rvnv* + *i u «Y u-1 . .1. . . vAv-­o.uij(^tc* pauc ai 1 aj.uiiUJ.Ui Griviţa Roşie în scopul informării cetăţenilor din cartier asupra des­făşurării lucrărilor conferinţei de la Geneva. La adunare au participat nu­meroşi oameni ai muncii, cetăţeni din raion, gospodine, studenţi, elevi etc. Inginerul Dumitru Truia a vor­bit despre lupta pentru libertate şi pace a popoarelor din Asia. Politica colonialistă — a arătat vorbitorul a dusă de pe poziţii de forţă de către imperialiştii ameri­cani, suferă la Geneva o înfrin­­gere grea. încercările imperialişti­­lor de a împiedica dup­a desfăşura­re a conferinţei se lovesc de pro­punerile constructive ale Uniunii Sovietice, Chinei Populare, Repu­blicii Populare Democrate Coreene şi Republicii Democrate Vietname­ze care fac tot ce le stă în putinţă pentru ca lucrările conferinţei să ducă la stabilirea păcii în Asia şi în întreaga lume. Participanţii la adunare au asis­tat apoi la un program artistic pre­zentat de echipe artistice sindicale din raion. (Agerpres) SEARA LITERARA In cadrul unei consfătuiri, ieri seară poetul Mihu Dragom­i.i *'.« inttlnit c tinerii săi cititori. ' salariaţi ai Ministerului InvăţămintuluL Discutindu-se poemul „Războiul", mulţi participanţi, printre care Dumitr Ghişe, Viorel Sirbu şi Dumitru­­Stănescu au analizat pe capitole poemul arc, tind în ce constă valoarea lui educatico-artistică. Şi-au exprimat totodată pă­rerea asupra unor fragmente pe care ei le-au găsit intr-o anumită măsur nerealizate. Apoi Dumitru Fudulică, elev la şcoala profesională 6 Metal a, citit poezii! „Mitraliera" şi „Monumentul ostaşului sovietic", de Mihu Dragomir. In încheiere, poetul Mihu Dragomir a mulţumit tinerilor cititori pentr atenţia cu care au citit poemul său „Războiul” cît­ şi pentru criticile pe care le-au făcut, critici de care va ţine seama atunci cînd va reveni asupra poemului In numele organizaţiei U.T.M. din Ministerul Invăţămîntului, tov. Pe­trina Prunea a urat poetului noi succese in munca sa. BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICĂ : Azi la ora 8, în Bucureşti, tem­peratura a fost de 19 grade. Ma­xima de ieri în aer a fost de 24 grade, iar minima din cursul nop­ţii de 12 grade. TIMPUL PROBABIL DE MNIINE : Vreme in general frumoasă cu ceru­ mai mult senin noap­tea şi dimineaţa. Vînt slab. Temperatura uşor variabilă: noaptea coboară între 12 grade la 14 grade, iar ziua urcă în­tre 26 grade la 28 grade. PENTRU URMĂTOARELE DOUĂ ZILE: Vreme în general frumoasă. Cerul schimbător mai mult se­nin noaptea şi dimineaţa. Vînt slab. Temperatura uşor varia­bilă.

Next