Informatia Bucureştiului, aprilie 1959 (Anul 6, nr. 1756-1781)

1959-04-01 / nr. 1756

Pag. 2-a Crunte represiuni împotriva conducătorilor grevei feroviarilor din Mexic MEXICO­­ (Agerpres). — TASS transmite : Potrivit relatărilor ziarelor mexicane, autorităţile recurg la crunte represiuni Împotriva conducătorilor grevei fero­viarilor din Mexic. In închisorile din ţară au fost aruncaţi toţi conducătorii sindicatului feroviarilor, în frunte cu Demetrio Vallejo, secretar general al sindicatului. Ziarul „Novedades“ anun­ţă că numărul total al feroviarilor deţinuţi se ridică la 2.000. In ţară situaţia se menţine încordată. Trupele patrulează pe străzile oraşelor, nume­roase unităţi militare sunt în stare de alarmă. Autorităţile împrăştie mitin­gurile feroviarilor şi arestează pe par­ticipanţii cei mai activi la aceste mi­tinguri! Directorul căilor ferate, Men­dez, a declarat că muncitorii care au participat la grevă şi au fost conce­diaţi de administraţie nu vor fi re­primiţi la lucru. Numărul acestor muncitori este, potrivit relatărilor pre­sei, de peste 5.000. După arestarea conducătorilor sin­dicatului feroviarilor, conducerea sin­dicatului a fost acaparată de un grup de persoane în frunte cu Eugenio Valle Aguirre. Sub protecţia trupelor şi poliţiei federale ei au ocupat clă­direa Comitetului Executiv general şi filialele locale ale sindicatului fero­viarilor. Scizioniştii au declarat că „vor colabora“ cu administraţia căi­lor ferate şi au cerut feroviarilor din ţară să reia lucrul. După cum reiese din comunicările presei, circulaţia pe căile ferate nu a fost incă restabilită în întregime. Tre­nurile circulă neregulat. Fiecare gar­nitură este însoţită de o pază puter­nică. Potrivit relatărilor ziarului „El Universal“, la 30 martie muncitorii feroviari au organizat un miting la care şi-au confirmat hotărîrea de a continua greva pînă cînd vor fi elibe­raţi Vallejo şi ceilalţi conducători. Comentariile cercurilor politice de la Bonn BONN­­ (Agerpres). — TASS trans­mite : Notele adresate de Uniunea Sovietică puterilor occidentale în problema con­ferinţei miniştrilor Afacerilor Externe şi a conferinţei la nivel înalt au un ecou favorabil în rîndurile cercurilor politice din R. F. Germană. După cum transmite agenţia D.P.A., vice­preşedintele P.S.D.G., Wehner, a de­clarat la 31 martie, în legătură cu notele sovietice, că partidul său sa­lută posibilitatea începerii tratativelor. El a cerut ca Occidentul să vină la masa tratativelor cu propuneri pro­prii. Abia acum începe, după păre­rea lui Wehner, etapa cea mai grea a drumului. Condamnarea unor spioni în R. D. G. BERLIN­­ (Agerpres). — La 31 martie, la tribunalul regio­nal din Potsdam a luat sfirşit un pro­ces care a demonstrat încă o dată că Berlinul occidental este un centru in­ternaţional al activităţii subversive îm­potriva ţărilor lagărului socialist. In faţa tribunalului au compărut inginerii Herbert Heine şi Karl Kästner, precum şi funcţionarul Walter Han. Confor­­mindu-se directivelor organizaţiei de spionaj vest-berlineze „Comitetul de anchetă al juriştilor liberi", ei au cules informaţii despre lucrările de cerce­tări in domeniul industriei chimice şi date secrete despre comerţul exterior. In afară de aceasta, Heine şi Kastner au folosit călătoriile lor in alte ţări socialiste pentru a executa şi acolo misiuni cu caracter de spionaj. Tribunalul i-a condamnat pe Heine, Kastner şi Han la 15 şi respectiv 13 și 7 ani închisoare. INFOR­MA­TIA Ecoul internaţional al notelor guvernului sovietic adresate guvernelor occidentale Perspective favorabile pentru soluţionarea problemelor internaţionale — scrie ziarul grec „Kathimerini“ ATENA 1 (Agerpres). TASS transmite: Ziarele din Atena publică, la 31 martie, la loc de frunte, sub titluri mari, expunerea notelor guvernului sovietic adresate guvernelor ţarilor occi­dentale în problema convocării conferinţei miniştrilor Afacerilor Externe. Ziarul „Elephteria“ subliniază că Uniunea Sovietică a venit în întîmpi­­narea puterilor occidentale, primind propunerile lor şi demonstrînd prin aceasta năzuinţa de soluţionare a pro­blemelor internaţionale pe calea tra­tativelor. Ziarul „Kathimerini“ arată că în urma propunerilor sovietice în pro­blema germană şi în problema Ber­linului, în prezent s-au creat perspec­tive favorabile pentru soluţionarea problemelor internaţionale. „Avghi“ scrie că puterile occidentale trebuie să renunţe în cadrul conferinţelor in­ternaţionale care vor avea loc la tac­tica tergiversării şi a respingerii ne­întemeiate a propunerilor sovietice „ceea ce împiedică ducerea de trata­tive serioase“. Opinia publică mon­dială „nu poate rămîne indiferentă. Ea cere lichidarea focarelor de încor­dare şi în primul rînd soluţionarea problemei Berlinului şi a celorlalte probleme internaţionale". Convorbirile de la Washington ale miniştrilor de Externe ai Angliei, Franţei şi S. U. A. WASHINGTON­­ (Agerpres).­­ După cum transmite agenţia Asso­ciated Press, în seara zilei de 31 mar­tie s-a dat un comunicat asupra con­vorbirilor purtate în cursul zilei la Washington de miniştrii Afacerilor Ex­terne ai Angliei, Franţei şi S.U.A. Ei s-au întrunit, se spune un comunicat, pentru a discuta problema germană şi problema Berlinului. Printre altele ei au procedat la un schimb de vederi asupra răspunsului sovietic din 30 martie. La convorbiri participă din partea S.U.A., secretarul de stat ad-interim­ Christian Herter, care îl înlocuieşte pe J. F. Dulles, Couve de Murville, mi­nistrul Afacerilor Externe al Franţei, şi Selwyn Lloyd, ministrul de Externe britanic. Ele continuă la 1 aprilie şi cu participarea lui Brentano, minis­trul Afacerilor Externe al R.F.G. Un tribunal din Tokio a declarat neconstituţională prezenţa trupelor americane părăsească Japonia. Kato a adăugat că autorităţile americane nu au ela­borat pînă în prezent nici un plan de retragere a trupelor americane. Pe măsură ce rămîn mai ,­­ult în Japonia şi se dedau la obişnuitele fărădelegi, trupele americane stirnesc indignarea legitimă a populaţiei. Prin­tre numeroasele manifestaţii împotriva ocupaţiei, care continuă la aproape un deceniu şi jumătate de la sfîrşitul războiului, agenţia Associated Press a relatat un incident semnificativ. Şapte japonezi, arestaţi pentru că au participat la o puternică manifestaţie în faţa unei baze americane în iulie 1957, s-au apărat în faţa instanţei care i-a judecat recent, susţinînd că prezenţa trupelor şi a bazelor mili­tare americane încalcă constituţia ja­poneză, care interzice războiul. Tri­bunalul districtual din Tokio, care a judecat procesul, a dat dreptate in­culpaţilor, achitîndu-i. Acest caz, prin care o instanţă judecătorească a de­clarat neconstituţională prezenţa tru­pelor americane în Japonia, a avut un larg ecou în întreaga ţară, ajungînd pînă în parlament. In acelaşi timp, un purtător de cuvînt al Departamen­tului de stat a declarat, după cum relatează agenţia Associated Press, că S.U.A. „vor continua să furnizeze a­­jutor militar Japoniei, potrivit necesi­tăţilor“. TOKIO­­ (Agerpres). — Cu toate că la Washington s-a afir­mat în repetate rînduri că pe măsură ce Japonia va fi reînarmată, trupele de ocupaţie americane vor fi retrase, la ora actuală, paralel cu febrila înar­mare a Japoniei, unităţile americane îşi întăresc bazele de pe teritoriul ja­ponez. Directorul biroului de apărare al Japoniei, Yozo Kato, a declarat în faţa membrilor Camerei superioare a Parlamentului japonez că pe teritoriul Japoniei se­ află 60.000 de militari americani. El a menţionat că perso­­nalul unităţilor navale şi aeriene se ridică la 10.000 de oameni, cifră echi­valentă cu cea din 1951, cînd s-a a­­nunțat că trupele americane încep să in Japonia 0 declaraţie a Prezidiului C.C. al P.C. din Japonia TOKIO­­ (Agerpres). — TASS transmite: Prezidiul C.C. al Partidului Comunist din Japonia a dat publicităţii la 31 martie o declaraţie in legătură cu hotărirea tribunalului din Tokio care a achitat un grup de muncitori şi studenţi arestaţi pentru participarea la lupta împotriva extinderii bazei militare aeriene americane din Tátikava, in apro­piere de Tokio. Sprijinind această hotăriri pistă, Prezidiul arată că hotărîrea tribunalu­lui este o victorie a poporului japonez, care luptă împotriva revizuirii „tra­tatului de securitate japono-amercan", pentru lichidarea acestei alianţe na­litare cu S.U.A. In declaraţie se arată că din momentul încheierii „tratatului de secu­ritate", Partidul Comunist din Japonia a arătat permanent că acest tratat nu este compatibil cu constituţia ţării. De aceeaşi părere sunt toţi oamenii cu judecată sănătoasă din ţară, toate forţele democratice cărora le sunt dragi pacea şi independenţa patriei. Hotărirea tribunalului din Tokio, care a recunoscut că „prezenţa trupe­lor americane în Japonia este o încălcare a constituţiei", a demonstrat întregii lumi că „tratatul de securitate japono-american“ privează Japonia de suve­ranitate. In declaraţia sa, Prezidiul C.C. al P.C. din Japonia cere poporului japonez să-şi unească rîndurile şi să lupte activ pentru lichidarea „trata­tului de securitate japono-amencană, pentru obţinerea deplinei independenţe de către Japonia, in interesul ini urmii păcii în Asia şi in întreaga lume. 150 de ani de la naşterea lui N. V. Gogol U­n veac şi jumătate de la naş­terea lui Gogol înseamnă, de fapt, calea marelui scriitor sa­tiric în nemurire. Locul pe care şi l-a cucerit în patrimoniul culturii u­­niversale este trainic ca şi opera lui durabilă peste veacuri. Talent vigu­ros şi original, Gogol a cultivat în egală măsură motivul folcloric, cu farmecul inedit al cîntecelor şi legen­delor populare, ca şi biciul satirei necruţătoare împotriva moravurilor putrede ale societăţii dominante din Rusia feudalo-autocrată. Nimic n-a scăpat spiritului său de observaţie ascuţit, minţii sale pătrunzătoare. Glorificînd trecutul eroic al poporului în epopeea „Taras Bulba“, ridicînd un imn de slavă celor mulţi, a căror viaţă, cu bucuriile şi necazurile coti­diene, e descrisă atit de colorat în ciclul „Serilor în cătunul de lingă Dikanka“, Gogol a stigmatizat cu rîsul lui sarcastic toate viciile şi de­fectele unei societăţi în descompune­re, întreaga lui operă — şi în special ciclurile „Mirgorod“ (1835), „Poves­tiri din Petersburg“ (1836), comedia satirică „Revizorul“ (1836) şi poemul în proză „Suflete- moarte“ (1842) — constituie un adevărat act de acuzare la adresa sistemului iobăgist cu re­laţiile lui inumane, un aspru rechi­zitoriu îndreptat împotriva fărădelegi­lor şi minciunii, ce domneau în cercu­rile privilegiate ale vremii sale. Iar epoca în care a trăit marele sati­ric a fost pecetluită în istorie cu de­numirea de „veac crîncen“. Nicolai Vasilievici Gogol s-a năs­cut pe meleagurile însorite ale Ucrai­nei (1 aprilie 1809) în tîrguşorul Sorocinţi de lingă Mirgorod (ţinutul Poltava) şi toată viaţa a rămas în­drăgostit de tocurile sale natale. Amintirile luminoase legate de aces­te meleagu­ri au izbucnit năvalnic, ca un torent de cîntece de veselie, de umor sănătos și fantezie, de voie bună și rîsete în paginile „Serilor în cătui (1809—1959) nul de lingă Dikanka“ cu care a de­butat în literatură în anii 1831-1832. Era perioada în care pasiunea pen­tru creaţia populară orală l-a făcut să exclame cu îneîntare: „O, cîntece ! Voi sînteţi bucuria şi viaţa mea ! Cît de mult vă iubesc ! Ce sînt toate a­­ceste letopiseţe seci, pe care le răs­colesc acum, pe lingă aceste cronici sonore, vii!“. Contemporanul său, marele poet Puşkin, a salutat apari­ţia „Serilor“, relevînd savoarea lor plină de „veselie adevărată, sinceră, nesilită, fără afectare. Şi cită poezie, pe alocuri, cîtă sensibilitate !“ Visurile lui Gogol din tinereţe, do­rinţa aprigă de a sluji umanitatea, de a-şi consacra forţele spre binele ob­ştesc s-au ciocnit curind de contras­­tele izbitoare ale capitalei ţariste. Şederea în mohorîtul şi ceţosul Peters­burg, oraşul „persoanelor marcante" şi a funcţionărimii corupte, unde „pe chipul oamenilor nu se citeşte vreo preocupare spirituală... Toţi sînt în­chistaţi, toţi sînt înfundaţi în­­lucruri meschine, fără rost, cu care îşi iro­sesc viaţa...“ a însemnat o şcoală foarte bună pentru viitorul scriitor rea­list-critic, oferind un bogat material satirei sale. Experienţa dureroasă a vieţii personale plină de privaţiuni morale şi materiale îmbinată cu ob­servaţia directă şi­ a găsit o admira­bilă expresie artistică în ciclul „Po­vestirilor din Petersburg“. Falsitatea şi minciuna domnesc în această lume ce se plimbă fudulă pe Nevski Pros­pekt, gătită şi împopoţonată, plină de mulţumire de sine, fie sub chipul o­­fiţerului Pirogov („Nevski Prospekt“), fie sub cel al maiorului Kovaliov („Naşul“) — reprezentanţi demni ai unei societăţi găunoase. Victimele acestei lumi sînt oamenii simpli, neînsemnaţi care duc o exis­tenţă mizeră. Este artistul Piskariov (din „Nevski Prospekt“) care, dez­gustat, nu are altă ieşire decit să-şi curme firul vieţii ; e pictorul Ceartkov (din „Portretul“), dominat de atrac­ţia irezistibilă a aurului, care-şi de­gradează arta, vînzînd-o celor avuţi; este, în sfîrşit, nefericitul slujbaş Akaki Akakievici Başmacikin­­din nu­vela „Mantaua" : „fiinţa care îndu­rase supusă batjocurile cancelariei şi coborîse în mormînt fără să fi făcut ceva extraordinar, dar căreia, cel puţin înainte de moarte, i au apărut o rază luminoasă sub forma unei man­tale, înseninîndu i pentru o clipă via­ţa nefericită“. Umanismul gogolian, compasiunea pentru cei umiliţi, se îmbină în această nuvelă cu protestul viguros împotriva înjosirii demnităţii omului. Acest protest culminează în „Revizorul“ şi în „Suflete moarte“ unde Gogol a strîns „grămadă toate păcatele Rusi­ei... toate nedreptăţile“ şi fărădelegile. Prezentînd în „Revizorul" un episod din viaţa funcţionărimii dintr-un o­­răşel de provincie, Gogol face o ge­neralizare cu privire la practicile în­tregului aparat administrativ ţarist, arătînd că mita, delapidarea, venali­tatea, încălcarea legilor sunt feno­mene din cele mai obişnuite în a­­ceastă lume, în care triumfă îngîmfaţii şi mincinoşii de teapa lui Hlestakov. Gogol a creat o galerie unică de moşieri, ilustrind descompunerea feu­dalismului în Rusia. Visătorul dul­ceag Manilov, Korobocika cea tîmpă, scandalagiul Nozdriov, acaparatorul Sabakievici şi chintesenţa zgîrceniei pînă la mostru­ozitate întruchipată în Pliuşkin — sînt tot atîtea figuri ca­ricaturale, reprezentînd moşierimea rusă ca o clasă de „suflete moarte", a cărei pieire este sigură şi inevita­bilă. Lor li se alătură, ca exponent respingător al moravurilor burgheze, escrocul Cicikov. „Partea cea mai bună a lui Gogol — scria marele nostru Eminescu — e că relele aplecări, spre a nu le numi altfel, sînt arătate în deplina lor înjosire...“. Cititorii de azi din ţara noastră au la îndemînă întregul tezaur al o­­perei genialului scriitor rus în ver­siunea romînească, dacă ne gindim că în cei 15 ani de la eliberare au fost publicate în ţara noastră peste 20 de titluri din opera lui Gogol, în­­sumînd un tiraj de aproape 250.000 exemplare, fără a mai vorbi de ediţia de „Opere" în şase volume recent încheiată. Din cărţile lui, iubitorii de literatură vor desprinde alături de ve­hemenţa satirei usturătoare, şi imen­sa lui dragoste de om, acel mesaj plin de umanitate, optimist şi încre­zător, pe care scriitorul l-a transmis posterităţii, poporului său şi întregii omeniri. TAMARA GANE Consilii municipale canadiene cer încetarea experienţelor nucleare dim S. U. A. OI!'Săi?A 1 (’Agerpres). ,—­ In Canada creşte neliniştea din cau­za faptului că, in urma experienţelor cu arma nucleară desfăşurate de Sta­tele Unite, in regiunilte sudice­­ale Canadei, care se invecinează ca 3.u.A.şi se depune o­­ mare cantitate de precipi­taţii radioactive. De curind Consiliul municipal al oraşului Winnipeg a adoptat o rezo­luţie prin care cere încetarea imediată a experienţelor nucleare, ce ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei canadie­ne. Presa anunţă la 30 martie că la acest protest au aderat încă nouă con­silii municipale din provincia Saskat­chewan Italia protestează împotriva restricţiilor impuse de S. U. A. la import MEW YORK­­ (Agerpres).­­ Ziarele­* americane citează un nou caz de contradicţie intre partenerii blocului militar N.A.T.O. După cum anunţă ziarul „Chicago Sun and Ti­mes“, în ajunul apropiatei sesiuni de la Washington a Consiliului N.A.T.O., Italia a adresat Statelor Unite „un protest hotărît împotriva politicii lor de restricţii în comerţ“. Potrivit spu­selor ziarului, o amplă notă italiană a fost remisă secretarului de stat ad­junct, Dillon. „De fapt, scrie ziarul, Italia se face ecoul nemulţumirii crescînde a aliaţi­lor Americii în legătură cu ceea ce consideră ei o discriminare americană faţă de importul de mărfuri“. Danurt N» M. Z. O. pentru revanșarzii vest-g . • ’’ rjrlUA de astăzi, 1 aprilie ■ ■ 195b, a fost aleasă oft­.; cial pentru începutul in­■ Wm/trii atofhfife Germaniei ;' occidentale. , Numele rachetelor . ’ americane Staţionate mai. de ;; mult pe teritoriul Republicii .. Federale Germane poartă un­­ nume aproape bonom. Ele se.. țiu- I mese „the honest John“. Incepind ,. de azi ,,onestului John“ i se Midi .. cuiește încărcătura clasică cu una *. atomică. Incepind de azi Genua,­­j. nice. occidentală va juca in cadrul,, 1. N.A.T'.Q. tiu rolul de berbece, pur ș i și simplu, ci rolul de berbece atomic.­­ Desigur, in timpul războiului, X cind generalii lui IJit­er se pre­gă- T ietru­să.Primită spre hcoastele ame- X ric­ane racheta VI, combatanţii a- T mericani nu ar fi crezut că va X veni o zi in care aceiaşi generali T vor despacheta cu grijă focoase X atomice primite tocmai..de pe con- T tinentul american. D-lui Adenauer X ii place adesea să invoce pe dum- T nezeu şi căile neînţelese ale aces- X tuia. Nici divinitatea nu poate T însă concura cu neînţelesele — X deşi pline de înţeles — căi­­ N.A.T.O. care duc la înarmarea X atomică a Germaniei federale... ! Nu ştim dacă în apropierea lo-­­ curilor in care vor fi instalate­­ rampele pentru rachetele atomice X americane există cimitire ale sol­­­­­­daţilor americani. Nu este exclus .. să existe... Nu ştim dacă printre " soldaţii N.A.T.O. "căre-­i vor i­nvă­­ţa pe soldaţii,, vest-germani să b­î­­l­ţ nuiască arma atomică se găsesc .* şi fii" ai unor "veterani americani, “ care au ajuns luptînd pină la El­­"’ 'bit. S-ar putea să "fie, de" la sfir­­şitul războiului au trecut 15 ani, băieţii foştilor veterani au deve­­-- nit mari, idealurile politicii­ exter­­. ► ne americane au devenit de mult mici... Nu ştim dacă cei ce d­au ["­­pie ,jonestul John" atomic pe mina •• armatei vest-germane se gindesc -o la viaţa nenumăraţilor Johni cu • ■ adevărat oneşti şi doritori de V. pace. Probabil că nu se gindesc " — apărarea vieţii oamenilor n-a " intrat niciodată pină acum 'in so­.. coteala conducătorilor N.A.T.O.... - » ■ -»•A AAAAAAAAAAA AÍAAAAAAAAAAA Nu există om să nu știe: cînd prinzi hoțul, primul lucru pe care-l faci este să-i legi miinile, nu sâ-i pui in mină revolverul. Făcindu-se că uită acest adevăr elementar, unii politicieni occidentali în­cearcă sa acrediteze ideea că, odată inarmed, hoţul se va repezi asupra altora. Cpt ce dau arma atomică pe­­ mi­t a militarismului vest-german ar trebui să se gindească insă: cine a inventat sau va inventa vreodată un dispozitiv care să a­­sigure tragerea numai in direcţia Răsăritului ? Doar Franţa a fost invadată înaintea Uniunii Sovie­tice, Londra a fost bombardată înaintea Moscovei... Pentru nimeni nu e un secret că­­ foştii generali hitlerişti au ob­ţinut armele atomice americane cu făgăduiala folosirii lor spre Răsă­rit. Răsăritul are insă tot ce-i tre­buie pentru a răspunde armelor de orice fel cu arme corespunză­toare, pentru a servi agresorilor o lecţie nimicitoare. Un eventual atac atomic spre Răsărit n-ar fi decit o încercare sigură de sinuci­dere pentru autorii lui. Noi ne gindim insă nu numai la copiii Moscovei, la palatele din Praga, la uzinele poloneze, la grădinile Bu­­cureştiului. Noi ne gindim, de a­­semenea, la copiii, la palatele, la uzinele, la grădinile Bonn­ului, Parisului, Londrei, Washingtonu­lui. E primăvară, anotimpul in care înfloreşte speranţa şi iată că toc­mai începutul primăverii a fost ales pentru a începe înarmarea a­­tomică a Bundeswehrului, pentru a da o lovitură speranţelor. Do­rinţa de pace este insă mai pu­ternică decit orice complot. Acum, primăvara p­ăruncînd săminţa in pămint, inălţindu-se sus pe schelele noilor construcţii, împodo­bind oraşele cu flori — oamenii cer cu tărie, nu folosiţi miini vest-germane pe trăgaciul armelor atomice. Lăsaţi libere aceste miini pentru semnarea tratatului de pace propus de Uniunea Sovietică. Germania trebuie să se înalţe la locul la care are dreptul şi nu să se afunde în mor­mint­ul atomic! RADU TIULESCU S PRIMA parte a celei mai mari# q) uzine chimice din nord-vestul Ch­i­zi­anei, construită în oraşul Landou,$ )a fost terminată,­­cu un an şi ju­­imătate înainte de termen. Ea a­ ) intrat în funcţiune la 16 martie.­­Secţia de îngrăşăminte chimice a­­ uzinei a fost proiectată în U.R.S.S.$ sşi utilajul principal e de prove­nienţă sovietică. Această uzină va. fcuprinde două secţii, una de anin-­ xniac sintetic pentru îngrăşăminte ,şi alta de cauciuc sintetic, ultim.: ) fiind acum în construcţie.­­ IN CLIŞEU : In secţia compre­­nsoarelor uzinei. Imagine din R. P. Chineză Conferinţa reprezentanţilor indienilor din S.U.A. NEW YORK­­ (Agerpres). — In statul Florida a avut loc o­ con­ferinţă a­­ reprezentanţilor celor 180.000 de indieni din America de Nord. Cei care au luat cuvîntul la conferinţă au chemat la unitatea tuturor indie­nilor din cele două Americi şi au protestat împotriva samavolniciilor la care sînt­ supuşi din partea autorită­­­ţilor. Vorbitorii, au preconizat unifi­­­­carea triburilor de indieni sub egida O.N.U. Mad Bear, reprezentant al tri­­­­bului Tuscarora, a acuzat­ guvernul­­ american că nu respectă tratatele pe­­ care le-au încheiat în trecut triburile indienilor cu albii și a arătat, că a­­­­cest guvern încalcă constituția S.U.A.,­­ care garantează drepturile­ indienilor asupra pămînturilor lor. Hidrocentrala Novosibirsk a început să funcţioneze cu capacitatea ei totală NOVOSIBIRSK­­ (Agerpres). — T­ASS transmite: La 31 martie a fost pus în funcţiune cel de-al 7-lea (ultimul) turbogenerator al hidrocentralei Novosibirsk. Astfel, prima centrală electrică de pe Obi a început să funcţioneze cu capacitatea ei totală de producţie — circa 400 000 kW. De la punerea în funcţiune a primei turbine, în anul 1957, centrala a pro­dus aproximativ 1.000.000.000 kW­h e­­nergie electrică. Hidrocentrala de pe Obi alimentează cu­­ energie electrică întreprinderile in­dustriale din regiunea economică Novo­sibirsk şi calea ferată principală trans­­siberiană. Ulterior, curentul ei va fi transmis şi regiunilor industriale din bazinul Kuzneţk şi ţinutul Altai După cum au calculat specialiştii, lacul de acumulare de 9.000.000.000 m.c., care a fost format o dată cu construirea hidrocentralei, va permite ulterior să se sporească puterea ei cu încă 55.000 kW. ­n citeva rindurih^hm.ft ciîtevă rînduri La 30 martie Consiliul Kanbu de pe lîngă Pancen-Erb­i şi întregul cler condus de consiliu, precum şi populaţia civilă au adresat preşedintelui Republicii Populare Chineze, Mao Tze-dun,­şi premierului Consiliului de Stat al R.P. Chineze, Ciu En-lai, o telegramă în care declară că sprijină cu hotă­­rîre ordinul Consiliului de Stat al R.P. Chineze cu privire la dizolvarea gu­vernului local tibetan şi lichidarea definitivă a rebeliunii din Tibet. Intre 12 şi 22 martie a avut loc la Bucureşti a doua şedinţă a secţiei economiei construcţiilor din Comisia permanentă de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică pentru construc­ţii din cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E­R ) al ţăr­iilor socialiste. Şedinţa a adoptat­­ serie de propuneri menite sa contri­buie la folosirea experienţei avansa­te în economia construcţiilor, acu­mulată de ţările participante, rp­in presa de dimineaţă). BERLIN­­ (Agerpres) — A.D.N. transmite : Aproximativ 1.500 de tineri şi tinere din cele două state germane — par­ticipanţi la cel de-al II-lea Congres pe întreaga Germanie al tineretului muncitor — au vizitat incinta fos­tului lagăr de concentrare de la Buchenwald şi au cinstit memoria lui Ernst Thälmann, eminent condu­cător al clasei muncitoare germane, ucis acolo în mod mişelesc la 18 au­gust 1944. Participanţii la congres au depus, numeroase coroane în memoria celor 56.000 luptători dirn mişcarea de rezistenţă din diferite ţări ale Europei care au pierit în acest lagăr.­­ La 31 martie s-a deschis la Moscova, intr-un cadru festiv, Casa prieteniei cu popoarele ţărilor străine. (Din presa de dimineaţă). ÎNCHEIEREA lucrărilor sesiunii CONSILIULUI DE COORDONARE A ACTIVITĂŢII ŞTIINŢIFICE A ACA­DEMIILOR DE ŞTIINŢA DIN U.R.S.S. A MOSCOVA­­ (Agerpres), — TASS transmite : La 31 martie, la Moscova, şi-a în­cheiat lucrările cea de-a 17-a sesiune a Consiliului de coordonare a activi­tăţii ştiinţifice a academiilor de ştiinţe ale republicilor unionale şi filialelor Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. La sesiune au fost discutate referate cu privire la dezvoltarea unor cercetări ştiinţifice de cea mai mare importan­ţă, în lumina hotărîrilor Congresului al XXI-lea al P.C.U.S. Sesiunea a discutat, de asemenea, probleme organizatorice legate de dez­voltarea continuă a colaborării dintre oamenii de ştiinţă din diferite republici şi regiuni ale Uniunii Sovietice. La 31 martie, ministrul Afacerilor Externe al UR­SS, Andrei Gro­­mîko, a primit pe ambasadorul Re­publicii Democrate Germane la Mos­cova şi i-a înmînat Nota adresată de guvernul sovietic guvernului I­.D. Germane cu privire la conferin­ţa miniştrilor Afacerilor Externe şi la conferinţa la nivel înalt. La 31 martie, Andrei Gromîko a primit pe însărcinatul cu afaceri ad­­interim al Republicii Federale Ger­mane în URS­S şi i-a înmînat Nota adresată de guvernul sovietic guvernului R­E Germaine referitoare la aceeaşi problema. (Din presa de dimineaţă). @ la Nissa au început şedinţei­ de primăvară ale Uniuni­i interparlamen­tare. (Din presa de d­mineaţă). AU CINSTIT MEMORIA LUI ERNST THALMANN CONFERINŢA SINDICATULUI NAŢIO­NAL AL ÎNVĂŢĂTORILOR DIN AN­GLIA A CERUT MAJORAREA SALARIILOR ÎNVĂŢĂTORILOR LONDRA­­ (Agerpres).­­ TASS transmite : La o şedinţă a conferinţei anuale a Sindicatului naţional al învăţătorilor, care îşi desfăşoară lucrările în oraşul Douglas, a fost adoptată o rezoluţie în care se cere majorarea salariilor învăţătorilor. PLECAREA UNOR REPREZENTANTE ALE FEMEILOR SOVIETICE IN S.U.A. MOSCOVA­­ (Agerpres). — FASS transmite: La 31 martie au părăsit Moscova pe calea aerului, plecînd în S.U.A., Olga Hvalebnova, Vicepreşedintă a Comitetului femeilor sovietice, şi Nina Orlova, cercetătoare ştiinţifică la Insti­tutul de ştiinţe juridice al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S., invitate de Con­siliul Naţional al femeilor americane. Din cauza unor inundaţii fără precedent Zeci de mii de locuitori din AAaJi au rămas fără adăpost Bagascar — Populaţia este ameninţată de foamete — Şoselele şi căile ferate sînt distruse — PARIS­­ (Agerpres). — Ziarul „Paris Presse- L’Intransigeant" publică ştiri referitoare la gravele urmări ale inundaţiilor din Madagascar, cum au lăsat fără adăpost şi hrană zeci de mii de oameni. La Tananarive, capitala Madagascarului, bisericile, şcolile şi chiar magazinele sunt arhipline cu sinistraţi. Şoselele şi căile ferate au fost dis­truse. Intre Tananarive şi celelalte oraşe circulaţia este întreruptă. Ziarul citează cuvintele şefului guvernului din Madagascar, Ch­anana, care­ a declarat că, in timpul calamităţilor, au pierit in insulă 2.000—3.000 de oameni, iar in prezent populaţia este ameninţată de foamete. Autorităţile intenţionează să raţionalizeze alimentele. După cum a spus Ch­anana, ,­aceasta reprezintă o calamitate fără precedent în istoria insulei Madagascar".

Next