Informatia Bucureştiului, decembrie 1959 (Anul 7, nr. 1966-1992)
1959-12-01 / nr. 1966
Lucrările celei de al Sli-lea teepee al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar TN DIMINEAȚA zilei de 30 noiembrie s-a deschis, în sala festivă a Palatului Cultural „Roza Ferenc" al constructorilor din Budapesta, cel de-al VH-lea Congres al P.M.S.U. Dr. Ferenc Münnich, membru al Biroului Politic al C.C. al P.M.S.U., a salvat pe delegaţi şi oaspeţi. Directivele cu privire la sarcinile economice şi cu privire la pregătirea celui de-al doilea plan cincinal al economiei naţionale a R. P. Ungare BUDAPESTA (Agerpres). In şedinţa din seara zilei de 30 noiembrie a celui de-al VI-lea Congres al P.M.S.U., Jeno Fock, membru in Biroul Politic şi secretar al C.C. al P.M.S.U., a prezentat raportul asupra celui de-al doilea punct de pe ordinea de zi. „Directivele cu privire la sarcinile economice şi cu privire la pregătirea celui de-al doilea plan cincinal al economiei naţionale“. Sarcina principală din perioada celui de-al doilea plan cincinal, a spus Jenő Fock, este desăvârşirea construcţiei bazelor socialismului şi accelerarea construcţiei socialiste. Potrivit acestei sarcini principale, noi am sporit, producţia industriei şi agriculturii prin ridicarea productivităţii muncii şi a nivelului tehnic, prin reorganizarea structurii economiei naţionale, mărirea indicilor economici şi modificarea relaţiilor de proprietate în agricultură. Pe această bază, noi vom obţine ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului nostru. In conformitate cu directivele, a continuat raportorul, producţia industrială trebuie să creasta în cursul celui de-al doilea plan cincinal cu 65-70 la suta, iar producţia agricolă — cu 30—32 la sută. Totodată, creşterea venitului naţional trebuie să fie de cel puţin 50 la sută. In decursul cincinalului, productivitatea muncii trebuie sa sporească cu-37-40 la suta. Vorbind despre dezvoltarea diferitelor ramuri ale industriei, raportorul s-a referit, în primul rînd la extinderea bazei energetice a industriei. In cursul cincinalului, producţia de cărbune trebuie să crească cu 15—20 la sută; extracţia de ţiţei — de două ori; extracţia gazelor naturale — de aproximativ 3 ori; în cursul îndeplinirii planului, cantitatea de energie electrică produsă trebuie să sporească cel puţin cu 72—75 la sută in comparaţie cu anul 1958. In domeniul construcţiei de maşini s-a trasat sarcina dezvoltării prin toate mijloacele a construcţiei de aparate, a producţiei de mijloace de comunicaţie şi de echipament de curenţi tari, a construcţiei de maşini, pentru industriile chimică şi alimentară. După alegerea organelor congresului, a urcat la tribună Janos Kadar, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U, care a prezentat raportul de activitate al C.C. al ,P.M.S.U. (Din presa de dimineaţă ). In dezvoltarea industriei în ansamblu, a spus raportorul, are o deosebită însemnătate dezvoltarea industriei chimice, întrucît datorită acesteia noi putem face să progreseze, de fapt, întreaga noastră economie naţională. Jeno Fock a arătat, in continuare, că în cursul planului cincinal vor lua o dezvoltare considerabilă industriile uşoară, alimentară şi de construcţii, precum şi transportul şi comunicaţiile. Se va acorda o mare atenţie ridicării nivelului tehnic al industriei. Jenő Fock şi-a consacrat o parte considerabilă a raportului său colaborării economice dintre ţările lagărului socialist. Trecînd la problemele agriculturii, raportorul a vorbit despre necesitatea sporirii considerabile a producţiei agricole. Conform planului pe anii 1961 — 1965, producţia agricolă trebuie să depăşească cu 30—33 la sută nivelul mediu al producţiei pe anii 1954— 1958. In prezent, pe aproape 50 la sută din suprafaţa arabilă a ţării, producţia agricolă este organizată în gospodării mari. In anii care vor urma se va face în această direcţie un nou şi important pas înainte. Pentru rezolvarea cu succes a sarcinilor de ridicare a producţiei agricole, a subliniat Jeno Fock, trebuie să se continue dezvoltarea şi întărirea atît din punct de vedere politic cît şi din punct de vedere economic, a cooperativelor de producţie deja existente. Este necesar să se obţină ridicarea producţiei în cooperativele nou create, să se sporească producţiamarfă. In continuare, raportorul s-a referit la unele probleme ale ridicării nivelului de trai al populaţiei. Pînă în anul 1965, a spus el, fondul de consum va creşte cu 40—45 la sută faţă de anul 1958. Ţinîrtd seama de creşterea populaţiei, consumul pe cap de locuitor va creşte întrucîtva mai puţin — cu 30—35 la sută. In perioada cincinalului, salariul real va creşte cu 26—29 la sută, în special prin mărirea salariilor. Jenő Fock a vorbit, de asemenea, despre marile transformări care vor avea loc în domeniul asigurărilor sociale şi deservirii culturale a populaţiei. Vorbind despre realismul planurilor de cinci ani, Jenő Fock a subliniat că în ultimii trei ani politica economică a fost încununată de succes şi că astăzi Ungaria are o economie naţională sănătoasă. Noi stăm pe propriile noastre picioare, a spus el. In încheierea raportului, Jenei Fock şi-a exprimat convingerea că poporul muncitor ungar, sub conducerea armatei de 400.000 de comunişti, va duce la bun sfîrşit sarcinile ce-i stau în faţă. N. S. Hruşciov a luat cuvîntul in şedinţa de azi dimineaţă BUDAPESTA (Agerpres). Congresul al Vll-lea al P M.S.U. îşi continuă lucrările. In şedinţa din dimineaţa zilei de 1 decembrie au început dezbaterile pe marginea raportului de activitate prezentat de Janos Kadar, prim-secretar al C.C. al P-M.S.U. şi a raportului prezentat de Jeno Fock, membru al Biroului Politic şi secretar al C C. al P.M.S.U. înainte de începerea dezbaterilor, Karoly Kiss, membru al Biroului Politic şi secretar al C C. al P.M.S.U., care a prezidat şedinţa, a dat cuvîntul tovarăşului N. S. Hruşciov, prim-secretar al C.C al P.C.U.S., conducătorul delegaţiei PC.U.S. Apariţia la tribună a tovarăşului N. S■ Hruşciov a fost intimpinată de delegaţii la Congres cu aplauze furtunoase, prelungite. Din R. F. G. continuă să se lanseze baloane cu manifeste dușmănoase pe teritoriul cehoslovac — Nota de protest a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehoslovace — (Agerpres) CETERA PRAGA transmite : la 30 noiembrie, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehoslovace a protestat energic pe lingă guvernul Republicii Federale Germane împotriva unui nou cat de violare a spaţiului aerian ceh- slovac, prin lansarea de baloane de pe teritoriul Germaniei occidentale. In nota de protest se atrage atenţia asupra faptului că lansarea baloanelor cu manifeste care cheamă la acţiuni duşmănoase împotriva ţărilor socialiste reprezintă un amestec direct al R.F.G. în treburile interne ale acestor ţări. Subliniind că guvernul R.F.G. refuză în mod persistent să respecte acordurile internaţionale şi încearcă prin toate mijloacele să continue politica sa agresivă, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehoslovace protestează energic împotriva acestor acţiuni şi cere ca guvernul R.F.G. să ia imediat măsuri pentru încetarea lansării baloanelor pe teritoriul Cehoslovaciei. Populaţia din Germania occidentală manifestează împotriva creşterii preţurilor Muncitorii şi funcţionarii cer sporirea salariilor BERLIN. Corespondentul Agerpres transmite : In Germania occidentală şi Berlinul de vest au avut loc numeroase milinguri şi demonstraţii ale populaţiei in semn de protest împotriva situaţiei economice grele din R. F. Germană care se datoreşte, în primul rînd, creşterii rapide a preţurilor, îndeosebi produsele alimentare. Presa vest-germana relatează pe larg despre creşterea vertiginoasă a preţurilor. Semnificativ este titlul de pe prima pagină a ziarului vest-berlinez „Telegraf“: „Protestele alarmează guvernul federal“; „Rornul Încearcă să frineze valul preţurilor“. După ce ziarul arată că guvernul, pentru a opri urcarea preţurilor intenţionează să importe mai masiv brînzeturi, carne congelată şi conserve, scrie: „Experţii economici de la Bonn califică aceste măsuri ale guvernului drept însuficiente. Ele ar putea fi apreciate numai ca „pilule calmante“. Peste 600 de muncitori metalurgişti din cartierele muncitoreşti Neukoln şi Kreuzberg din Berlinul de vest au cerut într-o demonstraţie de protest, rezilierea imediată a actualului tarif de salarii şi introducerea unui spor de 26 pfenigi pe oră. După cum a anunţat Consiliul federal al sindicatelor vest-germane, 4.000.000 de muncitori şi funcţionari din Germania oceidentala cer un spor la salariu între 12 şi 15 la sută, pentru a putea face faţă preţurilor care cresc mereu. Ziarul marii burghezii, „Die Welt", bine alarmat intr-un comentariu: „De săptămini se aud bubuiturile înfundate de tunet ale viitorului val revendicativ". Ziarul arată că mai multe sindicate au cerut urcarea salariilor şi că sindicatele muncitorilor din transporturile publice au şi denunţat tariful de salarii. Ziarul îşi exprimă speranţa că sindicatele vor ajunge la o înţelegere cu patronii şi încheie ameniriiind. „Fiecare pierdere pe care ar iuferi-o economia se va răsfrînge asupra muncitorilor“. Clasa muncitoare vest-germană ştie insă că situaţia grea creată în economia R. F. Germane se datoreşte politicii de înarmare a guvernului de la Bonn şi se opune cu toată hotărârea acestei politici. Pe continentul negru furtuna este în toi DE PE ÎNTINSELE păminturi ale continentului negru pornesc aproape zilnic spre metropole comunicate cu privire la mersul operaţiilor ,,de curăţire“. Dar cu cit mai multe forţe sunt angajate de către puterile colonialiste, enailt operaţia se dovedeşte mai anevoioasă. Un întreg continent s-a ridicat la luptă- Puterea acestei lupte se oglindeşte in însăşi configuraţia actuală a hărţii africane. In preajma celui de al doilea război mondial, pe această hartă independenţa figura doar ca un punct minuscul (numai Liberia era stat independent). Astăzi, in Africa se găsesc zece state independente, 30 la sută dincopulaţie reuşind, intr-o formă sau alta, să sfarme lanţurile colonialiste. Nigeria, Camerunul francez, Togo şi Somalia italiană au silit puterile colonialiste să le recunoască dreptul la independenţă naţională, astfel incit în 1960 jumătate din teritoriul Africii va fi eliberat. „INDEPENDENŢA PENTRU ACEASTA GENERAŢIE !“ Nu de mult, a avut loc în Camera lorzilor dn Londra dezbaterea pe marginea mesajului tronului. Referindu-se la problema atrocităţilor din Nyassaland ridicată de unii membri laburişti ai Camerei, lordul conservator de Devonshire i-a invitat să nu da amploare discuţiilor de acest fel. Făcind aluzie la efectul „dezastruos'' pe care „certurile continue ale părinţilor le au, asupra educaţiei copiilor", lordul spunea: „In ceea ce-i priveşte pe africani, discuţiile n-ar trebui purtate in auzul lor. Faţă de cei din Rodezia şi Nyassaland, noi cei din această ţară (Anglia — n.n.) suntem în situaţia de tutori sau părinţi ai unui copil care creşte". A unor părinţi vitregi, binecunoscuţi, ar fi trebuit • să precizeze lordul,, care au făcut şi încearcă să facă tot ce Ie stă in putinţă, spre ajl împiedica sâ 1 DECEMBRIE — zi de luptă pentru eliberarea Africii de sub ţugul colonialismului crească. In decurs de trei secole „părinţii* aceştia — colonialiştii — au făcut ca greutatea specifică a populaţiei continentului african să se reducă de la o cincime la a douăsprezecea parte a populaţiei globului. Dacă se ia ca bază procentul mondial de naşteri în ultimul secol, se constată că populaţia Ahicii se află astăzi abia la o treime din ceea ce ar fi trebuit să fie, în condiţii normale de dezvoltare Şi astăzi încă „părinţii“ colonialişti aplică Africii sistemul „puncţiei demografice", cum denumea un economist francez sistematica secătuire a continentului negru de forţele sale valide■ Este drept că comerţul cu sclavi altă dată în floare a încetat, dar operaţiile de „curăţire“ ucid anual zeci de mii de oameni în Kenya, Nyassaland, Congo, Ruanda- Urundi, Mozambic, Angola, Alger etc. Prin avioane cu reacţie şi detaşamente de pedepsire, se urmăreşte a se convinge popoarele africane că pretenţiile lor la autodeterminare „sunt premature". Sistemul de „educaţie” colonialist n-a împiedicat insă ca lozinca „independenţă chiar pentru această generaţie“ să-şi croiască, drum. Este lesne de înţeles de ce puterilor colonialiste le vine greu să părăsească Africa, al doilea continent de pe glob (după Asia) ca mărime, cu fabuloasele sale resurse. In ansamblu, Africa furnizează actualmente 98 la sută din diamantele extrase in întreaga lume ca,pitatistă, 80 la sută din cobalt, 56 la sută din aur, 38 la sută din crom, 36 la sută din mangan, 27 la sută din cupru etc. Unele cercetări făcute în Sahara au dezvăluit că rezervele ei de petrol depăşesc chiar şi pe cele din golful arabic; în ce priveşte antracitul şi alte tipuri de cărbune, s-a calculat că în subsolul Saharei se află circa 4 miliarde de tone. Ziarul francez „Combat" se extazia în faţa tabloului bogăţiilor imense ale Africii, de parcă abia acum ar fi fost ele descoperite. „Ce pămînt! Ce piaţă minunată!" exclama el. Exclamaţia nu avea nici un moment în vedere ce ar putea să însemne valorificarea acestor bogăţii pentru populaţia oprimată de veacuri, ci la ceea ce acestea ar putea să ofere „pieţei comune" a celor şase puteri europene, dacă s-ar asocia la exploatarea lor. Un publicist american, într-o carte apărută anul trecut, exprima aceleaşi gînduri, referindu-se la perspectivele ce se deschid S.U.A. spunînd însă mai pe şleau: „Africa este cea mai bogată pradă de pe pămînt". Pentru această pradă se desfăşoară în prezent lupta Intre marii rechini capitalişti. Revista americană „Collier’s" anunţa „Noi (capitaliştii americani — n.n.) calculăm deja in planurile noastre uraniumul, cauciucul, cromul, zincul, plumbul, mineralele de fier şi toate produsele strategice, ale Africii“. Intr-adevăr, cu toate că dominaţia politică a statelor post-europene oferă capitalului metropolei toate avantajele, acesta este insă, în multe ramuri ale economiei, tot mai mult înlăturat de capitalul american. Investiţiile private americane au ajuns in 1957 la 750-000.000 de dolari în Uniunea Sud- Africană, Rodezia, Nyassaland şi Liberia. Numai în Liberia, investiţiile americane s-au ridicat de la 82-000.000 de dolari în 1950, la 250 milioane de dolari in 1956. Bineînţeles, investiţiile străine nu sunt folosite pentru dezvoltarea ţărilor de pe acest continent, ci pentru stoarcerea de profituri uriaşe. Intr-un singur an financiar, de pildă, profiturile companiilor „N'Changa" şi „Rhokana“ (care extrag cupru in Rodezia de nord) au reprezentat respectiv 140 şi 212 la sută din capitalul investit. PROBLEMA LA ORDINEA ZILEI Un singur lucru ar vrea să uite a trece în calculele lor „entuziaştii" admiratori ai bogăţiilor continentului negru şi zeloşi „educatori“ cu biciul şi revolverul al popoarelor înrobite: forţa mişcării de eliberare. Creşterea impetuoasă a mişcării de eliberare a pus pe ordinea de zi problema: cit vor putea colonialiştii să se mai opună mişcării de independenţă ? Din teama de a nu pierde totul, ei au scos la iveală diverse formule de aşa-zisă asociere: Europa (adică puterile colonialiste) va aduce „aportul tehnic“, iar Africa, solul, subsolul, mina de lucru, beneficiile urmând a fi împărţite, aşa cum se obişnuieşte în lumea capitalistă cînd este vorba de „asociere" intre capital şi muncă- Adică, partea leului ar reveni tot colonialiştilor. Cam aceasta se înţelege şi sub „Corrionwealth-african", „Eurafrica", „Asociere belgo-congoleză" etc. Experienţa secularului jug colonialist a servit însă dreptînvăţătură popoarelor africane. Spre sfirşitul anului trecut, pe teritoriul african, la Accra, s-a desfăşurat un congres la care au participat 700 de delegaţi din toate colţurile continentului. Lozincile principale au fost: „Jos mâinile de pe Africa !“ şi „N-avem altceva de pierdut decât cătuşele !“. Schimbarea petrecută pe continent a făcut ca imperialiştii să fie nevoiţi a consepma ei înşişi că „hrana congresului — cum se exprima corespondentul lui „New York Times", — a fost anti-imperialismul". Acolo s-a făcut auzit glasul popoarelor africane, aşa cum voinţa lor se face simţită zi de zi in oraşele şi satele africane, in jungla şi în deşerturle întinse ale continentului negru. Din Sahara pînă In Uniunea Sud-Africană furtuna este in toi — scria , ziarul nigerian „Pilot" — şi nimic nu poate împiedica tăvălugul ei. Mişcarea de independenţă a popoarelor din Africa a depăşit faza răscoalelor izolate, a atras zecile de milioane de locuitori ai continentului, plinind problema definitivei zdrobiri a lanţurilor colonialismului. S. GALERIU In decembrie 1956 s-a desfăşurat la Accra, capitala Ghanei, conferinţa ţărilor din întreaga Africă. IN CLIŞEU , aspect din timpul conferinţei. L Pag. a 3-a. Cu ce gînduri soseşte la Paris cancelarul Adenauer... CANCELARUL Adenauer soseşte azi la Paris, unde, timp de două zile, va avea cu ■sonducătorii francezi convorbiri legate de preparativele pentru conferinţa occidentală la nivel inalt. Agenţia „France Presse" afirmăprotocolar, ci discuţiile franco-vestgermane vor avea „caracterul unui larg şi amical tur de orizont“ şi Încearcă să dea o explicaţie asupra temelor ce vor fi abordate (agenţia crede că ele vor fi următoarele : problema relaţiilor internaţionale în funcţie de conferinţa la nivel înalt Est-Vest, problema Germaniei şi a Berlinului, relaţiile dintre „piaţa comună" şi „zona liberul- schimb" şi întărirea alianţei atlantice), vederile Bonnului şi Parisului „nu par să difere în mod considerabil“. Sunt cuvinte mai mult decit precaute, de-a dreptul echivoce ! Ele nu pot escamota — poate nici nu urmăresc aceasta — existenţa opiniilor diferite şi a intereselor contradictorii ce se vor ciocni în cursul tratativelor. Ziarele pariziene de dreapta, asociindu-se tacticii echivocului adoptate de „France Presse“, se străduiesc să nu găsească „probleme importante asupra cărora să subziste un dezacord fundamental“ („L’Aurore"). Dar unele dintre aceste ziare, după ce invocă prietenia declarată de Adenauer Franţei, se grăbesc să-i facă şefului guvernului vestgerman caracterizări ce nu sună deloc ca nişte complimente: „El apare în acest moment ciudat de izolat" scrie „Le Figaro“, iar „Combat" vorbeşte despre „bătrînul cancelar fără partizani şi neiubit de nimeni“. Desigur, nu pentru a-i face cancelarului un portret realist au fost folosiţi aceşti termeni, ci pentru a-i sugera că — avînd in vedere dificultăţile pe care le întimpina şi slăbiciunile poziţiei sale — el ar trebui să manifeste, în raporturile cu conducătorii francezi, mai puţine pretenţii, dacă nu chiar o atitudine de subordonare... Ecourile unui conflict surd apar mai clare in presa vestgermană. Ziarul „Neue Rhein Zeitung“ îşi exprima deunăzi îndoielile cu privire la rezultatele vizitei lui Adenauer la Paris : „Această călătorie anevoioasă şi plină de probleme va lămuri poate unele lucruri, fie într-un sens pozitiv, fie într-un sens negativ“. Acelaşi ziar se întreba dacă nu cumva colaborarea cu Germania occidentală îi foloseşte generalului de Gaulle ca „pretext pentru propriile sale obiective, strict franceze“ şi soma Franţa să-şi respecte „obligaţia de sinceritate". Iată acum, reprodusă din publicaţia müncheneză „Deutsche Woche", o listă întocmită la Bonn, a „punctelor nevralgice“, din relaţiile franco-vest-germane: ,.) Declaraţiile lui de Gaulle şi ale cîtorva alţi oameni politici francezi cu privire la „linia -Quer-Neisse" sunt considerate c.a „inutile" (este vorba de declaraţiile preşedintelui Franţei şi ale primului ministru Debré cu privire la caracterul imuabil al frontierelor de pe Oder-Neisse, n.n.) ; 2) Cuvintele neprietenoase ale lui de Gaulle la adresa N.A.T.O. sunt interpretate la Bonn ca dăunătoare pentru comunitatea atlantică (guvernul francez nu s-a declarat ostil ţelurilor blocului atlantic, dar, aşa cum au arătat numeroşi observatori, el a pretins promovarea sa în forul de conducere al alianţei, alături de reprezentanţii Statelor Unite şi Angliei, şi a exercitat presiuni în acest sens, n.n.) ; 3) Cazul vasului „Bilbao“, reţinut de autorităţile franceze nu poate fi socotit în nici un fel ca încadrindu-se în relaţiile prieteneşti dintre cele două ţări; 4) Şi în politica franceză faţă de Africa se ivesc ciocniri între interesele germane şi cele franceze ; 5) Ministerul de Externe Federal urmăreşte cu sentimente de îndoială intenţiile Franţei care tind spre o „cimentare“ grăbită a Comunităţii Economice Europene („piaţa comună“, n.n.) . Parisul ar dori să fixeze pentru 1 iulie 1960 o reducere de 20 la sută a tarifelor vamale în spaţiul Comunităţii Economice Europene (în loc de o reducere de 10 la sută, cum era planificat) ca şi o apropiere de 30 la sută de tariful vamal comun al Comunităţii Economice Europene, măsură care ar putea lovi în mod dureros în comerţul Republicii Federale cu alte ţări".Recent, „New York Times“ susţinea, mai categoric, că înăuntrul „pieţii comune“ „se manifestă o puternică rivalitate între Franţa şi Germania occidentală pentru conducerea ei“"). Vizitînd acum Parisul cancelarul Adenauer îşi propune, desigur, discutarea divergenţelor franco-vestgermane in măsura în care o reclamă pregătirile pentru conferinţa occidentală la nivel înalt, care va începe la 19 decembrie (cu participarea Statelor Unite, Angliei, Franţei şi Germaniei occidentale). Or, la această conferinţă cancelarul vrea — aşa cum scrie ziarul elveţian „Nationalzeitung“ — „să pună piciorul în prag“, cu alte cuvinte să obţină un succes de cauză al liniei sale politice, contrare destinderii internaţionale şi rezolvării pe cale paşnică a problemei germane. Este, de aceea, de presupus că el va încerca să-şi asigure un sprijin substanţial din partea conducătorilor francezi. De altfel, insistenţa cu care Adenauer acţionează pentru întărirea legăturilor politice în cadrul „pieţei comune“, sub directoratul Germaniei occidentale şi Franţei (în ciuda contradicţiilor dintre ele), urmăreşte de asemenea — ca să cităm iarăşi din „Nationalzeitung“ — „să garanteze Bonnului un drept de veto“, cu ajutorul guvernului francez, in tabăra atlantică. Gu gindul la acest „drept de veto", care i-ar da posibilitatea să lovească în procesul destinderii internaţionale, soseşte Adenauer în capitala franceză. ANTON CELARU PRIMA ÎNTREPRINDERE DIN R.D. VIETNAM CARE ŞI-A ÎNDEPLINIT ÎNAINTE DE JERXEN PIANUL TRIENAL HANOI 1 (Agerpres). Presa din Hanoi a anunţat, la 29 noiembrie, că echipa de prospecţiuni de la mina de zinc din Cho Dien, provincia Bac Can, o provincie muntoasă din nordul ţării, şi-a îndeplinit planul trienal cu 401 zile înainte de termen. Aceasta este prima unitate industrială din R. D. Vietnam care și-a îndeplinit planul trienal. • In urma tratativelor duse la București intre 17 si 28 noiembrie, a fost semnat un protocol privind listele de mărfuri ce urmează a se schimba in anul 1960 intre R.P. Română şi Finlanda. (Din presa de dimineaţă). CIOCNIRE INTRE POLITIE ŞI STUDENŢII DIN TOKIO TOKIO I (Agerpres). — După cum anunţă posturile de radio japoneze, la 30 noiembrie, 300 de studenţi, membri ai Federaţiei naţionale a asociaţiilor pentru conducerea autonomă a studenţilor din Japonia s-au adunat în faţa sediului direcţiei de poliţie din Tokio, pentru a protesta împotriva arestării a trei conducători ai federaţiei în urma marii demonstraţii de protest din 27 noiembrie împotriva revizuirii „tratatului de securitate“ japono-american. Cînd studenţii au încercat să pătrundă în clădirea direcţiei de poliţie, s-a produs o ciocnire între ei şi poliţişti. Poliţia a arestat trei studenţi. In cadrul schimburilor culturale ale Republicii Populare Române cu străinătatea, muzicologul Vasile Tomescu, redactor şef adjunct al revistei „Aluzica“, a plecat, zilele trecute în R. P. Polonă, unde va ţine un ciclu de trei conferinţe despre viaţa şi opera marelui George Enescu. In acelaşi scop, muzicologul Alfred Hoffman întreprinde o vizită în R. Cehoslovacă. • La 29 noiembrie a avut loc la Bruxelles o puternică manifestaţie a membrilor asociaţiilor patriotice din Belgia împotriva intenţiilor guvernului de a amnistia un mare număr de criminali de război. (Din presa de dimineaţă). GEI 5.500 de muncitori feroviari din Uganda continuă greva începută la 20 noiembrie, în ciuda încercărilor autorităţilor de a aduce spărgători de grevă. • La 20 noiembrie, mesarul conferinţei de la Geneva a celor trei puteri in problema elaborării tratatului cu privire la Încetarea experienţelor cu arma nucleară, a fost adoptat textul anexei nr )a tratat. Anexa adoptată prevede că, după ce U.R.S.S., S.U.A. şi Marea Britanie vor semna tratatul, va fi înfiinţată o comisie de pregătire alcătuită din reprezentanţi ai acestor guverne. Această comisie, Împuternicită să adopte hotăriri cu asentimentul celor trei membri ai săi, va trebui să desfăşoare o activitate de pregătire pentru crearea unui sistem de control asupra respectării tratatului cu privire la încetarea experienţelor cu arma nucleară. (Din presa de dimineaţă). PROCESUL UNOR PATRIOŢ! ANTIFRANCHIST! MADRID 1 (Agerpres). — După cum anunţăm corespondentul din Madrid al agenţiei France Presse, la 30 noiembrie a început la tribunalul militar din Madrid procesul a 25 de militanţi progresişti din Spania, acuzaţi de „activitate subversivă şi propagandă ilegală“ împotriva regimului Franco. Procurorul a cerut condamnarea studentului în medicină Jimenes Lar la 20 ani închisoare, acuzîndu-l că face parte din Partidul Comunist şi că a pregătit greva pastiică din 18 iunie 1959. REPRIMAREA BANDIŢILOR DIN JAWA DJAKARTA I (Agerpres). — Agenţia Reuter anunţă că bandele rebele din Jawa comit numeroase atrocităţi. Bandiţii din Darul Islam au masacrat 121 de persoane şi au dat foc la sute de case. Trupele indoneziene acţionează cu succes pentru reprimarea bandiţilor, folosind împotriva lor unităţi ale aviaţiei. • La Conservatorul de muzică din Geneva a avut loc, la 28 noiembrie, dezvelirea unei plăci comemorative în amintirea marelui muzician şi compozitor român Dinu Lipatti, donată de guvernul român. Cu acest prilej, foşti elevi ai lui Dinu Lipatti au dat un recital de pian. (Din presa de dimineaţă), MINISTRUL COMERŢULUI al Pakistanului, Bhutto, care s-a înapoiat după o vizită de şase săptămini in S.U.A., Anglia, Franţa, Canada, Turcia, Iran, Japonia şi Filipine, a dat publicităţii o declaraţie in care critică politica comercială a S.U.A. PREŞEDINTELE Guineei, Seku Ture, va sosi într-o vizită oficială în Maroc, la 1 decembrie, ca invitat al regelui Mohammed al V-lea. La Lvov a fost realizat din dispozitiv electronic, care accelerează editarea cărţilor LVOV I (Agerpres). TASS trans■ uite : Originalul unei cărţi în forma în„ ► care trebuie să fie editată poate să^ ■fie pregătit la o mașină de scris o, obișnuită, prevăzută cu un dispozi-« ►tiv electronic special. Acest adaptor^ ► înregistrează în fiecare rînd un nu-« ► măr determinat de semne și corpul“ j de literă respectiv. „ ► De obicei, în tipografii, după cu-“ Vegerea textului de pe manuscris, j ► șpalturile sînt trimise din nou la e-^ ►ditură pentru introducerea corectu-„ „rilor. Manuscrisul dactilografiat la-- ► mașina de scris prevăzută cu adap-jj jtor electronic nu mai trebuie să fie -- ► corectat din nou. După cum a declarat Mihai Danilețki, directorul Institutului de cer-j ►cetări poligrafice din Lvov, unde afost realizat dispozitivul automat,► această invenţie va permite tipografiilor să descongestioneze secţiile- ► de zeţărie, să reducă timpul de lucru T ■pentru editarea cărţilor şi preţul lor X ► de cost. Editarea fiecărei cărţi vaT ►fi accelerată de 2-3 ori. X La sfirșitul acestui an, Institutul^ •intenționează să transmită unei jmari edituri din Kiev primele mo-X -dele industriale ale adaptorului e-£ electronic. Boicotarea cercetărilor unei comisii trimise de Congresul S.U.A. in Porto Rico JUAN (Porto Rico) I Ager-SAN pres). Preşedintele Partidului Comunist din Porto Rico, Juan Santos Rivera, a subliniat într-o declaraţie că boicotul împotriva investigaţiilor Comisiei Congresului S.U.A. pentru cercetarea activităţii antiamericane organizate în Porto Rico, a arătat că unitatea patriotică a poporului portorican este mai puternică decît oricînd. Personalităţi de frunte ale diferitelor cercuri, partidele politice şi organizaţiile de masă din Porto Rico, arată Rivera, împărtăşesc părerea comună că Comisia Congresului S.U.A. pentru cercetarea activităţii antiamericane nu are nici un drept de a întreprinde astfel de cercetări. A luat fiinţă un front unit pentru a se opune în mod ferm şi deschis acestor cercetări. In timpul cercetărilor, studenţii, muncitorii şi alţi cetăţeni au organizat pichete, cerind intervenţioniştilor „să plece acasă“. Juan Santos Rivera subliniază în declaraţia sa că din cercetările acestei comisii se poate vedea lesne că „conspiraţia“ născocită de comisia pentru cercetarea activităţii antiamericane s-a dovedit a fi inexistentă şi că comuniştii în loc să fie izolaţi, au dobîndit un prestigiu politic şi mai mare. Investigaţiile Comisiei Congresului S.U.A. pentru cercetarea activităţii antiamericane nu au făcut decît să discrediteze şi mai mult imperialismul american. LUPTELE DIN ALGERIA CAIRO (Agerpres) — Intr-un comunicat dat publicităţii de comandamentul suprem al armatei algeriene de eliberare naţională, se arată că între 23 şi 27 noiembrie forţele algeriene au atacat, în patru rînduri, poziţiile trupelor franceze din Algeria, iar în 12 rînduri au avut loc ciocniri între forţele algeriene şi unităţile militare franceze.In timpul acestor lupte au fost ucişi 59 militari francezi, iar alţi 54 au fost răniţi. • La 30 noiembrie, în Comitetul Politic al Adunării Generale a O.N.U. au Început dezbaterile in problema algeriană. Delegaţia franceză nu participă la dezbateri, întrucît guvernul francez consideră că această problemă nu este de competenţa O.N.U. Membri ai guvernului provizoriu al Republicii Algeria participă la dezbateri in calitate de observatori. Primul a dat cuvîntul Mongl Slim, reprezentantul permanent al Tunisiei și O.N.U. (Din presa de dimineață). In legătură cu discutarea problemei algeriene în cadrul sesiunii Adunării Generale a O.N.U., Muhammed Asad Raghih, secretar general al Federaţiei internaţionale a Sindicatelor arabe, a trimis, la 30 noiembrie, secretarului general al O.N.U., Dag Hammarkkjoeld, o telegramă în care, în numele muncitorilor arabi, cheamă pe toţi membrii O.N.U. să sprijine dreptul poporului algerian la autodeterminare.