Informatia Bucureştiului, august 1961 (Anul 9, nr. 2482-2512)
1961-07-27 / nr. 2482
Pag. a 2 a BULETINUL DE INFORMAŢII AL CONCURSULUI ŞI FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL „GEORGE ENESCU“ A apărut numărul 3 al Buletinului de informaţii al Concursului şi Festivalului internaţional „George Enescu“- După contactul stabilit cu cititorii din diferite colţuri ale lumii (buletinul este redactat in limbile romina, rusă, franceză, engleză şi germană şi e difuzat în numeroase ţări), redacţia publicaţiei, continua să furnizeze cititorilor săi cele mai proaspete informaţii privind pregătirile în vederea importantei competiţii artistice care se va desfăşura în luna septembrie la Bucureşti. Nu.Amărul recent apărut aduce cîteva informaţii, adresate, în primul rînd, străinilor, despre noi construcţii bucureştene şi, în special, despre noua sală a Palatului R.P.R., unde se vor desfăşura majoritatea manifestărilor festivalului internaţional. Un articol este închinat creaţiei pianistice enesciene, alte articole vorbind despre amploarea mişcării artistice de amatori din ţara noastră, despre laureaţi ai Concursului naţional „George Enescu“, despre personalităţi şi formaţii muzicale participante la a doua ediţie a festivalului internaţional. Desigur că rubrica de ştiri prezintă un interes deosebit , sunt publicate aici ultimele date cu privire la înscrierile pentru concurs. Pînă la apariţia numărului 3 al buletinului, au fost înregistrate, la sediul Comitetului de organizare a Concursului şi Festivalului internaţional „George Enescu“, un număr de peste 150 de cereri din peste 20 de ţări. Faţă de primul concurs, ,s-au primit în plus cereri din R.P.D. Coreeană, Cuba, Argentina, Australia, Canada, Finlanda, Grecia, Izrael, R.P.F. Iugoslavia, Turcia şi Spania. Din Uniunea Sovietică s-au înscris 9 concurenţi.Acelaşi număr de cereri a fost primit şi din S.U.A. Din R.P. Bulgaria, R.D. Germană şi RP. Polonă vor participa cîte 10 concurenţi, iar din Turcia XI* Cei mai mulţi concurenţi sunt pentru secţia canto — 56 de tineri cîntăreți din 18 țări. Preferinţe studenţeşti Un afiş aşezat la poarta clubului Universităţii ,,C. I. Parhon” anunţă : ,,Seară de poezie Vasile Alecsandri“. Să intram la club şi sa ne aşezăm alături de studenţi. Aplaudăm în rînd cu ei pe actorii care ne poartă pe aripile poeziei lui Alecsandri. După frumoasele versuri, un „intermezzo“ de dans e binevenit. Dar vacanţa e şi un minunat prilej , de a-ţi cunoaşte mai bine prietenii din timpul anului. Un program comun, răspunzînd unei preferinţe comune, te apropie. Unora Ie place teatrul, altora excursiile sau muzica uşoară. Şi astfel, grupurile se alcătuiesc nu după vîrstă — căci vîrsta e aceeaşi — vîrsta tinereţii — ci după preferinţă. “Ce vă place” ? va fi întrebarea la care vor trebui să răspundă studenţii printr-o ,,cutie de sugestii“ aşezată de săptămîna aceasta pe o masă, la club. Se vor îmbogăţi, în felul acesta, programele,care au fost alcătuite şi pînă acum după preferinţele studenţilor. Săptămîna aceasta, de pildă, e proiectată o plimbare la şosea cu vizitarea Muzeului satului.. După aceea, oieşire în comun la ştrand. Cine ştie, poate se va organiza şi un concurs de nataţie. Desigur că ..în mmomentul de faţă, pe studenţi îi preocupă..lucrările Forumului Mondial al Tineretului, de la Moscova. Astă-seară, studenţii vor fi informaţi despre problemel! cee sînt discutate de reprezentanţii celor 91 de ţări. Atractivă va fi şi o întllnîre cu muncitorii fruntaşi de la uzinele ,,Mao Tze-dun“, mai ales atunci cînd se vorbeşte despre ultimele realizări ale tehnicii. Şi, desigur,va fi deo- sebit de plăcut să asistăm apoi cu toţii la spectacolele brigăzii artistice a fabricii de textile „Tudor Vladimirescu”, invitată şi ea la club sîmbătă seara. Alte proiecte de viitor ? Pentru cei care iubesc poezia contemporană, o întîlnîre cu scriitorii Nicolae Tăutu şi Victor Tulbure. Aniversarea a 80 de ani de la naşterea lui George Enescu va prile-’ jui organizare!?, cu concursul Filarmonicii, a unei seri artistice, închinate marelui muzician. De altfel, pentru iubitorii muzicii clasice, se va înfiinţa cu concursul studenţilor de la conservator, un cerc de iniţiere muzicală. Iar într-un viitor apropiat — din nou împreună cu muncitorii fruntaşi. Dar de data aceasta studenţii vor întoarce vizita pe care le-au făcut-o fruntaşii în muncă de la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu-Dej“. Ei vor avea prilejul să viziteze atelierele fabricii. La toate aceste proiecte se vor mai adăuga, desigur şi altele. E. F. -Pescuitorii de burezi " ... „Pescuitorii de bureţi", eroii filmului 'şi' ai nuvelei care l-a inspirat, „Scafandru',“ de scriitorul grec N. Kazdaglis, locuiesc pe una din acele băşiâne insule ale Mării Egee. Insula este plină de ologi, şi în fiecare an numărul paraliticilor se înmulţeşte, căci în fiecare an se îndreaptă.. . corăbiile pescarilor către coastele Africii în căutare de bure. Bureţii se pescuiesc de pe fundul mării, la mari adâncimi. Proprietarii vaselor nu dau scafandrilor echipament de adincime, şi marea îşi culege victimele, paraliticii. In fiecare sfirşit de sezon piscicol, corăbiile aduc pe mai oameni care nu-şimai pot mişca braţele sau picioarele. Nicolas n-ar fi pornit niciodată în larg după bureţi, dacă nu s-ar fi îndrăgostit de frumoasa Linie. Cei doi tineri ar fi vrut , să facă nunta, dar după sărbătoare, urmează viaţa cu grijile ei, şi Nicolas n-are nici măcar o barcă de pescuit. Va pleca după bureţi, va pleca o singură vară şi va agonisi banii care-i trebuiesc. Doar se întorc atîţia înapoi nevătămaţi. Şi alt drum nu-i, pentru că pe insula aceasta de stâncă nu se află i nimic de lucru. Oamenii sînt înconjuraţi de mare şi de foame şi singura lor cale este blestematul pescuit de bureţi. Şi Nicolos va trăi povestea amarnică a oricărui exploatat. Căpitanul Amonos duce exploatarea pînă acolo încât falsifică şi timpul de cufundare. Nicolos se va întoarce olog, iar dragostea sa se va transforma într-un chin neîntrerupt. Solidaritatea tovarăşilor de muncă nu-i va putea ajuta. Cei care vor da ui vileag înşelătoria lui Alimonos vor îi trecuţi pe lista neagră şi pedepsiţi de confreria exploatatorilor prin foame necruţătoare, iar flăcău de odinioară va sfrşi încredinţindu-şi trupul adîncurilor tainice ale mării. Autorul filmului, Mănos Zaharias, a venit în cinematografie pe un drum mai întortocheat. Grec de naţionalitate şi chimist de profesie, Zaharias şi-a Început studiile, artistice la Atena, pentru a ie continua la Paris şi a le încheia la Moscova. Pe unul din platourile marelui studio Mosfilm, el a avut prilejul să-şi realizeze prima operă cinematografică independent. Dacă unele secvenţe mărturisesc tinereţea profesională a cineastului, există însă din plin elemente grăitoare pentru posibilităţile sale de creaţie. Filmul se evidenţiază prin autenticitatea cu care a fost reconstituită atmosfera şi prin excelenta stilizare a imaginii (operator G. Eghiazarov). Există secvenţe a căror poezie merită amintită. In clipa în care Nicolas se prăbuşeşte pe punte, conştient că a paralizat, ochii lui privesc cu negrăită invidie, la zborul năvalnic al pescăruşilor. Remarcabil este şi finalul: din val în val, din creastă în creastă, din vas în vas, numele lui Nicolos Stangos se înalţă în slăvi, ca un imn postum închinat pescarului căzut... T. CARANFIL NICOLOS și LINIO (Iurii Vesniev şi Nelli Kornienko) De laCazeul de istorie a literaturii DOCUMENTE INEDITE ALE LUI N. BELDICEANU» Preocupaţi de a îmbogăţi cu noi piese fondul de documente al muzeului, cercetătorii au achiziţionat recent cîteva documente inedite ale cunoscutului scriitor şilm de ştiinţă N. Beldiceanu. Printre acestea, se află scrisori şi fotografii, din anii primului război mondial, care completează cu date noi biografia scriitorului. CÂRTI DIN BIBLIOTECILE CLASICILOR De curind, a fost primit la muzeu un bloc de cărți care au făcut parte din biblioteca personală a lui George Coşbuc. Reprezentind, mai ales, lucrări de filologie şi estetică scrise in limba germană, cărţile poartă pe margini numeroase adnotări ale poetului. Tot din biblioteca lui Coşbuc fac parte şi exemplarele „Revistei critice literare“ condusă de Al. Densuşianu. Foile acestei reviste ronm numeroase adnotări ale lui Coşbuc, făcute, mai alespe marginea unor studii de literatură populară apărute In revistă. La muzeu au mai fost aduse de asemenea, cîteva cărţi ce provin din bibioteca lui.. Gheorche Asachi MANUSCRISUL UNUI ROMÂN DE N. D. COCEA Un manuscris vnluminos, aparţinind scriitorului N. D. Cocea, a intrat zilele acestea in muzeu. Matiuscrisul cuprinde forma ultimă a romanului „Nea Nae" precum şi numeroasele sale variante, deosebit de interesante pentru studierea procesului de creaţie propriu scriitorului. ALTE PIESE PENTRUMUZEU Printre alte documente care urmează sa fie , achiziţionate, se numără : o scrisoare adresata lui Vasile Alecsandri, cu date interesante pentru biografia poetului ; colecţia completă a, „Revistei ideii"1 apărută la sfîrşitul secolului trecut, în ţara noastră , numeroase scrisori ale lui Cezar Petrescu și Dimitri Angliei. Cercetînd documentele din sălile muzeului Din realizările tineretului bucureştean Sub îndrumarea organizaţiilor U.T.M. tinerii muncitori din întreprinderi şi instituţii au obţinut în primul semestru al anului realizări importante pe şantierele muncii patriotice şi în îndeplinirea planului economic • Lucrînd pe şantierele de construcţii,la apararea şi întreţinerea drumurilor etc. 1 18.000 de tineri. Încadraţi în 3660 brigăzi de muncă patriotică, au economisit suma de peste 4.600.000 lei • Ei au colectat şi predat I.C.M. peste 31.000.000 kg fier vechi. Fruntaşi în acţiunea de colectare a metalelor sînt tinerii din raioanele 23 August, Gh. Gheorghiu-Dej, V. I. Lenin şi Grivila lîpşic. * 9 La îndeplinirea planului economic, o contribuţie însemnată şi-au adus cei peste 2.000 de tineri inovatori care au făcut circa 2.000 propuneri de inovaţii. Dintre acestea, peste 1000 se şi aplică. • Ciulind să-şi însuşească şi să stăpînească cît mai bine tehnica avansaţi, peste 27.000 tineri din întreprinderi au fost cuprinşi în cele aproape 1300 de cursuri de ridicarea calificării. • Brigăzile de muncă patriotică ale tineretului din comunele subordonate, au executat lucrări de ameliorare a terenurilor, dând astfel agriculturii încă 20 de hectare, laeste 18.000 mc de săpături au executat ci şi la lucrările de irigare a unei suprafeţe de aproape 300 ha. Pe scurt de la corespondenţii voluntari 20 de muncitori dintre cei mai pricepuţi de la Fabrica de cabluri şi materiale electroizolante vor frecventa în anul următor cursurile şcolii de maiştri. Pentru pregătirea lor în vederea susţinerii examenului de admitere, în întreprindere au fost organizate cursuri speciale. In cadrul lor, tehnicieni şi ingineri, înlesnesc viitorilor elevi aprofundarea a o seamă de noţiuni de matematică, fizică, electrotehnică, desen tehnic etc. Lecţiile au loc de trei ori pe săptămână. (C. Gheorghiuj )) De la începutul anului pînă acum, cetatenii circumscripţiei 81 din raionul Griviţa Roşie au colectat şi predat I.C.M. 27(M) kg fier vechi. In această acţiune s-au evidenţiat o serie de cetăţeni, cum sînt: Ilie Bogăteanu, Bindea Florica, Tomescu Nicolae Şi alţii. (Ioan D. Gheorghe). ★ Zi de zi, secţiile şi atelierele fabricii „Tehnica confecţiei“ se modernizează şi-şi schimbă înfăţişarea. Astfel, de curind, sectorul lenjerie a fost dotat cu maşini de cusut noi de randament sporit. De asemenea, a fost schimbat întregul mobilier. ( Ştefănescu). O CARTE FOLOSITOAR Lucrarea „întreţinerea şi repararea fondului de locuinţe“ apărută de cu- 4. rînd în Editura tehnică, autori ing. St. Rădulescu şi F. Rădulescu prezintă în prima parte aspecte din munca de proiectare şi administrare a fondului de locuinţe, iar în a doua, metodele şi realizările obţinute în acest domeniu de sfaturile populare raionale din Capitală. Adresîndu-se îndeosebi personalului tehnic şi administrativ de întreţinerre a locuinţelor, lucrătorilor dinsfaturie populare ca şi cetăţenilor, cartea expune intr-o formă accesibilă elementele cele mai importante in domeniul întreţinerii locuinţelor (preţ de cost, metode termico-organizatorice, utilaje etc.). Lucrarea centralizează, de asemenea, şi toată legislaţia existentă pînă acum in problemele de gospodărie locativă fiind prin aceasta foarte utilă și populației. Aprovizionarea şantierelor Aprovizionarea cu materiale a şantierelor constituie o problemă importantă pentru buna desfăşurare a muncii constructorilor. O aprovizionare bună, ritmică, contribuie la executarea în termen a noilor construcţii, lucrările efectuindu-se pe baza unui proces tehnologic constant, ceea ce duce la eliminarea aglomerărilor operaţiilor şi totodată, la folosirea judicioasă a materialelor. Un proces tehnologic inversat Pe şantierul din str. Maior Coravu activitatea este în toi. In apartamente lucrează tencuitorii. Muncesc cu grijă să dea numai lucru de bună calitate. La prima vedere, totul se desfăşoară în condiţiuni bune. Dar de te uiţi mai cu atenţie, observi un lucru oarecum curios: tencuitorii şi-au început lucrarea înainte de venirea tîmplarilor; uşile şi ferestrele încă nu sînt montate Ceea ce este împotriva desfășurării firești a procesului tehnologic. ■ • — Nici nu se poate monta tîmpilăria — precizează unul dintre lucrătorii Că încă nu a sosit... Intr-adevăr, deși a fost comandată pe la 15 mai și trebuia livrată cel mai tîrziu la 30 iunie, pînă la 20 iulie comanda nu fusese încă livrată de întreprinderea 207 Producţie Industrială. Aşa că, după ce va sosi tîmplăria, tencuiala proaspătă va trebui spartă şi zidarii vor fi nevoiţi să reia de la capăt o parte din lucrări. In evidenţe termenelor nerespectate de întreprinderea 207, trebuie trecut şi cazul tîmplăriei interioare a blocului D de pe şantierul Kuibîşev, care de asemenea nu a fost livrată la timp. Ceva despre „calitatea 1”... şi lipsa de control întreprinderile „Ceramica“ şi „7 Noiembrie“ Bucureşti se numără printre furnizoarde de cărămidă ale şantierelor. Ambele colective se străduiesc să satisfacă necesarul de materiale pentru multe construcţii. Aceasta nu scuză însă calitatea uneori necorespunzătoare, a cărămizilor — insuficent sau prea mult arse, cu impurităţi, cu ondulaţii, cu muchii rotunjite, pe care le-au livrat Spre exemplu şantierului Mihai Bravu, în ultimele luni, cu specificaţia facturilor „calitatea 1“. Conducerea şantierului documentează (pe baza buletinelor de analiză eliberate de către I.N.C.E.R.C.), cu destulă întîrziere, inexactitatea specificaţiei de „calitatea 1“, la aproape două milioane cărămizi. S-a stabilit ulterior că datorită defectelor arătate sunt de calitatea a IFa. Deşi marfa a fost trimisă fără a fi insolită de buletinele de analiză, organul de resort al şantierului pentru recepţionarea materialelor nu a funcţionat şi nu a identificat la timp valoarea calitativă a cărămizilor, creînd situaţii de litigii intre părţi, nelămurite nici pînă în prezent. Furnizori nepunctuali Unitatea 207 de producţie Industrială nu-i singura pe lista celor care îngreunează activitatea unor şantiere, prin nerespectarea termenelor de livrare. Şi întreprinderea de aprovizionare a construcţiilor ignorează dteodată aceste termene, stinjenind ritmul de execuţie pe unele şantiere. Faptul că I.A.C. nu s-a ocupat totdeauna cu seriozitate de această problemă, reiese şi din cazul insuficientei cantităţi de vopsea cu care au fost aprovizionate şantierele. De cota planificată, întreprinderea construcţii-montaj nr. 2 a primit la luna iulie mai puţin de jumătate. Aceeaşi întreprindere intirzie aprovizionarea de aproape o lună de zile cu zgură, necesară izolării planşeelor superioare ale blocurilor de pe şantierul Ulmului. In luna iulie, din cantitatea de 450 mc planificată, şantierul nu a primit decit 112 mc. Cînd comenzile sînt date la întâmplare o aprovizionare ritmică impune comenzi bine chibzuite. Despre așa ceva nu poate fi vorba în cazul întreprinderii construcţii-montaj nr. 3, care în luna iulie a comandat, bunăoară, 1000 mp mozaicuri, pentru ca în cursul aceleiaşi luni să suplimenteze comanda cu încă 3001 mp. Nici întreprinderea construcţii- montaj nr. 4 nu a prevăzut faianţat în planul operativ, însă a comandat cu foarte mare întîrziere 3500 mp. După cum întreprinderea 139 pro joducţie Industrială care a suplimentat în luna iunie necesarul de tablă neagră cu frtcă : 27 tone. Tot ca o ilustrare a uşurinţei cu care se fac uneori comenzile, iată şi aspecte in- verse. întreprinderea de construcţiimontaj nr. 1 a comandat pentru luna iunie 2000 tone ciment şi a ridicat numai 1500 tone, obligînd I.A.C. să blocheze o magazie cu restul materialului. Cazul întreprinderii nr. 2 este şi mai grăitor. A comandat pentru luna iunie 3.300 tone, ridicînd numai 1.150 tone. întreprinderea construcţii-montaj nr. 4 procedează altfel, refuză comenzile. Astfel, din cantitatea planificată pe luna iunie de 394 tone oţel-betoj a refuzat 74 tone, punind I.A.C.-ul, care la rîndul ei lansase comanda către furnizor, să plătească penalizări. Aceste suplimentări şi remninî ţări, îndeosebi în cazul cantităţilor masive, atrag după sine greutăţi mari de achiziţionare şi depozitare, şi, implicit, creşterea preţului de cost prin cheltuieli care nu se pot justifica. Cîteva concluzii Importanţa problemei aprovizionării şantierelor este evidentă. La dispoziţia constructorilor stau cantităţi importante de materiale. In general, problema aprovizionării cu materiale îşi găseşte din cele mai multe puncte de vedere o rezolvare corespunzătoare. Totuşi, uneori lucrurile nu se petrec cum s-ar cuveni. O serie de fapte denotă că nu pe toate şantierele constructorii şi furnizorii dau întreaga atenţie acestei probleme. O problemă de mare importanţă este şi aceea a spaţiilor de depozitare, care se cere de urgenţă rezolvată. Pentru înlăturarea acestor situaţii Direcţia generală construcţii-montaj şi unitate e trebuie să ia măsurile care se cuvin. VASILE IONESCU Noul bloc de pe strada Barbu Iscătescu NINA CASSIAN: „Sărbătorile zilnice“ Poeta ne invită să trăim sărbătorile zilnice ale vieţii contemporane. Iate o chemare adresată nouă cu un glas vibrînd de emoţie către bucuriile cotidiene,, către toate acele surse vitale care ne insuflă astăzi o satisfacţie simplă şi a tonică. Sub semnul marilor împliniri pe care le aduce socialismul, chemarea poetei capătă un accent grav şi patetic, subliniind cu mijloace specifice artei sale, însemnătatea morală şi ■ politică a fiecărei serbări trăite în viaţa de toate zilele. Ceea ce caracterizează glasul poetei este o anumită îmbinare originală între emoţia şi luciditatea tonului său. Nu este vorbă de o alternare, ci de o expresie unică, în care tensiunea sentimentului beneficiază în egală măsură de incandescenţa mărturiei personale, ca şi de claritatea unei judecăţi mature asupra marilor semnificaţii ale timpului nostru. Astfel, pentru a scoate ’ triad bine în relief ceee ce este covîrşitor de important din şiragul de fapte dîfl'me ale omului dp .azi.. no.eia....consolidează, efuziunea, împărtăşirea directă a sentimentelor cu puterea unei raţiuni riguroase. Această asociaţie oferă indicaţii importante pentru înţelegerea acelei visări cu ochii deschişi, cere dă o notă personală poemelor închinate „sărbătorilor zilnice“. Nina Cassian cîntă mai bine sensurile majore ale vieţii noastre atunci cînd luminează izbucnirea intensă a sentimentelor cu „soarele lucidităţii“, o spune însăşi poeta cu mîndria de a depune o mărturie despre unul dintre elementele fundamentale epocii noastre, în acel poem-program intitulat „Oda lucidităţii“. „Eu ştiu că dimensiunea ta dă adevărata cunoaştere, aşa cum în unele după-amieze, / cînd exuberanţa luminii a trecut, şi seara ambiguă e încă departe, / totu-i uimitor de precis şi curat, / uimitor de intens şi de nou...“. Nina Cassian explică in felul acesta o condiţie a manifestării poetului, responsabil de înalta misiune a luptei sale, înzestrat cu puterea lucidităţii: „Cu luciditate cercetind istoria, / Marx a stârnit incandescenţa Revoluţiei !". însăşi dezvoltarea acestui crez poetic al autoarei nu poate găsi ■ decît o expresie lirică, unitatea dintre simţire şi raţiune riguroasă fiind în permanenţă sensibilă: „Bucuria neînţeleasă e numai o jumătate de bucurie, / ca şi cînd ai intra in mare cu ochii închişi, / ca Şi cînd ai săruta o gură necunoscută , / Puterea fără conştiinţă e înceată ca mitul.JB“. Pornind de la această viziune proprie poetului, cititorul înţelege mai profund mesajul volumului, realizează întreaga perspectivă în care se desfăşoară cîntecele „sărbătorilor zilnice“. Oricare ar fi sursa inspiraţiei sale, din sfera înfăptuirilor socialismului, poeta găseşte pretutindeni în viaţa noastră temeiurile bucuriei şi ale unei încrederi în viaţă, menită să devină adevărate prilejuri de sărbătoare. Primul ciclu de versurial volumului „Reportaj“ se deschide cu poemul „Hala“, închinat eroicilor oţelari hinnedoreni. Poeta descifrează aici un simbol al îndrăznelii creatoare, o altă sursă a entuziasmului de toate zilele. „Contrastul ezitării / e hala mare din Hunedoara / unde gestul se încarcă de forţă / ca pasărea de spaţiu / şi unde cuptoarele, solemne, fundamentale, / scot, la zîmbetul omului, / un zîmbet fierbinte, de aur“. Trecerea prin hala cuptoarelor de la marele combinat siderurgic de la Hunedoara lasă în felul acesta trăsături adinei în simţirea poetei. De cele mai multe ori, Nine Cassian prăznuieşte bucuriile simple, obşinuile ale muncii cotidiene, într-o gospodărie agricolă colectivă („Umorescă“), cîntă satisfacţia pescarilor întorşi din largul mării cu o recoltă bogată („Tablou“) sau, în sfîrşit, descrie realizările multilaterale dintr-un sat dobrogean („Scrisoare de dragoste“). Sînt poeme care fac parte din ciclul „Reportaj“ şi reuşesc să reconstituie un itinerar liric remarcabil al sărbătorilor diurne dintr-o ţară în plină activitate creatoare. In acelaşi itinerar ne-a impresionat îndeosebi un poem dedicat, după titlul autoarei „Industriei". Se simte în versurile acestuia o certitudine desăvârşită în faptele construcţiei socialismului, ce fiind sursele autentice ale poeziei. Vizitînd o fabrică de zahăr, poeta urmăreşte fazele procesului tehnologic pentru a ne transmite o imagine lirică a destoiniciei oamenilor muncii în plin efort al extracţiei zahărului, cel „ce-a străbătut în faţa mea / drumul superb de la pămînt la stea!“ Admiraţia pentru cei ce muncesc la un înalt nivel al tehnicii moderne este lirică, dar esenţa poemului implică şi reflecţia lucidă şi uimitor de clar formulată, asupra acelei nobleţe umane care luminează astăzi hotărîtor profilul oamenilor: „O, suflet magic al industriei care trezeşti în auriri toamnei ca — într-un clei / de zahăr — iuţi impulsuri omeneşti ! / Slăvit fii, comunism, tu care dezrobeşti / din îndărătnice pămînturi aspre, / cristalele desăvârşirii noastre“. Motivul central al sărbătorilor zilnice se dovedeşte a fi de fapt, transformarea conştiinţei umane, în plină construcţie a noii societăţi. Elementele afective şi cele care ţin de exprimarea unei judecăţi lucide, aprofundează în versurile Ninei Cassian, stări de spirit diferite, nuanţează entuziasmul şi satisfacţia participării la cauza comună a luptei. In poemul „Toate vîrstele“ autoarea mărturiseşte bucuria de a cîntă faptele vieţii de astăzi la scara diversă a sensibilităţii tuturor vîrstelor, pentru ca nimic din esenţa evenimentelor actuale să nu se piardă din mesajul poeziei. „Am luat hotărîre șl să nu mă despart niciodată / de copilărie, de adolescenţă, de tinereţe, / ci să-mi trăiesc simultan toate vîrstele...“ — spune poeta tălmăcind necesitatea completării permanente a sentimentelor cu raţiunea. Intre înţelepciunea meditaţiei şi exuberanţa tinereţii, se caută un anumit echilibru în stare să reţină simultan cele mai importante evenimente ale vieţii. Efortul de a exprima „lumina adevărului“ îşi are obîrşia în adolescenţă, în anii războiului, cînd „revoluţia ascunsă şi gravă mi-a incendiat fruntea“. In volumul „Sărbătorile zilnice", Nins Cassian aduce omagiul său unei alte bucurii cotidiene, aparţinind de data aceasta poetului contemporan, care are astăzi privilegiul de a transmite integral o gamă de sentimente şi reflecţii — le scara tuturor vîrstelor — caracterizînd deopotrivă măreţia luptei noastre. Atunci cînd evocă domeniul vast al muncii de partid, încărcată de răspunderea fericirii oamenilor. Nini Cassian luminează această activitate cu, îndrăzneţe perspective ale viitorului. „Noaptea în sala de şedinţe“ este un poem care descrie decorul simplu în care se desfăşoară munca înţeleaptă a unui colectiv de activişti ai partidului. In atmosfera poemului se reconstituie tensiunea activităţii ce pare că mai stăruie încă, după terminarea dezbaterilor, sensibilă, ca „pauza dintre părţile simfoniei / cînd răsună doar animaţia Interioară a ascultătorilor, / continuitatea emoţiei lor". Sediul de partid înseamnă pentru poet „anticamera acţiunilor biruitoare / locul consfătuirii şi al coordonării". Cîntecul are aici cadenţa largă a mîndriei şi a demnităţii umane care la sediul de partid se poatea regăsi mai vie, mai autentică — în primele rînduri ale luptei : „Alegem, aici, dintre noi / pe cei mai intransigenţi şi mai înţelepţi, / pe cei mai pătrunzători şi mai mulţi,atera,i ', pentru a le da sarcinile cele mai grele“. Participarea la luptă alătură firesc eforturile minerului cu cele ale poetului, pentru că „sărbătorile zilnice“ presupun privirea lucidă şi înţelegerea adîrtcă a tot ceea ce înseamnă frumuseţe în personalitatea umană. Identitatea dintre artă şi muncă devine un simbol generos în poemul „Adine“: „îmi scot casca şi, iată, / un cerc de năduşeală rămine-n urma ei, / aşa cum pe fruntea ta sclipeşte conştiinţa, / minerale, / tovarăşul meu de idei ! Liric şi lucid, cîntecul consacrat de Nina Cassian sărbătorilor zilnice ale vremii noastre, include ca o autentică monografie festivă,’ şi versuri de dragoste. Delicateţea transcrierii sentimentelor, nuanţarea fină a dorului, a tristeţei sau peisajul fierbinte şi aspru al dorinţei, surprind momente semnificative pentru o trăire multilaterală, la scara tuturor vîrstelor. Cu acea impresionantă puritate a sentimentului din poemul său, „Micul prinţ“, Nina Cassian dedică bucuriilor dragoste,, locul cuvenit în contextul universului cotidian. In centrul acestui univers cuprinzător, multilateral, care este viața actuală, poeta cîntă în primul rînd munca eroică e constructorilor socialismului, că fiind cea mai frumoasă dintre „sărbătorile zilnice". Omagiul poetei se adresează oţelarilor hunedoreni, ca şi minerilor din Valea Jiului, cu bucuria unei participări directe la cauza noastră comună. MIRON DRAGU O ^LITGNHRH yibl Cuvinte iHCtuciscL te M R F i Fi R F 8 R S C 9, ORIZONTAL : î) Ambarcaţiune cu visle - Susţinătorul pinzelor corăbiei. 2) Coborirea unui hidroaviori şi lunecarea pe apă pină la oprire (pi.) — Mare fără margini ! 3) Roata pe care o mînuieşte cirmaciul vasului - Pinză (dar nu de corabie). 4) Cuceritorul inimilor — „Toate pînzele sus". 5) Domnul pescar - A da drumul in apă unui vapor. 6) Ion Luca Caragiale — Isteți la minte — In marină! 7) Ghid al navigatorilor alături de busolă — Material pentru... colaci (nu de salvare). 8) Pinză de corabie — Tub gol! — Este alcătuit din vapori de apă. 9) Pupă — Vapor (pl.) 10) Operă (abr.) — Care se referă la vapoare — Antenă . 11) Ambarcaţiune uşoară cu pinze — Constanţa Cimpeanu. 12) Munte în Armenia sovietică — Masiv muntos in Carpaţii noştri. VERTICAL: 1) Vas... cu gheaţă — Plantă oleaginoasă. 2) Comandantul linei flote — Navă. 3) Ambarcaţiune cu motor puternic care remorcă alte vapoare — Nota diapazonului. 4) In mina hocheiştilor — Pasăre care se răneşte cu alune. 5) Fiu in Franţa — Ca apa de mare. 6) Cub de os — Cuget ! — Peşte de Dunăre, asemănător cu şalăul. 7) In vîrful catargului! — Saret acidului oleic — Măsură de suprafaţă. 8) Lucrează vasele din aramă — Lacuri. 9) Transatlantic celebru, victima unui gheţar plutitor in anul 1912 — Cadă. 10) Persoană -Organizaţia Naţiunilor Unite — Consoane. 11) Crustaceu — Acostate. 12) Contraamiral — Matroz, D. IACOBESCU