Informatia Bucureştiului, octombrie 1963 (Anul 11, nr. 3158-3184)
1963-10-14 / nr. 3169
Pag. a 2-a. W\\v ţi In organizaţiile comerciale li In cadrul acţiunilor de rasplndlre a cftrjii In masele largi, C.L.D.C. — Regionala Bucureşti—organizează, intre 14—24 octombrie, decada cârtii in unitatile si Întreprinderile comerciale din Capitală; o asemenea decadă a avut loc nu demult in cadrul cooperativelor meşteşugăreşti. In peste 60 de unităţi comerciale va avea loc difuzarea prin standuri a cărţii politice, beletristice, de specialitate, de ştiinţă popularizată etc. Mai ales literatura de specialitate stîrneşte un viu interes în rîndurile lucrătorilor din comerţ , sunt mult căutate lucrările care răspund unor cerinţe directe al© comerţului nostru. Lucrarea „Economia şi planificarea comerţului socialist", de Al. Stuparu, de pilda, tratează, după un scurt istoric al comerţului în ţara noastră, problemele curente ale comerţului socialist etc. Legată de creşterea volumului desfacerii de mărfuri, de repartizarea judicioasă a reţelei de desfacere cu amănuntul, de satisfacerea nevoilor şi exigenţelor cumpărătorilor, lucrarea „Probleme ale cheltuielilor de circulaţie in comerţul socialist din R.P.R.", editată de Institutul de cercetări economice al Academiei R.P.R. Cartea „Studiul cererii de mărfuri în comerţul socialist" de I. Ionescu, pornind de la cercetarea activităţii comerciale, se ocupă de relaţiile dintre consumatori şi lucrătorii din comerţ, ca şi de cele dintre întreprinderile şi organizaţiile comerciale şi întreprinderile industriale. Iar funcţiile publicităţii în economia socialistă, bazele activităţii de publicitate, formele şi mijloacele concrete de reclamă sunt tratate în lucrarea „Publicitatea şi reclama In comerţul socialist" de T. Pavel. Alături de aceste lucrări, se bucură de Interes volumele beletristice inspirate din comerţ, cum sunt : „Cea dinţii dimineaţă" de Vasile Bolocan, „Cauza noastră" şi „Chelner" de L Smeliov şi altele. ION BUTNARU Reportaj din Africa contemporană* * *) ..„Tam-tam-tol puncta liniştea nopfii tu cifrul unor tucuri care se dezvăluiau numai localnicilor, ca un tainic mijloc de comunicare, de înțelegere intre ei, care cu ani In urmă, In perioada întefirii luptelor anticolonialiste, deseori era semnalul de răzmeriţă, puntea de înţelegere, de coordonare a răscoalelor...“ Acesta este sensul care a inspirat lucrul unui volum de călătorii In Africa, apărut recent sub semnătura lui Eugen Psop. Cartea întreprinde o cuprinzătoare descriere a vieţii care înfloreşte astăzi In Republica Mali, una dintre ţările libere ale Africii contemporani. Autorul se dovedeşte a fi un martor sensibil la marile schimbări care au transformat din rădăcini existenţa poporului din fostul Sudan francez, eliberat de sub colonialism. Deschiderea unei etape noi In viaţa poporului care munceşte pe întinsul savanelor şi a oazelor africane este începută de la prima pagină a cărţii care ex-cărţi, actualitatea ei. „Bale tam-tam-ul pe Niger“ se înscrie In seria acelor reportaje ale căror calităţi rezidă in aprofundarea atentă a chipurilor de luptători pentru libertatea patriei din generaţia ofiţerului din „Cine vizează paşaportul“. Pasionant şi realmente dramatic este modul în care poporul tinerei Republici Midi a luptat pentru independenţă. Trecutul şi prezentul se asociază cu semnificaţii evidente pentru demonstrarea forţei unui popor care luptă pentru libertatea sa. Vizita delegaţiei de activişti sindicali la sediul unei societăţi străine (care pe atunci, mai era încă servită de vechii săi funcţionari), îi permite autorului să descrie, la timpul prezent, vechea înfruntare dintre două tabere. Pe de o parte, fruntaşi ai mişcării muncitoreşti inaliene, pe de alta, reprezentanţi ai colonialiştilor. Intîlnirea readuce nu numai amintiri despre fosta orinduire a colonialiştilor, ci subliniază personalitatea patriotului, a moltonului care i-a depăşit cu mult, şi din toate punctele de vedere pe trimişii aşa-zisei civilizaţii europene finind de „Office du Niger“. Este o confruntare care implică mai presus de orice, o apreciere de ordin moral : ea verifică existenţa unui adevărat tezaur de energie creatoare, de talente şi inteligenţă pe care eliberarea de sub colonialism l-a scos la lumină şi în republica de pe malurile Nigerului. Iată prin ce îşi afirmă actualitatea şi Interesul său deosebit descrierea oamenilor, a obiceiurilor şi a existenţei africanilor din cartea lui Eugen Pop, miron dragu PERIfirl plică, după titlul primului capitol, „Cine vizează paşaportul“. De la silueta ofiţerului grănicer care face recepţia călătorilor, la „Plecarea „beretelor“ (moment din retragerea ultimelor trupe colonialiste) şi de aici, la interviurile cu fruntaşii mişcării muncitoreşti ialiene („Urmaşii legendarilor mumii"), se reconstituie din crimpeie semnificative de viaţă, naşterea unei ţări libere. Republica Mail este prezentată astfel In cartea lul Eugen Pop Incit să apară Inaintea cititorului ca o hartă In relief, cu toate detaliile ei geografice, etnografice, sociale. Tocmai aici se verifică și interesul acestei *) Eugen Pop : ,,Bate tam-tam-ul pe Niger“, Editura tineretului, colecţia „In jurul lumii“, Manifestări închinate aniversării naşterii lui Verdi Aniversarea a 150 de ani de la naşterea lui Giuseppe Verdi a prilejuit în Capitală o serie de manifestări, dintre care cea mai importantă a constituit-o fără îndoială „Festivalul Verdi“ prezentat joia trecută în organizarea Comitetului naţional pentru apărarea păcii, Comitetului de radiodifuziune şi televiziune şi Uniunii compozitorilor din R.P.R. Apelînd la concursul unor încercaţi interpreţi ai creaţiei verdiene, solişti de frunte ai Teatrului de operă şi balet, Zenaida Pally, Nicolae Herlea, Arta Florescu şi Cornel Stavru, organizatorii au izbutit să asigure concertului — precedat de substanţialul cuvînt introductiv al compozitorului Diamandi Gheciu — strălucirea pe care importanţa evenimentului o impunea. Nu este desigur cazul să revenim aci din nou în detaliu asupra unor astfel de interpretări de înaltă ţinută artistică cum sînt acelea ale Zenaidei Pally în „Trubadurul“ şi „Aida“, ale lui Nicolae Herlea în „Trubadurul“, ale Artei Florescu în „Othello“ ; ele şi-au cîştigat de mai multă vreme preţuirea unanimă atît a spectatorilor romîni, cit şi a celor din numeroasele ţări în care aceşti reprezentanţi de prim ordin ai şcolii româneşti de canto s-au afirmat cu autoritate. Au existat însă în „Festivalul Verdi“ şi unele aspecte cu caracter oarecum inedit. Ne referim în primul rînd la paginile din „Aida“ (aria „Te-ntoarce victorios“ şi duetul Aida-Amneris din actul al 11-lea), interpretate de Arta Florescu într-o manieră remarcabilă, vădind o măiestrie vocală şi o sensibilitate grăitoare pentru progresele realizate de eminenta cîntăreaţă în adîncirea rolului, în raport cu spectacolul ei de debut din acest an. In fragmentele din „Othello“, tenorul Cornel Stavru a dovedit că posedă însuşirile necesare pentru a „ataca“ cu succes rolul titular al operei şi pe scenă, deşi o oarecare nesiguranţă l-a împiedicat să dea întreaga măsură a posibilităţilor sale. Acompaniamentele asigurate de Orchestra de studio a Radioteleviziunii sub conducerea dirijorului Constantin Bobescu au fost în general corespunzătoare. Limitele formaţiei au ieşit în evidenţă mai ales în unele pagini ex-Teatrul de operă şi balet a luat parte la manifestările comemorative Verdi printr-o serie de spectacole din creaţia genialului maestru italian. In acest cadru, vineri seara, s-a reprezentat „Rigoletto", avînd în distribuţie pe cunoscuta solistă a Teatrului Mare din Moscova, Galina Oleinicenko. Cîntăreaţa sovietică este o cunoştinţă mai veche a publicului nostru. Ea a participat, cu zece ani în urmă, la Festivalul mondial al tineretului şi studenţilor de la Bucureşti, cucerind laurii concursului de canto, iar în anul 1957 a apărut pe scena Teatrului de operă şi balet în „Traviata“ şi „Rigoletto“, susţinînd şi un recital la Ateneu. Revederea cu Galina Oleinicenko ne-a prilejuit constatarea că artista oaspete posedă în continuare aceleaşi meritorii calităţi de muzicalitate şi de tehnică vocală de coloratură, constatate mai cu seamă în principala arie a Gildei „Caronome“ și în duetul Gilda-Rigoletto din actul al Ill-lea. Un joc de scenă sobru, lipsit de efecte exterioare, a accentuat inclusiv instrumentale, printre care mai ales în preludiul la actul al IV-lea al operei „Traviata“, în care pasajele corzilor la unison au fost lipsite de precizia necesară. O contribuţie valoroasă a adus-o în schimb corul Radioteleviziunii (dirijor Alexandru Şumski), excelent pus la punct îndeosebi în fragmentul din „Ernani“.Iteresul pentru creaţia cîntăreţei, unica noastră rezervă referindu-se doar la caracterul pe alocuri „flotant“ al intonaţiei. Din restul distribuţiei, o evidenţiere specială merită baritonul Octav Bulgărescu, pe care l-am găsit preocupat de îmbogăţirea rolului titular cu noi nuanţe şi culori faţă de recenta sa creaţie de debut în acest rol. E. ELIAIS In culisele „Festivalului Verdi“, de la stingă la dreapta: Nicolae Herlea, Zenaida Pally, dirijorul Constantin Bobescu, Arta Florescu Octav Enigărescu și Galina Oleinicenko într-o scenă din „Rigoletto“ Pe ecrane „Ipocriţii" Peliculele din genul „poliţist" necru obişnuit cu un tip de detectiv arctos, personaj glacial şi reflexiv, care reconstituie cu calm, din fronturi de corp delict, adevărul infailibil. Dacă „Ipocriţii", coproducţie a cineaştilor din R.F.G. şi Elveţia merită a fi remarcată, apoi aceasta se întâmplă numai datorită prototipului original de detectiv pe cere-l propune. Inchipuiţi-vă un bonom durduliu, pe care l-ai lua mai bine drept băcan decit poliţist, cu o faţă comună, Incapabilă să atragă atenţia prin altceva decit prin nasul proeminent care rivaliezază cu cel al proverbialului Cyrano, personaj cu care facem cunoştinţă la o partidă de popice şi de care ne despărţim la un meci de fotbal, intr-un cuvînt, un om dintr-o mie — iată-l pe eroul filmului, comisarul Müller. Treptat, în cursul acţiunii, comisarul işi va dezvălui mai curînd instinctul decit inteligenţa de poliţist, şi, aşa cum se cuvine, va veni în cele din urmă de hac răufăcătorilor. Eforturile autorilor filmului s-au concentrat mai ales în definirea acestui personaj central, abordat cu mărturisită simpatie atît de scenarist şi regizor, cît şi de interpretul său, excelentul actor Heinrich Greller. Merită să fie remarcate Intenţiile onorabile de critică socială ale autorilor Ulmului, care, după ce ne înfăţişează notabilităţile unui orăşel elveţian — primarul, bancherul, medicul, arhitectul — ne dezvăluie şi mocirla morală in care se complac. Se evidenţiază Îndeosebi prin sarcasmul cu care e dezvăluită ambianţa etică a oraşului, secvenţa Inmormîntării primarului. Intenţia de critică socială este, cu toate acestea, limitată, mai mult, estompată chiar de viciile filmului. In primul rînd de faptul că pelicula nu capătă acel curs palpitant care l-ar fac© pe spectator, cucerit de enigma filmului, să participe activ la soluţionarea ei. Cazul juridic însuşi ne pare meschin şi către sfirşit complicat, ilogic. Cît despre mijloacele anchetei, ele sunt uneori atît de puerile. Incitai senzaţia că asişti la un joc de copii : comisarul işi declină de fiecare dată concluziile în faţa celui bănuit, iar celălalt, zdrobit, fără drept de apel, nu face altceva decit să aprobe. Realizatorul filmului, Max Michel, a încercat să infiripe o oarecare atmosferă de mister. Insă cu mijloace atit de monotone, incit filmul devenit şi mai trenant. Aşa, de pildă, la fiecare contact al detectivului cu o nouă ambianţă, aparatul va înscrie pe zeci şi zeci de metri de peliculă, un nesfîrşit panoramic circular de 360 de grade, un panoramic pe cît de lung, pe atît de plicticos şi inutil, căci niciodată nu va surprinde pe itinerarul său vreun corp delict. In fapt, pentru a viziona „Ipocriţii" îţi trebuie răbdare şi nervi tot atît de tari ca cei ai simpaticului comisar Müller. T. CARANFIL LA CASA ZIARIŞTILOR Duminică seară la Casa ziariştilor au fost invitaţi cîţiva dintre compozitorii şi interpreţii premiaţi la Mamaia. Şi-au dat concursul compozitorii: H. Mălineanu, artist emerit, Florentin Delmar, George Grigoriu, Temistocle Popa, Eugen Teger, Florin Bogardo. Ei au cvitat la pian lucrările lor, acompaniind pe soliștii : Margareta Pislaru, Luigi Ionescu, Lacinia Slăveanu, Doina Badea, Aurelian Andreescu. Manifestarea s-a bucurat de un frumos succes. IMII populară talii Intre 24 octombrie şi 13 noiembrie vor începe cursurile Universităţii populare Bucureşti. În preajma deschiderii lor, am discutat cu cîţiva directori şi secretari de cursuri, cu lectori, conferenţiari şi cu o serie de viitori cursanţi, despre conţinutul cursurilor. Universitatea populară Bucureşti îşi deschide larg porţile pentru oamenii muncii din Capitală, să le îmbogăţească în mod sistematic şi organizat nivelul cunoştinţelor lor generale fără a-i rupe de preocupările şi activitatea lor creatoare de zi cu zi. Alături de cursul pe care urmează să-l conduc „Tehnica secolului XX", mai există încă alte 19 cursuri din diverse domenii ale ştiinţei şi culturii, cum ar fi Istoria patriei noastre, Istoria universală, Istoria filozofiei, Probleme ale fizicii contemporane, Probleme de bază ale chimiei, toate alese cu chibzuinţă. Existenţa acestor cursuri ca şi faptul că unele din ele au o durată de doi ani permit abordarea temeinică a problemelor, transmiterea unor cunoştinţe cit mai complete. Lecţiile vor fi ţinute de academicieni, profesori şi conferenţiari universitari, specialişti cu înaltă calificare. Acest fapt constituie fără îndoială o garanţie a eficienţei prelegerilor. Important însă nu este numai acest lucru. Departe de a ne rezuma la prelegeri teoretice, lecţiile vor fi bogat întregite, în funcţie de tema respectivă, prin proiecţii de filme, diafilme şi diapozitive, demonstraţii practice, experienţe de laborator, lecţii „pe viu" la institutele de cercetări, la expoziţii, muzee şi chiar la diferite monumente istorice şi culturale ale ţării. Cei înscrişi la unele din cursurile Universităţii vor face şi excursii documentar ştiinţifice la locurile istorice, in regiunile pitoreşti ale patriei noastre etc. încă un mic amănunt organizatoric, dar de mare eficienţă. Activitatea Universităţii populare, în cadrul căreia au intrat şi fostele Universităţi I de cultură muzicală şi arte plastice, tote direct coordonată şi îndrumată de Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. Competenţa Comitetului de Stat pentru Cultură şi Arta, care în activitatea sa are sprijinul larg al celor mai de seamă oameni de ştiinţă şi cultură, este un plus de garanţie că activitatea Universităţii populare Bucureşti se îndreaptă pe făgaşul marilor sale posibilităţi, devenind un for de răspîndire a ştiinţei şi culturii pentru oamenii muncii din Capitală. Este o mare cinste pentru orice om de ştiinţă şi cultură să-şi aducă contribuţia la activitatea Universităţii populare. RADU P. VOINEA Membru corespondent al Academiei R.P.R. Secţiunea muzicală a Universităţii populare Bucureşti împlineşte o importantă cerinţă a vieţii noastre culturale. Rostul cursurilor secţiunii muzicale este acela de a iniţia pe cursanţi în aşa-zisele „taine“ ale muzicii. Ele sînt taine atît timp cît nu au fost încă lămurite măcar bazele tehnice muzicale, formele muzicii, istoria evoluţiei ei in societate. Acest program işi propune direcţia de studii a secţiunii muzicale făcind apel la cei mai calificaţi specialişti, compozitori, muzicologi, profesori de conservator etc. Experienţa in ultimii ani ne-a arătat că explicaţii teoretice fără exemplificări pe viu nu dau roade, astfel incit a devenit un obicei ca toate explicaţiile să fie îndată demonstrate cu ajutorul unor formalii simfonice sau de cameră, cu solişti, cântăreţi şi chiar cu spectacole de operă, balet, operetă. Secţia muzicală a Universităţii populare nu are ca obiectiv formarea de specialişti, profesionişti, deci ea nu dublează şcolile noastre de muzică, ci urmăreşti să creeze ascultători bine informaţi. In felul acesta accesibilitatea muzicii nu se va limita la înţelegerea câtorva lucrări clasice, ci se va lărgi şi va cuprinde o rază largă de apreciere a creaţiei contemporane de la noi şi de pretutindeni. ALFRED MENDELSOHN maestru emerit al artei — laureat al Premiului de Stat II^ PREAJMĂ IDMESC IHIINIDUBIRUIII Cursurile de muzica M-am înscris la... # CURSUL DE „PROBLEME DE BAZĂ ALE CHIMIEI“ Lucrez într-un laborator de chimie, şi aflînd că la Universitatea populară se înfiinţează un curs de chimie, m-am înscris pentru a-mi completa şi reîmprospăta cunoştinţele profesionale. La acest curs, după cum arată tematica pe care am consultat-o, vom învăţa, pe lingă noţiuni generale, lecţii de chipie anorganică şi organică. Se vor preda lecţii despre halogeni, sulf, fosfor şi îngrăşăminte, metale neferoase şi preţioase, fier, oţel, metale de aliere şi metale rare precum şi un număr important de expuneri din chimia organică, gaze naturale, fire şi fibre sintetice, săpun, medicamente de sinteză, fire şi fibre sintetice, stuf, hîrtie etc. INCENŢIA PIRVU laborantă ^ Cursul de astronomie Noţiuni de astronomie cunosc puţine, iar cerul... din punct de vedere ştiinţific, l-am privit doar de cîteva ori prin luneta Observatorului popular. Dar m-au pasionat ca pe mulţi alţii zborurile cosmice şi mi-am propus să-mi fac educaţia în acest domeniu, începînd cu noţiunile elementare de astronomie. Intr-adevăr, cursul la care m-am înscris cuprinde şi aceste prime noţiuni, dar şi lecţii mai evoluate, ca, de pildă: Mercur şi Venus, vecinii Soarelui, Giganţii şi piticii sistemului solar — planete şi asteroizi, Cometele in lumina adevărului ştiinţific etc. EMANOIL ILEA muncitor CURSUL DE TEATRU Deşi sunt biolog, mă interesează problemele de teatru, nu doar ca simplu spectator, ci, ca să spun aşa... ca un spectator avizat. M-am înscris la acest curs să-mi completez cunoştinţele in materie de istoria teatrului şi (ceea ce găsesc eu mai inedit în acest curs) să fac cunoştinţă cu unele noţiuni de „tehnică“, ca, de pildă: arta regizorală, arta actoricească, arta vorbirii scenice, mişcarea scenică, machiajul in teatru, tehnica în teatrul contemporan, cum se montează un decor etc. Şi, desigur, un rol deosebit in cultura noastră teatrală ii vor avea ilustrările practice: spectacole, interpretate pentru noi, de către cei mai buni artişti ai scenelor bucureştene. ANA IONESCU biolog *■"**" IN CAPITALĂ, DUPĂ INTERZICEREA CLAXONATULUI Aceasta este tema unei recente consfătuiri organizată de Direcţia Miliţiei Capitalei cu şefii de garaje şi autobaze şi şefii serviciilor de trans- porturi din ministere şi organizaţii centrale. Măsura luată pentru Interzicerea claxonării — se arată în referatul prezentat de Serviciul circulaţiei din D.M.C. — şi-a dovedit pe deplin justeţea, circulaţia în Capitală desfăşurîndu-se în mod satisfăcător. Cu toate acestea munca instructiv-educativă în rîndurile şoferilor pentru preîntîmpinarea accidentelor mai lasă de dorit. Unii şefi de garaje şi alţi factori care răspund direct de transporturile auto au început să neglijeze această muncă, nu-i mai acordă aceeaşi atenţie pe care i-au acordat-o în perioada pregătitoare interzicerii claxonatului. Din această cauză o serie de şoferi săvîrşesc încă abateri de la regulile de circulaţie, creează greutăţi în buna desfăşurare a transportului. Numeroşi şoferi de la I.U.T. din bulevardul Regiei nr. 1, de la I.R.T.A., de la autobuzele I.T.B. din strada Cobălcescu şi din calea Floreasca au fost sancţionaţi cu amendă pentru că au circulat pe mijlocul părţii carosabile şi nu în apropierea bordurii. Nepermiţînd autovehiculelor din spate să-i depăşească, ei provoacă greutăţi în desfăşurarea circulaţiei. Mai sînt şoferi care se angajează în depăşiri şi viraje la stînga ori la dreapta, fără să semnalizeze, care mai circulă cu viteză excesivă, nu micşorează viteza cînd se apropie de marcajele de traversare etc. Şefii autobazelor I.U.T. din strada Avrig, I.T.B. GETAX şi din strada Fîntînica, I.R.T.A. (autobazele 1, 2, 3 şi 4) şi alţii nu s-au ocupat în suficientă măsură de instruirea şoferilor pentru a nu săvîrşi astfel de abateri. Intr-o singură zi au fost sancţionaţi şoferii Petre Marin, Matei Chirea şi Traian Glomnicu de la I.U.T.Avrig, Marin Soare, Vasile Ionescu, Marin Marin, N. Bejan, I. Udrişte, Sava Dima de la I.T.B.; Marin Gheorghe, Ene Micu, Florea Tănase, Ilie Ciocîie, Al. Barac şi Traian Grigore de la I.R.T.A. etc. Unii şoferi de la Staţia de Salvare abuzează de avantajul ce li se acordă în domeniul circulaţiei. Bunăoară, în seara de 4 octombrie, lucrătorul de miliţie din Piaţa Unirii a trebuit să oprească circulaţia pentru a da cale liberă unei maşini cu semnele Salvării ce venea cu viteză şi în zgomotul strident al sirenei. Pe bulevardul Nord-Sud a circulat cu aceeaşi viteză, nu a respectat semafoarele etc. Cetăţenii erau convinşi că transporta un bolnav în stare gravă şi trebuie să se grăbească. Lucrurile stau însă altfel. Şoferul Gh. Dumitrescu se grăbea pentru că:„ trebuia să se schimbe. Maşina n-a mai ieşit din garaj, decit adoua zi. Sunt cazuri cînd şoferii conduc sub influenţa alcoolului. Astfel au fost găsiţi conducînd în stare de ebrietate şoferii Manoie Petrescu de la I.T.B., Ion Prejoianu de la I.R.T.A., Anghei Buzilă de la întreprinderea „Anticoroziv“, Mihai Mili de la GETAX şi alţii In cadrul discuţiilor s-a propus ca sancţiunile date de organele de miliţie să fie trecute în foaia de parcurs a maşinii pentru a putea lua cunoştinţă de ele şi şefii garajelor. De asemenea, în cadrul discuţiilor şi răspunsurilor date la întrebări s-a combătut faptul că unii şoferi au decuplat claxonul de la maşini, precum şi procedeul pe care îl folosesc de a gara autocamioanele pe străzi sau în curţi, în loc să se ducă la garaje sau la locurile de parcare ale autobuzelor. Consfătuirea a constituit un nou prilej pentru cunoaşterea şi aplicarea măsurilor ce se impun pentru buna desfăşurare a circulaţiei pe cuprinsul oraşului. •trin legătură cu propunerea apărută în nota din ziarul nostru din 9 octombrie sub titlul „Unde învăţăm să conducem turismele ? legată de pregătirea şoferilor şi care a fost inspirată de directorul şcolii automate din str. Batiştei, 6 (Sever Tulbure), serviciul circulaţiei din Direcţia Miliţiei Capitalei — care nu a fost consultat — ne informează că nu corespunde normelor în vigoare. Pe teme de circulaţie Preocupări ale vinătorilor şi pescarilor Sezonul de vînătoare şi de pescurit sportiv este în toi. Se desfăşoară totodată şi însemnate acţiuni de gospodărire a vînatului şi a fondului piscicol. • In aceste zile continuă sezonul de vînătoare la raţe, prepeliţe şi potîrnichi. Se aşteaptă de asemenea sosirea sitarilor. Pînă la 30 octombrie mai continuă vînătoarea ţapilor. In afară de vinători se mai desfăşoară şi acţiuni de gospodărire. De exemplu, în toată ţara se fac sondaje pentru aprecierea sporului la iepuri. Pe diverse fonduri de vînătoare reprezentative se organizează „bătăi“ de numărătoare a iepurilor. In felul acesta se stabilește ce cantitate de vînat este permis să se recolteze la iarnă, astfel incit să se asigure un stoc de reproducţie suficient. • Intre 7 şi 13 octombrie a avut loc o excursie în Delta Dunării, la cabana Crişan. Asociaţia generala a vinătorilor şi pescarilor sportivi a organizat-o drept recompensă pentru pescarii din ţară care au participat activ la acţiunile de repopulare cu peşti a apelor, la amenajări piscicole şi la combaterea braconajului piscicol. • S-au luat măsuri pentru extinderea bazei de pescuit. In apropiere de Bucureşti vor începe curînd măsurători de amenajare a Văii Berceni pe, porţiunea Berceni—Dobreni. Se va amenaja astfel un sistem de iazuri cu circa 80 de hectare care vor fi populate cu peşti. La Căldăruşani se află într-un stadiu avansat construcţia unei cabane pentru pescari cu o capacitate de 125 paturi, cu sufragerie, bucătărie etc. Cabana de la Căldăruşani va fi dată în folosinţă în primăvară. A început amenajarea bălţii Tătaru de la podul Pitarului. Lucrările sunt în stadiul final, astfel că pînă în primăvară terenul va fi inundat şi populat cu peşte. A însemnate amenajări piscicole s-au executat şi în ţară. La Huşi, Mediaş, Suceava s-au amenajat noi iazuri, iar la Vaslui, Găeşti şi Piteşti astfel de lucrări se află în curs. La Sîmbăta de Jos au început lucrări de refacere a păstrăvăriei. Săli bucureştene la îndemina Universităţii In primul rînd, sala Dalles care va deveni, împreună cu anexele ei, sediul Universităţii populare Bucureşti. Aci se vor ţine cinci cursuri: Istoria diplomaţiei —• relaţii internaţionale contemporane — luni; literatură universală — marţi; arte plastice — miercuri ; literatură romina — joi; Istorie universală — vineri, bruarie va găzdui cursul Sala Casei prieteniei ro- de geografie economică şi mîno-sovietice va găzdui în fiecare luni cursul de Forme muzicale şi în fiecare joi, cursul de cinematografie. In aula B.C.U., politică a lumii, în fiecare luni și cursul istoria patriei noastre în fiecare miercuri. Cursul de teatru, se va tine în sala lunea, vor putea fi audiate Teatrului „C. I. Nottara“, cursurile de pedagogie- tot în fiecare luni. In sala psihologie, miercurea — cele de medicină, iar joia — cursul Tehnica secolului XX. Alte cursuri se vor ţine în sala Lectoratului central, ca de pildă, cursul de ştiinţă şi religie — luni, Romînia socialistă — miercuri, şi cursul de istoria filozofiei — vineri. Consiliului local al sindicatelor vor avea loc cursurile de probleme ale fizicii contemporane — marţi şi cursurile de astronomie — vineri. Cursul Probleme de bază ale chimiei va avea loc la clubul Sindicatelor din Învăţămînt, cursul de istoria muzicii — la Şcoala deCasa de cultură 16 medie de muzică nr. 2, din str. Lt. Lemnea nr. 30; cursul teorie-solfegii în sala din str. N. Beldiceanu nr. 7 şi cursul de canto şi ansamblu coral —în sala Studio a Ateneului R.P.R. şi în sala din str. N. Beldiceanu nr. 7. „CUSUL DE LITERATURA ROMINA ŞI UNIVERSALĂ s-a defalcat şi exista în prez®nt, doua cursuri : unul de literatură romina, în care se vor expun© în mod mesi amănunţit şi^ mai_ aprofundat decit pînă acum, lecţii începînd de la primele tipărituri pînă la operei© contemporane şi un curs de literatură universală. CURSUL DE GEOGRAFIE cuprinde un mare capitol despre geografia economică şi politică a R.P.R. Amintim cîteva lecţii : Clima, apele, flora şi fauna R.P.R.; Populaţia şi centrele populate din R.P.R. — oraşe noi pe harta patriei; Politica partidului şi guvernului nostru pentru dezvoltarea industriei noastre socialiste; încheierea procesului de colectivizare deschide largi perspective pentru dezvoltarea agriculturii socialiste. Construcţiile în R.P.R. etc. cursm. de Cinematografie «aprind» un ciclu de lecţii despre tehnica cifcematograficâ şi un alt ciclu despre cinematografiile şi marii creatori de film© din alte ţări. Cursurile se vor încheia cu expuneri despre cinematografia romînească. CURSUL DE PEDAGOGIE-PSIHOLOGIE şi-a propus să evidenţieze în primul rînd dezvoltarea pedagogiei şi psihologiei în ani puterii populare. Expunerile se axează în special pe felul cum trebuie educaţi copiii şi tineretul pentru a deveni oameni demni ai societăţii socialiste, ca, de pildă, «Concepţia marxist-leninistâ despre lume, călăuză pentru o viaţă demnă"; „Rolul colectivului în educaţie"; „Educaţia cetăţenească a generaţiei tinere"; „Munca —■ chestiune de cinste şi eroism". CURSUL DE ŞTIINŢA ŞI RELIGIE face un scurt istoric al apariţiei religiei, căutînd să elucideze de-a lungul lecţiilor adevărul despre cărţile religioase şi despre calendar, originea şi esenţa sărbătorilor şi ritualurilor religioase, începuturile gîndirii ateiste şi caracterul militant şi profund ştiinţific al ateismului marxist. Mai multe lecţii pun faţă în faţă adevărul ştiinţific şi religia, cum ar fi : ştiinţa şi religia despre univers, ştiinţa şi religia despre apariţia omului, cosmonautica şi religia, previziunea ştiinţifică şi prorocirile religioase şi altele, CURSUL DE MEDICINA, pe lngă unele noţiuni generale de anatomie, cuprinde un mare număr de lecţii despre simptomele, tratamentele şi prevenirea diferitelor boli ca, de pildă: Prevenirea şi combaterea reumatismului ; Boala ulceroasă şi prevenirea ei; Prevenirea hepatitelor şi cirozelor; Prevenirea diabetului şi tratamentul lui; Prevenirea tuberculozei, endocarditei, arterosclerozei etc. PROBLEME ACTUALE ALE FIZIC! Fizica — ca de altfel şi alte ramuri ale ştiinţei, — îşi are acum orientată tematica asupra domeniilor cucerite de curînd, cărora le corespund condiţii extreme, din ce în ce mai diferite de condiţiile normale. Domeniile temperaturilor foarte ridicate sau foarte scăzute, ale presiunilor foarte înalte sau foarte joase, ale cîmpurilor electrice şi magnetice extreme, ale cîmpurilor de gravitaţie sau de acceleraţie nule sau foarte puternice, ale energiilor foarte mari sau foarte mici, ale timpurilor foarte lungi sau foarte scurte... sunt exemplele cele mai cunoscute. Complexitatea problemelor cu care fizicianul modern este confruntat astăzi l-a obligat să folosească ultimele cuceriri ale limbajului matematic, singurul care permite exprimarea cantitativă, lapidară, a desfășurării proceselor fizice. Există totuşi nenumărate căi de prezentare a acestor noţiuni sub o formă larg accesibilă şi uşor de folosit. Important este însă că ele deschid drumul unor tehnici noi a căror punere în valoare la scara industrială va amplifica ritmul construcţiei socialiste. Extinderea cercetărilor ştiinţifice şi a aplicaţiilor lor în domenii din ce în ce mai depărtate de experienţa noastră curentă a condus în mod necesar la folosirea de utilaje, instrumente şi mecanisme complicate. Cele de mai sus scot în evidenţă caracteristicile esenţiale ale fizicii contemporane. In primul rînd, importanţa remarcabilă a problemelor ei pentru detfvtrţirea cunoaşterii naturii da către om în al doilea rînd efectele imediate ale descoperirilor fizicii asupra creşterii ritmului în care progresează tehnica modernă. Ultimul aspect leagă direct problemele actuale ale fizicii de toate sectoarele economiei care se dezvoltă pe baza ultimelor cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Eforturile care se fac azi pentru a face faţă întregului program al cercetărilor de fizică sunt imense. Se poate ilustra acest lucru amintind că 90% din oamenii de ştiinţă şi cercetătorii ştiinţifici care au existat de la începutul istoriei, trăiesc astăzi. Avînd în vedere toate acestea, cursul consacrat problemelor actuale ale fizicii nu numai că ar putea sâ lipsească din programul Universităţii populare, dar a fost necesar să i se acorde un loc de frunte. FLORIN CIORASCU membru corespondent al Academiei R.P.R. titluri titluri Spicuim cîteva titluri din tematica cursului „ARTE, PLASTICE“ : Originea Şi rolul social al artei. Vestigii de artă antică pe teritoriul R.P.R., începutul artei romîneşti moderne. Pictura romînească de la începutul secolului XX. Realizările arhitecturii romîneşti în anii puterii populare (anul II), Arta egipteană, Arta bizantină, Arta Renaşterii in Italia, Arta rusă veche, Clasicismul francez în secolul XVIII, Arta indiană, chineză şi japoneză în secolele XVII—XIX, Impresionismul, Artişti progresişti din ţările capitaliste._________________ Grupaj realizat de TITA BOTEZ