Informatia Bucureştiului, iunie 1965 (Anul 12, nr. 3676-3700)

1965-06-02 / nr. 3676

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA! .1 'ifi'Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.MLR. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti ! Anul XII —Nr. 3676 4 PAGINI 25 BANI Miercuri 2 iunie 1965 INFORMAŢIA “1*1*1"1 In raionul 16 Februarie: y y DESPRE MUNCA SI SANATATEA OAMENILOR Pelicula a înregistrat de data aceasta nu imagini din întrecerea socialistă, ci citeva din multiplele aspecte care dovedesc grija deosebită pentru con­diţiile de muncă şi de viaţă ale oa­menilor. In acest scop am vizitat cite­va întreprinderi din raionul 16 Fe­bruarie. Ar fi fost poate nimerit ca foto­reportajul să înceapă cu prezenta­rea unui ansamblu nou de locuințe. Dar asemenea fotografii își fac loc in mod curent in paginile ziarelor, si raionul 16 Februarie, de pildă, s-au dat între anii 1958—1964 in folosință oamenilor muncii 13 675 apartamente. Anul trecut s-au mu­tat in case noi aproape 3 000 de familii, iar în acest an constructo­rii din raion pregătesc numai în cartierul Drumul Taberei peste 3 400 de locuințe confortabile. însoţim un grup de muncitori care lucrează în secţia de montaj nr. 1 a Uzinei de maşini electrice — Bucu­reşti. Sirena a sunat începutul schim­bului, oamenii se află în hală. La in­trare, obiectivul aparatului nu a putut surprinde decit această instalaţie (vezi fotografia nr. 1). Ea creează o perdea de aer care asigură păs­trarea unei temperaturi constante în secţie. O imagine asemănătoare ar fi putut fi prezentată şi de la Uzina „Semănă­toarea“. Acolo s-au construit recent, la turnătorie, tunele recuperatoare de flacără şi fum la cuptoarele rotative. De la întreprinderea „Luceafărul“ vă prezentăm maşina de ştanţat impri­mate pentru ambalaje (fotografia nr. 2) prevăzută cu patru dispozitive de por­­nire-oprire ca măsură de protecţie a muncii. Sunt numeroase instalaţiile menite să asigure muncitorilor condiţii dintre cele mai bune. Pentru construirea lor, la fiecare unitate industrială se chel­tuiesc sume însemnate. Iată ce s-a f tr-o singură uzină: in decursul a trei luni, suma de 257 000 lei a fost destinată asigurării unor con­diţii cît mai bune de muncă. La Uzina „Semănătoarea" s-au chel­tuit, de asemenea, 329 000 lei în pri­mul trimestru pentru măsuri de pro­tecţia muncii. Acestea sunt numai citeva exemple. PENTRU PROTECŢIA MUNCII IN PRIMUL TRIMESTRU AL ANU­LUI ACESTA S-A CHELTUIT IN NUMAI 20 DE UNITĂŢI INDUS­TRIALE ALE RAIONULUI SUMA DE 4 400 000 LEI. Suma cheltuită anul trecut este şi mai impresionantă. In acelaşi număr de unităţi din raion s-au cheltuit peste 17 milioane lei. La F.A.N.E.M., de pildă, recent a fost construit un modern grup so­cial unde faianţa străluceşte în lumi­na neonului şi care cuprinde spălătoa­re, vestiare, băi. La Uzina de ma­şini electrice-Bucu­­reşti, de asemenea, grupul social cu­prinde vestiare şi duşuri. Care cantină să fie prezentată? Cea de la Uzina de maşini electrice cu fală curată, feţe de mese sclipitoare, cu o capacitate de 800 de locuri ? Cea de la Fabrica de con­fecţii şi tricotaje—Bucureşti care pare un adevărat combinat, unde servesc masa mii de salariaţi ? In cele din urmă ne-am oprit asupra, grupului de can­tine din cartierul Militari (foto 3). Este o construcţie nouă, impunătoare. Ocrotirea sănătăţii se află, de ase­menea, la loc de cinste. Dispensare me­dicale de întreprindere moderne, do­tate cu utilaje, mobilier şi aparatură corespunzătoare am întîlnit la Fabrica de confecţii şi tricotaje­ Bucureşti, la Fabrica de produse lactate, la „Semă­nătoarea" şi în alte unităţi din raion. Am poposit apoi la Fabrica de ţiga­rete Bucureşti. Pe masa preşedintelui de sindicat — tov. Ioana Milandii — un mănunchi de ilustrare. Oamenii mun­cii aflaţi în concediu trimit, veşti to­varăşilor lor de muncă, îşi exprimă mulţumirea pentru bunele condiţii de odihnă. In acest an, din întreprinderile raio­nului au plecat — prin sindicate la odihnă şi tratament în staţiunile bal­­neo-climaterice — 4 500 de oameni. Fină, la sfîrşitul anului vor mai primi bilete de plecare încă 5 000 de mun­citori, ingineri şi tehnicieni. Am prezentat numai citeva aspecte legate de condiţiile de muncă şi­ de viaţă create oamenilor muncii din ra­ionul 16 Februarie. Dar cite nu au rămas în afara obiectivului fotografic? Creşterea sistematică a salariilor — amintim că, recent, muncitorii, tehni­cienii şi inginerii din industria cons­tructoare de maşini au primit sporuri însemnate, ca urmare a aplicării Ho­­tăririi partidului şi guvernului din vara anului trecut alocaţiile pentru co­pii etc., etc. toate ilustrează grăitor faptul că partidul nostru merge neabătut pe drumul continuei ridicări a bunăstării celor ce muncesc, cheltuit numai în primul trimestru pentru protecţia muncii la Uzina de ma­şini electrice-Bucureşti : • Pentru măsuri de tehnica securităţii 111 000 lei • Pentru măsuri tehnico-sani­­tare 48 000 lei • Lu­crări de ventilaţie 19 000 lei • Echipa­ment de protecţie 44 000 lei • Alimen­taţie specială 23 000 lei • Diverse 12 000 la lei. Aşadar numai in­ P. Dinescu m mm mm mm, VARŞOVIA. — După cum anunţă agenţia P.A.P., Comisia electorală de stat a R. P. Polone a dat publicităţii rezultatele ale­gerilor din 30 mai a.c. pentru Seimul Republicii Populare Polone. în comunicatul dat publicităţii, se arată că la alegerile pentru Seimul Republicii Populare Polone, au participat 18 982 316 cetă­­ţeni, adică 96,62 la sută din alegători. Pentru candidaţii Frontului Unităţii Poporului au votat 18 742 152 alegători, ceea ce reprezintă 98,81 la sută din totalul voturilor valabile. ANKARA. — Primul ministru al Turciei S. H. Ürgüplü, a deschis oficial campania electorală în vederea alegerilor legislative care vor avea loc la 10 octombrie. Luînd cuvîntul ieri la Afyon, în sudul Turciei, el a subliniat importanţa acestor alegeri, atît pe plan extern cît şi pe plan intern. Ürgüplü a relevat că actualul guvern „va face tot ce este posibil pentru ca această consultare electorală să fie cinstită şi să se desfăşoare în mod imparţial“. KHARTUM. — Toate legăturile telegrafice şi telefonice dintre provinciile din nordul şi cele din sudul Sudanului au fost întrerupte la 1 iunie, ca urmare a declarării grevei lucrătorilor de la poştă, telegraf şi telefoane din Khartum. Ei au declarat o greva de şapte zile pentru a sprijini revendicările colegilor lor din provin­ciile meridionale ale ţării. r jggj 1­whmBF i^B H • PREZENTE ROMANESTI PESTE HOTARE Ieri seară a plecat în R.P. Bul­garia mezzosoprana Iulia Buciu­­ceanu­, solistă, a Teatrului de o­­peră şi balet al R.P. Române. Cîntăreaţa noastră va apărea, pe scenele teatrelor de operă din Vama, Plovdiv şi Sofia în spec­tacole cu „Trubadurul** și „Car­­men“. « CONGRESUL TEATRELOR PENTRU COPIl ŞI TINERET In perioada 2—9 iunie are loc, la Paris, Congresul tea­trelor pentru copii şi tineret. Delegaţia română este formată din Margareta Bărbuţă şi Ion Lucian. • Colecţii ale filateliştilor români la expoziţia „WIPA-1965“ In ziua de 4 iunie, se va des­chide la Viena expoziţia interna­ţională filatelică „Vipa-1965“. Fi­­lateliştii din ţara noastră vor fi prezenţi, cu circa 20 de colecţii, realizate de către filatelişti ro­mâni cu renume. Expoziţia „Vipa- 1965** va fi deschisă de la 4 la 13 iunie a.c. în ziua de 14 iunie, tot la Viena se va deschide şi Con­gresul Federaţiei internaţionale a filateliştilor.­ ­ împletituri din pai ŞI OBIECTE DIN CERAMICĂ La Magazinul de artă populară, din calea Victoriei nr. 118, au fost amenajate citeva­ vitrine cu nou­tăţi de sezon. Cu prilejul Lunii împletiturilor din pai şi a ceramicii, sunt puse la dispoziţia cumpără­torilor poşete, pălării de vară pen­tru femei şi bărbaţi, seturi de masă, etc., precum, şi obiecte din ceramică neagră şi colorată. Sunt expuse şi confecţii pentru copii între doi­­şi şase ani, executate manual de cooperativa „Arta ma­nuală“ (Sibiu), precum şi o serie de metraje din bumbac cu mo­tive folclorice. ® EEURSjilN LUNE IULIE ŞI AUGUST Le sediul agenţiei O.N.T. „Carpaţi“ din bd. Republicii 4 se primesc începînd de azi Înscrieri pentru excursiile din lunile iulie şi august organi­zate, pe­ diferite itinerare, cu trenul ş­i autocarele inR­.P. Bul­garia, R.S. Cehoslovacă, R.P. Polonă, Uniunea Sovietică și R.P. Ungară.­ • Seară culturală austriacă Mîine, la ora 19, la Casa de cultura a Institutului român pen­tru relaţiile culturale cu străină­tatea­ din str. Mih­ail Eminescu nr. 8, va­ avea loc o seară culturală austriacă. Dirijorul Paul Popescu va vorbi despre viaţa muzicală vieneză. In continuare va urma un recital muzical la care îşi vor da concursul sopranele Iolanda Mărculescu şi Emilia Petrescu, tenorul Ludovic Spiess, pianiştii Corneliu Gheorghiu şi Al. Sumski, şi cvartetul Igor Turjanski, Ma­ria Pasic, Valeria Sadoveanu şi Gh. Moţatu. In program lucrări de Haydn, Schubert, Mozart, Brahms, Oskar Straus şi Johann Strauss, Lehar şi Zeller. • Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, In Bucureşti, temperatura aerului a fost de 20 grade. Timpul probabil de mline . Vre­me schimbătoare, cu cerul tem­porar noros. Tendinţă de averse. Vînt slab pînă la potrivit. Tem­peratura minimă va fi cuprinsă între 14 şi 16 grade, iar maxima între 26 şi 28 de grade. Ancheta noastră-----­autoturismul• •• Mii de bucureșteni, posesori de autoturisme, apelează la serviciile co­operativei „Metalocasnica" ori de cite ori au neplăceri. Cum le sunt rezolvate cerințele? Recent, conducerea cooperativei a or­ganizat o consfătuire cu posesorii de autoturisme, tocmai pe această temă. Dăm cuvântul tov. ing. G. Palaghiţă, care a făcut, cu acest prilej, o ex­punere cu privire la modul cum s-au îmbunătăţit, în ultima vreme, presta­­ţiunile de servicii auto-moto. Asigurarea unor condiţii de lucru corespunzătoare — Unităţile cooperativei noastre — spune ing. Palaghiţă — au de în­treţinut în garanţie şi post garanţie mii de autoturisme de diferite mărci. Au fost create noi unităţi şi s-au se­parat lucrările de întreţinere pe mărci de auto, lucru care determină şi o mai bună specializare a depana­torilor. Pentru „Trabant", de pildă, întreţinerea în perioada de garanţie se face la unitatea din str. Buzeşti 78. Urmează a se deschide în cu­­rind o nouă unitate, numai pentru marca „Fiat". O staţie pentru spălat­­gresat a fost deschisă în bd. N. Titu­­lescu nr. 96. In următoarele zile o u­­nitate asemănătoare va lua fiinţă în şoseaua Colentina nr. 104. De ase­menea, se modernizează staţia din Maria Rosetti nr. 9, căreia i se va mări considerabil capacitatea de lu­cru. Pentru a veni şi mai direct in sprijinul posesorilor de autoturisme şi motociclete, cooperativa a organi­zat ateliere mobile şi fixe în locuri mult frecventate de turişti: pădurea Băneasa, Snagov, şi Vadul Oii-Giur­­geni. Cu toate acestea, spaţiul de lucru al cooperativei a rămas în urmă faţă de numărul mare de autoturisme. De la o lună la alta sporeşte numărul cetăţenilor care îşi cumpără ma­şini. Şi sunt necesare, în asemenea situaţii, asigurarea de spaţii de lucru, corespunzătoare pentru întreţinerea autoturismelor. Terenuri virane şi discuţii despre spaţii Dar bucureştenii îşi cumpără auto­turisme fără să mai aştepte pînă ce cooperativa „Metalocasnica" va con­strui spaţii suficiente pentru execu­tarea în bune condiţiuni a lucrărilor de întreţinere. Ce-i de făcut un asemenea Situa­ţie ? La această întrebare ne răspunde rov. ing. Alex. Oprea, vicepreşedinte al cooperativei „Metalocasnica". (Continuare în pag. a II-a) D. Petre La staţia din şos. N. Titulescu nr. 96, spălarea şi gresarea autoturismelor se fac în bune condiţii &\\\\\\\\\\\\\\\\w ULTIMELE ŞTIRI SPORTIVE • Alte rezultate obţinu­te de sportivii români în cadrul primei zile a cam­pionatelor mondiale de lupte libere de la Manches­­ter : Fr. Bolla învinge prin tuş pe Tonomura (Japo­nia); Tapalagă la egalita­te cu Esenceli (Turcia); Stîngu pierde prin tuş în faţa lui Ylmaz (Turcia). Poale Jungi cîştigă la punc­te in faţa lui Burke (SUA). • După trei manşe ale probei de talere aruncate din şanţ, din cadrul cam­pionatelor europene care se desfăşoară la Lisabona, conduce italianul Mattarelli cu 196 puncte din 200 po­sibile. Pe locul 2 e sovie­ticul senicev cu 193, iar trăgătorii noştri se află pe locurile 5 (Enache cu 191 p) şi 7 (I. Dumitrescu, tot cu 191 p). • în Turul ciclist al An­gliei s-au parcurs pînă acum 3 etape. In clasamen­tul general conduce engle­zul Bettinson (care a câşti­gat şi etapa, de ieri, Bour­nemouth — pengton), cu un avans de V4V­ asupra spaniolului canet. ✓""»»O impul trece iute și nu este­­­­ departe ziua în care tinerii cu­­ proaspete diplome de ma­­turitate se vor prezenta la concursul de admitere d­in învățămîntul superior. Iată ziua și iată facultatea hotărîtă... Aici se vede sinteza pregătirii fostului elev; acum se simte pasiunea lui pentru pro­fesia pe care şi-a ales-o; şi acum, aici, cu ajutorul dascălilor experi­mentaţi, fostul adolescent se anga­jează, prin luarea concursului pe drumul său, in societatea noastră. E un moment hotărltor. Şi pentru tinăr, şi pentru părinţi, şi pentru facultăţile răspunzătoare. Căci con­cursul de admitere reprezintă, pe plan naţional, asimilarea la viitor a unei noi promoţii de specialişti în construcţia socialistă. Şi aceşti con­structori trebuie să fie extrem de bine pregătiţii ! Deci, la 2 septembrie , concursul de admitere... Institutele de învăţă­­mînt superior se pregătesc, înteres pentru, tinerii ce vor primi în acest an botezul universitar. Ministerul Invăţămlntului a luat şi ■ ia măsuri Dl BUM „HM ? pentru desfăşurarea în cele­­ mai bune condiţii a acestor examene. Reţeaua invăţămlntului superior, condiţiile de admitere, precum şi programele detaliate ale discipline­lor la care se vor da concursuri slnt, cuprinse intr-o broşură ce apare zi­lele acestea In librării. In mare, pro­gramele sînt practic neschimbate faţă de anii trecuţi. Ca elemente noi, se va pune un accent mai mare pe probele scrise — acestea permiţînd, atît, reducerea efortului, fizic al can-­­didaţilor, cit şi posibilitatea demon­strării în cele mai bune condiţii a cunoştinţelor lor. (La majoritatea fa­cultăţilor concursul va consta­ din trei probe scrise şi­ una orală).­­ De asemenea, la unele facultăţi se va lua în considerare media ultimilor patru ani din şcoala medie, la disci­plina de profil. După­ cum se ştie,­­ anul­ ,acesta concursurile de admitere se vor­ da la toate facultăţile, la o dată unică, 2 septembrie. Iată un motiv în plus pentru care candidaţii vor trebui să hotărască matur facultatea pe care şi-o aleg. Să cerceteze bine — cu ajutorul profesorilor, al părinţilor — aptitudinile reale pe care le au­­ şi să le­ cântărească în funcţie de­ne­cesităţile noastre generale, de viaţa in care vor intra ca specialişti şi de contribuţia pe care o vor, aduce in profesia aleasă. Statisticile asupra anilor trecuţi vă­desc o bună orientare în această direcţie a tinerilor. Dar mai există şi pripeli. Şi pasiuni trecătoare. Şi specialităţi cu nume sonore care fas­cinează sau pun la ambiţie. Şi, de ce n-am spune-o? Mai există şi mă­mici, tătici şi­­ bunici care orientea­­z."â... dezorientînd. Aşa cum se întlmplă cu părinţii lui Radu B. care e acum Intr-o grea dilemă. De miti­tel a iubit animalele. "Şi-a făcut, in­sectare, a adăpostit căţei, a crescut iepuri, viermi de mătase şi a dofto­ricit chiar un ied, la bunicul, la ţară. Acum îşi dă maturitatea. Şi-apoi vrea să intre la medicina­­ veterinară. P, pasionat şi se simte nevoia de pro (Continuare în pag. a H-a) Constanța Bratu Maturitatea va fi dată şi luată cu succes . Ce profesie Îşi vor alege apoi foştii elevi . La ce facultăţi vor da concursul­ admitere ? Iată tema discuţiei profesorilor Marieta Boiangiu şi Florea Gologan, cu elevii clasei a XI-a A, de la Şcoala medie nr. 36. spunsuri şi ecouri pe marginea articolului la mijloc sini cifera­grame Spicuiri din scrisorile cititorilor Ce măsuri au luat organizaţiile comerciale vizate „Aşa vind eu“! „Vreau să vă povestesc „metoda” vînzătoarei de la centrul de lapte din calea Griviţei, 57, (n.n. pe nume Ana Şofer) aparţinînd O. C. L. „Alimen­tara“ din raionul 30 Decembrie, ne scrie tov. M. GEORGESCU, din str. Ştefan Furtună nr. 8. De multe ori laptele soseşte în bidoane. Vînzătoa­­rea posedă o măsură, care nu ştim dacă mai are exact un litru. Cum procedează ? Simplu de tot. Toarnă repede laptele în sticlă, aşa­ încît face spumă şi curge pe delături, dar tot în bidonul ei. După ce s-a limpezit, sticla rămîne cu trei—patru degete goală — deci cam 100 ml. La zece cumpărători vînzătoarea are deja un litru în plus. De cite ori am încercat să-i atragem atenţia ne-a răspuns că... aşa vinde dînsa. Şi dacă ne place bine, dacă nu...“ Un procedeu ieşit de-a dreptul din comun. Poate că organele Inspecţiei comerciale de stat şi conducerea­ O. C. L. „Alimentara” din raionul 30 Decembrie vor lua măsuri pentru ca el să nu se generalizeze. „Responsabilul nu este de acord“ „In dupâ-amiaza zilei de 25 mai am făcut o serie de tîrguieli de la maga­vinui A o¡41,n4 4 «■‹!».. .»/. muui ,­iuiu,curatu , nimiciv in vuiva imp­u­şilor nr. 169. M-a mirat faptul că vin­­zătorii de aici nu cintăresc mărfurile in faţa cumpărătorilor, ci pe alte balanţe, unde nu se pot urmări oscilaţiile acului pe cadran. După ce am primit articolele cerute, am rugat că mi se recîrnărească la o altă balanţă. Constatarea n-a fost de loc îmbucurătoare. La 500 grame de orez fusesem frustrat cu 15 grame, iar la un kilogram de zahăr şi unul de un­tură cu 20 de grame şi respectiv 50 de grame. I-am întrebat pe lucrătorii uni­tăţii, ne scrie în continuare tov. TRAIAN IONESCU, tehnician la Uzinele „Repu­blica", de ce au procedat aşa. Răspunsul a fost scurt : s-a greşit!“ Am verificat cele semnalate de citi­torul ziarului nostru in dimineaţa zilei de 1 iunie, la orele 10,30. La raionul de mezeluri, acu­ cintarului pornea de la 10 grame, avînd totodată o oscilaţie foarte mare. Responsabilul unităţii, Popovici, sosit la raion, a privit cadranul din locul vînzătoarei şi a socotit că balanţa func­ţionează bine. Nu ştim cît de bun poate fi socotit un cîntar care pe fiecare parte arată altceva, procedeul acesta de a nu da cumpărătorului gramajul plătit se pare că este ceva obişnuit la unitatea amintită. Şi alţi cetăţeni au semnalat in condica de Hugestii şi reclamaţii că li s-a dat lipsă di cintar. Mai mult chiar, unele reclamaţii privind încasarea de su­­prapreţ, nu sunt rezolvate şi aduse la cunoştinţa conducerii O.C.L., cu lunile. Ce părere aveţi, tovarăşi din condu­cerea O.C.L. „Alimentara“ din raionul 23 August, despre modul în care o parte din lucrătorii unităţilor dv. işi desfăşoa­ră activitatea ? Iar mărunţişul Cetăţeanul A. S. din str. Fluierului 21, ne scrie că recintărind pachetul cu carne inmînat de vînzătorul cen­trului din str. Agricultori 18, a con­statat la 800 de grame un minus de 170 grame. Pe deasupra, plătise şi un leu in plus, cerut de­­rîmător pe motiv că gramajul depăşise cu ceva cantitatea cerută de cumpărător. Tovarăşii Marin Grigorescu, Petre Dionisie, Şerban Şerbănescu, ne-au sesizat telefonic că sistemul acesta de a „ciupi" pe cumpărători nu se practică numai la cintărire, ci şi cînd este vorba de mărunţiş. Cu rare ex­cepţii se mai întilnesc la centrele de Dane, vîinătoare dispuse să dea restul 5 sau 10 bani. La fel şi unele casiere. Nici măcar nu se mai scuză că nu au mărunţiş. Iţi întind , bonul sau articolul, cînd plata se face di­rect şi au uitat de rest. Problema mărunţişului şi refuzul unor lucrători de a da restul cuvenit cumpărătorilor au mai fost semnalate. Se vede că organele Inspecţiei co­merciale de stat nu au intervenit cu suficientă hotărîre pentru lichidarea lor. Poate că o vor face de acum îna­inte. Măsurile luate • Tov. Emil Constantinescu, direc­torul O.C.L. Alimentara din raionul V. I. Lenin, ne-a informat urmă­toa­(Continuare în oot a II a) R. Groapă In ziarul nostru din 25 mai a fost publicat articolul intitulat „La mijloc sunt citeva grame“, în care semnalam o serie de procedee utilizate de unii lucrători din comerţ pentru „ciupirea“ cumpărătorului cu cîte 10—15 grame la cîntar. Pe marginea materialului, prin scri­sorile sosite la redacţie şi sesizările telefonice primite, mulţi cititori şi-au spus părerea în legătură cu asemenea procedee necinstite, infor­­mîndu-ne totodată şi despre alte cazuri. .

Next