Informatia Bucureştiului, august 1967 (Anul 15, nr. 4340-4368)
1967-07-27 / nr. 4340
Adeziune totală şi sprijin deplin din partea întregului popor pentru politica externă a partidului şi guvernului Prof. GHEORGHE dr. LUPAŞCU membru corespondent al Academiei Republicii Socialiste România Sesiunea Marii Adunări Naţionale a aprobat politica partidului şi guvernului în problemele internaţionale actuale, exprimând astfel dorinţa şi gîndurile întregului popor, ale fiecăruia dintre noi. Este de covîrşitoare însemnătate să-ţi desfăşori activitatea în cadrul efortului general al patriei, cu sentimentul că, în chestiunile deseori deosebit de dificile ale vieţii mondiale, ţara ta este condusă cu înţelepciune şi depune străduinţe neobosite pentru cauza înţelegerii între popoare, pentru apărarea şi consolidarea păcii. Nimic nu e conjunctural în politica externă a României. Ea se întemeiază pe înaltele principii ale marxism-leninismului, pe examenul realist al evenimentelor, pe năzuinţa rezolvării pe cale paşnică a tuturor problemelor litigioase. Există, din nefericire, asemenea probleme. Se ştie, bunăoară, cită îngrijorare a trezit în lume criza din Orientul Apropiat. Cînd în această zonă s-a creat pericolul războiului, ţara noastră s-a pronunţat împotriva confruntării armate între Izrael şi ţările arabe. După izbucnirea ostilităţilor, România a chemat la încetarea lor imediată şi s-a pronunţat pentru soluţionarea conflictului prin mijloace paşnice. Problemele care dezbină Orientul Apropiat îşi pot găsi o reglementare trainică la masa tratativelor între părţi, fără nici un amestec străin în treburile lor interne, îndemnul la raţiune şi realism, stăruinţa pentru abordarea problemelor în spirit constructiv, caracterizează toate manifestările României pe arena mondială şi, in mod firesc, îi atrag simpatia celor mai largi cercuri ale opiniei publice de pretutindeni. Aceasta dă şi mai mult elan luptei poporului nostru pentru pace, progres, securitate. GH. Ing. proiectant şef Ca specialist în proiectarea şi construcţia de linii de ciment, am avut ocazia nu o dată să aud din partea prietenilor de peste graniţă aprecieri calde privitoare la politica externă a partidului şi statului nostru. în ultimii cinci ani am condus lucrările de montare a unor fabrici de ciment în Republica Democrată Vietnam şi In Cuba, am fost în India în vederea contractării unor lucrări. Pretutindeni, pe unde am călătorit, am simţit îndeaproape stima şi preţuirea de care se bucură iniţiativele de pace şi înţelegere între popoare promovate cu consecvenţă de partidul şi guvernul nostru şi, de ce să nu o mărturisesc, m-am simţit mîndru că fac parte din rîndurile membrilor de partid, că sînt cetăţean al Republicii Socialiste România. Am studiat cu deosebit interes expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu făcută în faţa Marii Adunări Naţio ION VELICAN economist Şeful serv. org. muncii din Uzina Danubiana Politica externă a ţării noastre — prezentată atît de fundamentat, de convingător în expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la sesiunea Marii Adunări Naţionale — este politica unui stat socialist care militează neabătut pentru propăşirea economiei şi culturii sale, pentru apărarea şi întărirea păcii în lume, pentru un climat de înţelegere şi colaborare între popoare. Naţiunea noastră acordă realizărilor sale, sporirii continue a forţei sale politice şi economice o profundă semnificaţie internaţională, convinsă fiind că, cu cit fiecare ţară socialistă este mai puternică, mai dezvoltată, cu atît mai puternic, mai dezvoltat este sistemul socialist mondial, cu atît mai profundă va fi înrîurirea socialismului în întreaga lume. Prietenia şi alianţa frăţească cu toate ţările socialiste ocupă un loc esenţial în politica externă a partidului şi guvernului nostru, în întreaga activitate internaţională a României. Constatăm cu adîncă satisfacţie că se dezvoltă necontenit relaţiile economice, politice, culturalştiinţifice ale ţării noastre cu toate statele socialiste, ca o expresie a solidarităţii noastre frăţeşti, întemeiată pe comunitatea orinduirii sociale pe care o făurim, pe unitatea ţelurilor şi aspiraţiilor, a intereselor luptei (Continuare in pag. a 4-a) Am avut cinstea să fiu invitat la lucrările Marii Adunări Naţionale. Mi se pare deosebit de semnificativă aprobarea unanimă a politicii externe promovată cu consecvenţă de partidul şi guvernul nostru. Parte integrantă a liniei politice generale a partidului, inspirată din cunoaşterea şi studierea temeinică a realităţilor ţării, a legilor ce guvernează dezvoltarea societăţii, a proceselor actuale ale vieţii internaţionale, politica noastră externă se înscrie pe linia intereselor naţionale ale poporului român, a intereselor socialismului şi păcii în întreaga lume. Aplicarea principiilor politicii externe a partidului şi guvernului nostru duce în mod firesc la înlăturarea barierelor artificiale ridicate în calea climatului de destindere, contribuie la dezvoltarea tot mai intensă a relaţiilor economice dar, în acelaşi timp, a relaţiilor culturale şi ştiinţifice între toate statele. Graţie dezvoltării acestor legături, rezultatele cercetărilor şi studiilor întreprinse de oamenide ştiinţă din ţara noastră au putut fi cunoscute şi apreciate peste hotare într-o măsură tot mai largă. Un exemplu elocvent îl constituie prestigiul de care se bucură astăzi Institutul de petrol, gaze şi geologie, creaţie a regimului democrat popular. în prezent, la noi învaţă 184 de studenţi şi 16 doctoranzi din 31 de ţări, iar cererile tinerilor din toate continentele care doresc să frecventeze cursurile institutului cresc de la an la an. în acelaşi timp, numeroşi profesori şi absolvenţi ai I.P.G.G. (Continuare in pag. a 4-a) STAICU la Uzina „23 August“ Sale, precum şi celelalte luări de cuvînt ale reprezentanţilor poporului în organul suprem al puterii de stat. Aci vreau să mă refer însă, la acel pasaj care reflectă atitudinea partidului şi guvernului nostru în problema vietnameză. Vă daţi seama, desigur, ce am simţit In momentul cînd am aflat că a fost bombardat portul Haifong, oraşul in care am lucrat aproape doi ani la instalarea fabricii de ciment. Ca unul care am cunoscut eroicul popor vietnamez, hărnicia şi dorinţa lui fierbinte de pace, consider că poziţia fermă a partidului şi guvernului nostru — care cer încetarea imediată şi necondiţionată a bombardamentelor americane asupra R.D. Vietnam, oprirea agresiunii — reflectă interesele păcii, răspunde necesităţii ca poporul vietnamez să-şi hotărască singur soarta. Acum, cînd am trecut din nou la planşetă şi lucrez la noi proiecte pentru utilaje care vor fi trimise peste hotare, mă angajez să muncesc cu un randament şi mai înalt. Aşa înţeleg să-mi aduc contribuţia modestă la consolidarea puterii economice a patriei noastre, la intensificarea schimburilor intre ţări şi popoare, la aplicarea în practică a politicii partidului şi guvernului nostru. Conf. dr. ing. NICULAE POSEA Institutul de petrol, gaze şi geologie văzută de ŞTEFAN IUREŞ Invitaţia „simte-te ca la tine acasă" este, neîndoielnic, expresia cea mai plastică a politeţii încălzită de familiaritate ; dîndu-i curs, oaspetele îşi scoate uneori haina, alteori se aşază comod într-un fotoliu sau caută prin bibliotecă o carte pe care o va frunzări cu plăcere fără să-şi întrerupă discuţia cu gazda, în multe alte cazuri oricare dintre atitudinile de mai sus e complet deplasată. Atunci ţinuta, fără a fi scorţoasă, cată să păstreze moderaţia, vizita rămîne în limitele sobrietăţii, evitînd totuşi protocolarul, această gheaţă zîmbitoare. în fond, totul este în funcţie de natura relaţiilor, de vechimea şi adîncimea prieteniei. Dar cînd vizitezi nu o casă, ci un oraş dintr-o altă ţară , cînd drept gazdă ai nu numai o familie, ci un popor întreg; cînd sub cerul necunoscut în bagaje aduci, vrînd-nevrînd, ceva din atmosfera din patrie, atunci nimic nu-ţi place mai mult decît posibilitatea de a te simţi degajat, de a te refuza convenienţelor seci, canoanelor rigide, formalismului. O ASTFEL DE GAZDĂ Şi deşi te afli pentru prima dată printre oamenii focului, i-ai vrea prieteni buni, şi sinceri, şi apropiaţi, ai dori mai mult decît orice să le simţi invitaţia plină de francheţe : „te rog, sîmte-te ca la tine acasă". Bucureştiul ştie să fie o astfel de gazdă. Arătîndu-şi cu simplitate monumentele şi bulevardele, parcurile şi şantierele, oraşul îşi primeşte oaspeţii la fel de neceremonios sub lumina soarelui şi a lunii, se lasă cercetat, fotografiat, comentat, comparat, răspunde locvace la întrebări şi acceptă oricînd răgazuri pentru tăceri meditative. Bucureşteanul surîde fără contrafaceri turiştilor străini, ştie să le rămînă în preajmă fără să li se vîre în suflet, este serviabil fără ostentafie, săritor fără afectare , pur şi simplu inimos. Capacitatea lui de receptivitate ia atît de diversele moduri de comportare ale oaspeţilor lui e remarcabilă şi, o dată întîlnită o excentricitate oarecare, aceasta nu-l va mai face să-şi întoarcă, a doua oară, capul. Dacă se miră, uimirea lui, departe de a fi jignitoare, relevă nevoia acută de înţelegere a resorturilor şi cauzelor adînci. Dacă dezaprobă, are instinctiv grijă să circumscrie impresia la cazul particular, scoțînd din cauză - fără rațiuni diplomatice - generalizarea. Dacă admiră, e foarte spontan în aprecieri, iar entuziasmul lui se situează la polul opus invidiei. S-ar dori poliglot, dar asta în primul rînd pentru a fi capabil să facă mereu mai sensibile şi mereu mai multor oaspeţi nişte „frumuseţi şi tîlcuri noi", să-i ajute a ridica vălul necunoaşterii de pe un colţ de oraş, de pe o pagină de istorie, de pe un crîmpei de legendă. Mîndria locuitorului cetăţii lui Bucur, discretă şi trainică, invizibilă şi atotprezentă, face parte din aerul oraşului. După ce s-a simţit ca acasă, la plecare pe scara avionului, a trenului sau la urcarea în maşină , vizitatorul străin caută în micul său lexic românesc un cuvînt deosebit de rămas bun. Nu ştim cum se face că, parcă mai la îndemînă decît toate celelalte, îi vine sonorul nostru la revedere. Să fie numai pentru că vocalele alternează matematic cu consoanele ? 4 1 PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI ORĂŞENESC BUCUREŞTI AL P. C R. ŞI AL SFATULUI POPULAR AL ORAŞULUI BUCUREŞTI Anul XVI Nr. 4340 4 PAGINI 25 BANI Joi 27 iulie 1967 H. MAXY maestru emerit al artei, directorul Muzeului de artă al Republicii Socialiste România Masivul interes stîrnit în întreaga ţară de lucrările actualei sesiuni a Marii Adunări Naţionale consacrate politicii externe a României reflectă adeziunea unanimă a întregului popor la principiile fundamentale ce stau la baza relaţiilor noastre externe. Ca slujitor al frumosului, al perfecţiunii realizate in formele ei multiple şi vii, sunt profund impresionat de ţinuta înaltă, de principialitatea consecventă a acestei politici. Ea constituie o parte integrantă a politicii generale a partidului. Se vorbeşte astăzi din ce în ce mai răspicat despre etica relaţiilor dintre statele lumii ; este pentru noi un prilej de mîndrie cînd afirmăm că la promovarea acestor noi norme de convieţuire în comunitatea mondială, un rol l-a avut şi îl are România, ţară ce se bucură la ora actuală de un binemeritat prestigiu in lume. Această etică este bazată pe cunoscutele principii, izvorîte din realitatea istorică contemporană, care prevăd respectarea independenţei, suveranităţii naţionale, integrităţii teritoriale, neamestecului in treburile interne, colaborarea reciproc avantajoasă dintre toate popoarele lumii, fără deosebire de orînduirea socialpolitică. Concepţia după care soarta omenirii stă exclusiv în mlinile marilor puteri nu mai corespunde noilor condiţii ale (Continuare in pag. a 4-a) Peste 3500 de cadre de specialitate din întreprinderile bucureştene au vizitat până acum sălile Cabinetului de informare tehnico-economică, unde se află sintetizate celer mai eficiente metode aplicate de unele întreprinderi în acţiunea de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, în fotografie , un nou grup de specialişti este condus de ghizi prin sălile expoziţiei. ii Policlinica spitalului „Bucur“ se va muta într-un local nou In zilele următoare, clădirile de pe bd. Mărăşeşti de la nr. 90 şi 92 vor fi supuse unei radicale acţiuni de renovare şi reamenajare. Se pregăteşte noul local al policlinicii spitalului „Bucur“. In noul spaţiu policlinica va putea activa in condiţii de funcţionalitate cu mult mai bune. Serviciul Roentgen va fi mult dezvoltat şi completat cu instalaţii noi, de asemenea şi cel de fizioterapie. Centrul de stomatologie va funcţiona cu 6 unităţi avînd la dispoziţie şi laborator propriu de tehnică dentară. Tot în cadrul centrului stomatologic, va funcţiona şi noul serviciu de chirurgie maxilo-facialâ. în spaţiul ce va fi eliberat din spital, prin mutarea policlinicii în noul local, se va muta serviciul de pediatrie al raionului, care acum funcţionează într-un pavilion din incinta spitalului „Dr. Gh. Marinescu“. PESTE 4000 DE PORUMBEI IŞI VOR MĂSURĂ FORŢELE PE ClTEVA SUTE DE KILOMETRI. Un vagon cu 2000 de porumbei, aparţinînd columbofililor din Bucureşti, Iaşi, Bacău, Constanţa şi din alte oraşe, a plecat azi noapte din Gara de Nord, îndreptîndu-se spre localitatea Przemysl —■ Polonia. Alţi peste 200 de porumbei bucureşteni s-au îmbarcat pentru Cluj, de unde, împreună cu 2000 de „colegi“ din nordul ţării, vor porni în cursul zilei de azi spre Brno — Cehoslovacia. De la Przemysl şi de la Brno, porumbeii vor fi lansaţi sîmbătă dimineaţă, urmînd cao după parcurgerea unei distanţe de circa 750 km şi, respectiv, 900 km — să se întoarcă, chiar în aceeaşi zi, acasă. Le urăm „succes deplin*“ în această pasionantă confruntare de forţe, care va selecţiona campionii de viteză şi de fond ce vor reprezenta columbofilia românească la Spartachiada de la Budapesta (ianuarie — febribruarie 1968). • LA CLUBUL Uzinelor Griviţa Roşie (calea Griviţei nr. 353) va avea loc iâine, la ora 16, simpozionul „Mărăşeşti 1917 — pagină glorioasă a virtuţilor militare româneşti“. Vor vorbi, cu acest prilej, general maior în rezervă Dan Ionescu, veteran de război, şi general maior Vasile Bărboi de la M.F.A. In încheiere, se va prezenta un film artistic. în cartierul Titan microraionul C 5 — 1 B au fost terminate şi recepţionate trei blocuri de locuinţe D1, D 3, D 6 fiecare cu cite 44 apartamente şi 220 garsoniere. Muzele n-au plecat în vacanţă. Vara — ceva mai moderată din pricina vecinătăţii munţilor — face concesii şi admite ca viaţa artistică să-şi urmeze cursul. La teatru, spectacolele se succed în cadenţă normală (deşi temperatura în sală nu e lesne de suportat) ; la celebra orgă de 6 000 de tuburi, reputatul Franz-Xaver Dressier concertează zilnic la ora 12,revărsînd pînă în stradă acordurile grave ale lui Bach, Corelli, Haendel sau Buxtehude. Vara a scos însă muzele şi în aer liber. Pe terenul Clubului „Voinţa** — în vacanţă sportivă — ansamblul Uniunii Generale a Sindicatelor dă spectacole cu amfiteatre pline , în parcul „Sub arini“ — un fel de Cişmigiu sibian — o construcţie cu excelenţă acustică găzduieşte concerte de promenadă, susţinute de fanfare. Muzele au pătruns şi unde nu te aşteptai. Au deschis o poartă grea de stejar sculptat, au intrat pe sub bolta de citadelă a Muzeului Brukenthal și s-au instalat în curtea dreptunghiulară. Intr-o fermecătoare noapte cu puzderie de stele avind parcă voltajul reglat, de un invizibil maestru de lumini, cînd forfota orașului se potolise, am ascultat intre cele patru ziduri un admirabil concert de serenade : Mozart, Elgar, Dvorak, Ceaikovski. Cum se preia o ştafeta Muzica nu e musafir recent al muzeului. De pe la sfîrşitul secolului al XVIII-lea, într-o sală de la etajul întîi se dădeau concerte. Se dau şi acum. De curînd a făcut aici escală formaţia bucureşteană „Musica Nova“. Trebuie să fi fost o plăcere rară să asculţi muzică de Alban Berg, Dom Popovici, Messiaen în decorul cu sobe de porţelan de Meissen, cu însemnele muzicii arborate cu blazoane aurite pe pereţii tapisaţi în genul stampelor japoneze, cu candelabrele şi sfeşnicele unde ard discrete luminări electrice, cu stucatura mulată după fanteziile decorative ale barocului. E un decor ideal pentru muzica de cameră, stimulînd acea intimitate greu de descris între melomani şi instrumentişti. Fără doar şi poate că sibienii au intuit farmecul deosebit al atmosferei, din moment ce au programat aici şi cvartetul lui Ştefan Ruha de la Cluj, cu speranţa că n-o să lipsească nici conul „Madrigal“ (imaginaţi-vă un concert de muzică preclasică, în costume de epocă, în sala aceasta !). Dar sibienii nu s-au mulţumit sâ-i repete pe înaintaşi. Din vara aceasta, au transformat şi curtea interioară a muzeului în arenă de spectacole nocturne Nu e oare un sacrilegiu ? Tovarăşul CONSTANTIN HOCIOTA, secretarul sfatului popular al oraşului, respinge ideea. — Concertele şi spectacolele teatrale nu deranjează cituşi de puţin muzeul. (Continuare in pag. a 2-a) A. Sandu PE TRASEELE SPECTACOLELOR ÎN DECOR NATURAL (I) SIBIU: Mozart şi Shakespeare la Muzeul Brukenthal Pe urmele unor vechi vaduri comerciale Dacă l-ar trece cuiva prin minte să schimbe... profilul străzii Lipscani și să înlocuiască magazinele cu diverse ateliere, depozite, birouri ? ... I s-ar răspunde, în cel mai bun caz, că nu se pricepe la negoț, că habar nu are de ceea ce înseamnă „vad comercial". Evident, asemenea idee năstruşnică este de neconceput. Totuşi, trebuie să recunoaştem, în decursul anilor multe localuri de comerţ cu profil bine determinat, arhicunoscute de bucureşteni, situate în puncte centrale de mare acces au primit întrebuinţări cu totul diferite. „îmi amintesc de fostul magazin „Sora" de pe calea Victoriei (peste drum de Palatul poştei — n.n.) — ne spune gospodina Maria Niculescu. Găseam aici tot felul de articole mărunte. De multe ori intram doar aşa, In treacăt, să văd noutăţile, dar de fiecare dată, nu ieşeam cu mîna goală. Acum, acolo este o bibliotecă, strict specializată. Oare această bibliotecă n-ar putea funcţiona în altă parte? Intr-adevăr, un spaţiu comercial tradiţional, un veritabil „vad vechi" cu o suprafaţă de 1 000 mp a căpătat o folosinţă incontestabil necesară, însă — aşa cum admite şi conducerea Academiei Republicii Socialiste România, căreia îi aparţine — biblioteca nu ar avea cu nimic de pierdut dacă ar funcţiona într-un alt local cu mai puţină... tradiţie de negoţ. De fapt acesta este singurul magazin, din cele 13 aflate pe calea Victoriei, care a căpătat o întrebuinţare elevată. în rest, a plouat cu ateliere (5), depozite (2), birouri (2) ş. a. Ca şi cum pe această arteră specifică, atît de frecventată, n-ar fi mai potrivite cîteva unităţi de artizanat sau alte magazine ale căror vitrine să ia locul ferestrelor vopsite în alb ce ascund interiorul atelierelor sau depozitelor. Multe dintre localurile cu vechi state în comerţ aflate în diferite puncte ale oraşului dispun de amenajări adecvate, datorită cărora readucerea la vechiul profil al Microanchetă reprezenta un cîştig atît prin lărgirea şi cuprinderea armonioasă a reţelei de deservire, cit şi, implicit, prin valorificarea lor superioară. In această situaţie enumerăm, printre altele, 5 unităţi de alimentaţie publică şi 3 hoteluri. Cît de necesar ar fi, de pildă, un restaurant cu specific naţional care "s-ar redeschide, după mulţi ani, în locul actualului depozit de vinuri din str. Nikos Beloiannis nr. 2. Nu sunt suficiente mercerii (o demonstrează cozile), magazine pentru nou născuţi (o vor demonstra cozile), pentru adolescenţi, autoserviri, dar localurile cele mai potrivite acestor scopuri continuă să fie ocupate de cabinete medicale, depozite, ateliere. Nu există raţiuni serioase care să împiedice transferarea în alte localuri a unităţilor ce îşi exercită activitatea în foste magazine. Se opune însă concepţia îngustă de conservare a propriei comodităţi. Altfel cum se poate înţelege faptul că (Continuare un nag a 3-a) Aurel Radu 4 Ce-i nou in unităţile industriei lemnului din Bucureşti? Am adresat această întrebare tovarăşilor Ştefan Rusu, inginer şef adjunct la C.I.L. — Pipera, şi Carol Conachi, inginer şef la IPROFIL „Tehnica lemnului“. — In atenţia conducerii C.I.L.-Pipera— ne-a spus tov. Ştefan Rusu — in prezent se află problema diversificării producţiei printr-o lărgire mai mare a gamei de sortimente. Un exemplu: uşile furniruite se execută pe toc de răşinoase cu căptuşeală de PFU care se finisează prin vopsire. Facem pregătirile necesare ca aceste locuri cu căptuşeală să se execute furniruit din aceeaşi esenţă din care este şi uşa. In felul acesta uşile ce se vor monta la noile apartamente au un aspect mai elegant. De asemenea, după expoziţia de omologare a mobilei pentru tineret şi copii, a început, o dată cu luna iulie, să se producă mesaje şi băncuţe tip „Irinei“, care au întrunit sufragiile specialiştilor. (Continuare In pag. a 3-a) v/ ULTIMELE ȘURI SPORTIVE • In turneul de handbal al echipelor armatelor prietene, turneu care se dispută la Budapesta, echipa Steaua București a dispus cu 19—18 de Vorwärts Berlin. • După 7 runde ale turneului final al campionatului mondial studențesc de șah de la Harrachow, în fruntea clasamentului se află echipa U.R.S.S. cu 18 p (1), urmată de cele ale S.U.A. cu 15’A p (3) și Angliei cu 16'/1 p. Formaţia României ocupă locul VI cu 14 p (1). • Rezultate Înregistrate in campionatul unional de fotbal: Zenit Leningrad-Cernomoreț Odessa 4—1 ; Lokomotiv Moscova—Pahtiakor Taşkent 1—1 ; Aripile Sovietelor Kuibişev—Şahtior Doneţk 1—1. • Pentru excursiile din zilele de 23 şi 24 august se primesc înscrieri pentru noi itinerare. Pentru două zile şi jumătate se poate pleca in ziua de 22 august, ora 13, pe ruta Bucureşti — Dîmbul Morii — Braşov — Feldioara — Sighişoara — Tg. Mureş — Valea Oituzului — oraşul Gh. Gheorghiu-Dej — Mărăşeşti — Bucureşti (cazarea la Dîmbul Morii) , iar pentru 3 zile se pleacă în ziua de 22 august, dimineaţa, pe traseul Bucureşti — oraşul Gh. Gheorghiu-Dej — Piatra Neamţ — Agapia — Suceava — Putna — Suceviţa — Văratec — Mănăstirea Neamţului — Bicaz — Bacău —Cazarea la mănăstirea Bucureşti, Agapia). BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, In Bucureşti, temperatura aerului a fost de 21 grade. Maxima de ieri In aer a fost de 29 grade, iar minima din cursul nopţii de 15 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme In general frumoasă. Cerul mai mult senin la început, va deveni apoi variabil, favorabil ploii de scurtă durată. Vint slab pină la potrivit. Temperatura aerului : minima va fi cuprinsă între 16 şi 18 grade, iar maxima între 30 şi 32 grade. Pentru zilele de 29, 30 şi 31 Iulie . Vreme călduroasă şi în general frumoasă, cu cerul variabil. Vor cădea ploi de scurtă durată în a doua parte a intervalului. Vint slab pînă la potrivit. Temperatura aerului ușor variabilă. NOUĂ TEHNICĂ AGRICOLĂ DE RECOLTARE IN S.U.A. Fără ajutorul mîinilor Anul trecut, în S.U.A., stringerea recoltei de aproape toate felurile de culturi tehnice, fructe şi legume s-a efectuat cu folosirea unei mari cantităţi de mijloace tehnice agricole. în acest an se aşteaptă o utilizare pe scară şi mai largă a tehnicii în lucrările de recoltare. In California, de pildă, cu ajutorul maşinilor s-a strîns recolta de roşii de pe o suprafaţă de 49 000 hectare faţă de 14 000 hectare în 1965. Un asemenea salt se explică in parte prin faptul că s-a reuşit să se remedieze una din deficienţele principale ale recoltării mecanizate a roşiilor. Ea constă în aceea că, trecînd o dată prin cîmp, maşina culegea totul fără discernâmînt, indiferent de gradul de maturizare şi de mărimea roadelor. Recoltarea mecanizată a roşiilor şi a altor legume a devenit posibilă abia după ce s-a realizat un succes in două direcţii. Biologii au obţinut varietăţi de legume care au început să se maturizeze aproape în acelaşi timp. La rîndul lor, proiectanţii au elaborat dispozitive mecanice şi electronice pentru determinarea gradului de maturitate a roadelor şi efectuarea recoltării lor pe porţiuni alese. Pentru o mai bună adaptare a legumelor la culegătoarele mecanice se elaborează noi procedee de sădire şi îngroşare suplimentară a legumelor. O parte considerabilă a recoltei de castraveţi in statul Michigan a rămas nestrînsă în anul 1964 din cauza lipsei de muncitori sezonieri. în prezent firma „FMC Corporation“ a organizat fabricaţia in serie de maşini pentru recoltarea mecanizată a castraveţilor. La Universitatea din California se urmăreşte obţinerea unui soi de castraveţi maipotrivit pentru maşina de recoltat construită de societatea „Black welder“. Pentru recoltarea citricelor se preconizează folosirea electricităţii, pentru ca prin acţiunea curentului asupra pomului fructifer să se obţină căderea fructelor coapte sau să se accelereze maturizarea lor. Dr. Hermann Rales de la Universitatea din Florida subliniază că se poate accelera recoltarea fructelor dacă se slăbeşte legătura dintre rod şi peduncul cu ajutorul unor regulatoare chimice sau hormonale. Pentru însămînţarea corectă a plantei de bumbac este necesar să se lucreze cîmpul in cinci reprize. La staţie de cercetări ştiinţifice s-a şi elaborat construcţia unei maşini capabilă să execute toate cele cinci operaţii într-o singură fază de lucru. Ea pregăteşte concomitent terenul pentru însămînţare, apoi la intervale calculate cu precizie depozitează în cuiburi numărul fixat de seminţe de bumbac, stropeşte porţiunile însămînţate cu substanţe care preîntîmpină apariţia dăunătorilor şi buruienilor, îngraşă solul şi, în sfîrşit, îl acoperă cu o compoziţie pentru accelerarea coacerii şi îmbunătăţirea calităţii recoltei. Depozitarea seminţelor la intervale bine stabilite între unele şi altele permite în viitor să se înlăture lucrarea cu volum mare de muncă pentru rarefierea semănăturilor şi contribuie la maturizarea simultană a tuturor plantelor.