Informatia Bucureştiului, ianuarie 1968 (Anul 15, nr. 4473-4497)
1968-01-03 / nr. 4473
Cântăreţi A • romani peste hotare Recent, la Teatrul regal de Operă dbn Land a fost prezentată pentru prima oara in Belgia opera „Macbeth“ de verdi. Pentru acest eveniment, rolul titular — care reclamă calităţi vocale şi dramatice deosebite —a fost Incredinţat baritonului OCTAV KNIGARESCU, rolul lady Macbeth fiind interpretat de Maria Ferrarit». Presa este unanimă in a elogia creaţia interpretului român. „Octav Enigărescu a Interpretat rolul sau de o manieră strălucitoare — se scrie in DE GENTENAArt. Vocea sa, amplă şi bogată în culori şi tonuri, a fost extraordinar de expresivă“. VOORUIT: „De o perfecţiune rară, baritonul Octav Enigărescu a reuşit să atingă o puritate totală a cititului. Acest cîntăreţ ÎŞi doroină pe de-a-ntregul vocea sa puternica Şi colorată, graţie unei tehnici de cea mai înaltă clasă. Rolul extrem de dificil al lui Macbeth a fost realizat într-o manieră copleşitoare“. LA FLANDRE LIBERALE : „El este scenic un Veritabil Macbeth ?, vocal un artist liric de înaltă clasă, crntina la perfecţie şi posedind o voce amplă“. Apariţia lui Octav Enigărescu in „Pigoletto“ pe scena Operei din Verviers * , fost oftanim elogiată („Rigoletto“ triumfă la Grand Theâtre graţie lui Benvenuti şi Enigărescu“ — se intitulează cronica apărută în LE Jotre) intr-unul din spectacolele cu „Aida", programat luna aceasta la Opera din Lyon, au apărut doi cîntăreţi de la Opera din Bucureşti. Este vorba de tenorul LUDOVIC SPIESS şi baritonul DAVID OHAXI SIAN, care au evoluat in compania sopranei Nancy Tatum şi sub bagheta dirijorală a lui Bruno Bogoie la Teatrul France (Veneţia). Spicuim din cronicile consacrate evenimentului. Apreciind măiestria lui spiess, cronicarul de fău.’Î CMO subliniază că cest Radames este splendid prin metalul sonor, generozitatea emisiei, atingind fără efort acutele redutabile, pentru a-i conferi o intensitate patetică. Amonasto al lui David Ohanesias — remarcă acelaşi cronicar — satisface integral condiţiile ceruta unui bariton verdian : supleţe, inteligenţa interpretării, graţie cărora actul Nilului du- Mh deşte întreaga sa semnificaţie tragică“. LE PROGRES : „Ludovic Spiess este un Radames admirabil prin frumuseţea unui timbru niciodată forţat, prin calităţile liniei vocale şi inteligenţa declamaţiei... David Ohanesian îi conferă lui Amonasto aceeaşi splendoare vocală, asprimea declamaţiei“. LUDOVIC 3PRESS, ZENAIDA PALLY Şi DAVID OHANESIAN au MSt şi protagoniştii unui spectacol Cu „Aida“ la Zürich. Citim, printre altele, Sn ZURICHSEE ZEITUNG : „Pe Ludovic Spiess, interpretul lui Radames, ii putem considera fără nici un dubiu drept finul din cei mai buni tenori ai epocii noastre. Vocea sa este lipsită de sentimentalism dulceag, plină de bărbăţie, inteligent conduşi şi diferenţiată aproape in fiecare articulare... Zenăida Pally demonstrează o frumoasă voce de mezzo-soprano, care atinge cea mai înaltă realizare in actul iu, al confruntării cu Aida „ David Obanesian conferă rolului său un profil voluntar...“. Recent, la Opera Română a avut loc o nouă premieră: „APUS DE SOARE“ de M. Barberis, după piesa lui Delavrancea. Regia aparţine lui Jean Rânzescu, iar conducerea muzicală lui Paul Popescu. Din distribuţie fac parte : Octav Enigărescu (Ştefan), Iulia Buciuceanu, Teodora Lucsiciu, Valentin Teodorian etc. OPERA ROMÂNĂ ANUNŢĂ : • Spectacolul cu opera „Apus de soare“ de astăzi, ora 19:30, se amină pentru ziua de 23 ianuarie, la aceeași oră. Biletele rămîn valabile. « Expoziţia de arte plastice a oraşului Bucureştii CARNET PLASTIC ADINCIRE şi Înnoire Cu puţine excepţii, sunt prezente în vasta expoziţie de la Dalles numeroasele forţe artistice care activează în Capitală — maeştri, artişti ajunşi la maturitatea creaţiei, tineri în afirmare, alţii în căutări, precum şi debutanţi, unii provenind din rindurile amatorilor, unii se înfăţişează aşa cum îi ştim, cu meritele şi stilul lor, alţii sub nivelul manifestărilor anterioare. Vom stărui asupra depăşirilor pe care le constatăm la unii creatori din diferitele generaţii şi vom semnala unele debuturi care spun ceva deosebit, incompletă — deoarece nu ne putem opri la toate zecile şi zecile de opere expuse — cronica aceasta se bizuia deci pe criteriul depăşirii ce se poate constata la unii creatori şi pe semnificaţia ce o au unele opere, ceea ce nu înseamnă ca numele necitate aici ar fi neglijabile, nu ar merita a fi menţionate Intr-uri spaţiu tipografie mai larg. Refermau-ne la Pictură, semnalăm cîştigurie In expresivitate la portretistica lUi Henry Catargi, Catul Bogdan, a Tomaziu şi Ion Musceieanu, colorişti subtili, stăpini pe arta compoziţiei, avindu-şi stilul propriu, aceştia şi-au adîncit forţa de expresivitate, fie in portrete de mari dimensiuni ca Floretistul lui Catarg sau în portretul lui N. Titulescu de G. TomaMU şi al lui N. Iorga de Catul Bogdan, ori de tinere ale lui Musceteanu. Este îmbucurător faptul că, prin mijloace cu adevărat artistice, ei nu neglijează psihologia şi izbutesc să caracterizeze omenescul unor mari personalităţi ori personaje obişnuite. Nu poţi uita aceste portrete, atît de bine pictate, care aduc şi veridicitatea spirituală sau morală a umanismului. Cu modalităţi mai specioase, dar învederînd caracterul uman sînt şi portretele-compoziţii ale lui Ion Biţan (Aurel Vlaicu — prezentat prin reconstituiri parţial fotografice, parţial picturale), Lucia loan şi C. Mara. Le-am adauga Voleibalistul şi Fata cu salbă de Elena Niculescu, nume necunoscut nouă, afirmîndu-se însă cu originalitate, cău- tind un stil propriu, Măi obişnuit tratate, dar cu pătrundere psihologică sunt portretele Unui tînâr şi ale unei tinere, semnate de petre Dumitrescu Sr. Şi fiindcă am început cu portretistica, atît de necesară artei noastre de azi — trecem la admirabilele portrete ale lui Traian arădean, care merita îndeosebi apreciat atît pentru cele două portrete Ţărancă şi Ţăran cît şi pentru peisajul său. Acest pictor încă duftr îşi are un stil foarte autentic, păstrînd veridicitatea realistă şi interpretind-o printr-o prindere ce Îmbogăţeşte semnificaţia viziunilor sale. Brudean caută expresivitatea proprie personajelor sau peisajelor şi aduce o notă foarte personală în interpretarea lor. Pare a fî ajuns acum la o maturitate artistică al cele trei tablouri ale sale rămin de neuitat. După părerea noastră, surpriza actualei expoziţii o constituia tablourile lui Traian Brădean, precum şi peisajele lui Gh. Rădu Cartu, După răscoale Şi înserare. Şi acest pictor a ajuns acum la o maturitate prin fineţea armoniilor sale, prin atmosfera pe care izbuteşte să o creeze. Dezvoltare organică la amîndoi, simţire şi gindire temeinică, pătrundere cu totul personală a omului sau a naturii. Tot la surprize îmbucurătoare menţionăm picturile Gabrielei Pătulea-Drăguţ , compoziţia un galbenuri tomnatice Culesul, peisajul Pe deal şi Natura moartă, şi aici folosirtdu-se cu pricepere stilizarea care îmbogăţeşte şi nu sărăceşte, asigurind distincţie şi stil imaginilor, precum şi lucrările a doi pictori începători. Femei cu copii de Ion Grigore (artist care s-a prezentat cu o interesantă expoziţie despre care nu am avut prilejul de a scrie şi Familie de ţărani de Virgil Neagu. Amîndoi foto-populare şi dîndu-le valenţe decorative. Revenind la compoziţii şi portretizări, Credem că deosebita preţuire merită, din rîndurile artiştilor mai tineri, Georgeta Năpăruş cu viziunile ei, îndrumate spre un basm nutrit cu sentimente autentice şi folosind procedee suprarealiste şi specios. Ci organic, Paparudele şi Saltimbancii sînt creaţii originale, trăite, visate, purtînd un dramatism interior, pe care nu-l simţim de pildă în construcţiile cam făcute sau artificioase ale lui Florin Ciubotaru. Atmosferă umană relevantă şi pricepere compoziţională găsim în lucrările lui Gh. Vrăneanţu Amintiri din Văratec şi Logodna, şi la un debutant, Vasile Chinschi cu grupul său de ţărani. Există multe influenţe la aceştia — Breughel, Chagall, Satan ş.a. — dar personajele lor sînt vii, te tulbură, te intrigă, te farmecă. Dacă nu vor cădea în manierism putem aştepta de la ei naraţiunile istorice şi folclorice de care avem atîta trebuinţă şi care ne salvează din monotonia abstracţiilor, către care se îndreaptă unii chemaţi, dar şi foarte mulţi nechemaţi. Simfonia in violeturi a lui Camillan Demetrescu incintă coloristic şi decorativ, ca şi unele lucrări în colorit mai cald ale lui Gh. Şaru, Simona Chintea-Vasili, C. Pauleţ, Mihai Horea, ori verva viziunilor vandei Sachelarie. Printre frumoasele peisaje ale expoziţiei, vii, calde, vibrante, sugerind atmosfera locală sunt acelea ale lui Gh. Vinâtoru (Reşiţa), Ileana Rădulescu (Plumbuita), N. Brana (Satul natal), c. Dipşe (Imagini maramureşene), Radu Costinescu (Iarna), Maria Mihalache-Blendea (Amurg) şi N. Drăguşin (In spaţiul Dunării). Dintre numele necunoscute, Mircea Teodorescu se impune prin peisajul de la Balele şi Sempefiu Iclozan prin compoziţia de viziune tainică, intitulată Singurătate, impresionantă, compoziţia Somnul erelor de Marin Gherasim, o reconstituire a civilizaţiilor de pe pămîntul nostru şi invederînd o gindire filozofică. Mai cităm pentru psihologia pătrunzătoare a personajelor şi pentru calitatea armoniilor coloristice Perechea de V. Duval (splendide armonii de albăstruii), Colecţionarul de M. Cilicvici, Taraful de Petre Dumitrescu Jr„ iar pentru nota de umor compoziţia Bună dimineaţa a lui Adrian Mattei. Desigur, expoziţia îşi are prestigiul datorită unor personalităţi din care am citat doar pe unele, adăugind acum pe D. Ghiaţu, M. Bunescu, Micaela Etesteriade, Lucia Demetriade-Bălăcescu, Gh. lonescu, Aurel Cojan, E. Gîscă, Aurel Iacobescu, Margareta Sterian, sau pe valoroşii tineri Ion pacea, Ion Cheorghiu, C. Piliuţă, Ion Sâlişteanu, Mircea lonescu, Eugen Popa, Sabin Bălaşa, sultana Viaitec, Vasile Celmare, despre care am scris mai des şi dintre care unii se prezintă la fel de impunător ca şi alte dăţi. Am preferat însă să semnalăm adincirile din opera unor maeştri sau realizările, ori tăgăduitoarele Începuturi ale artiştilor despre care critica se ocupă mai rar , care meritau evidenţiaţi. Petru Comarnescu O secvenţa, din jocuri neschimbate ni se pare cu osebire caracteristică pentru modul în care a fost conceput filmul. Iat-o, relatată pe scurt : doi detectivi anchetează o tînărâ, pe care dragostea a împins-o aproape de complicitate la furt. Unul o încolţeşte cu întrebările, celălalt notează grav, ceva, intr-un carnet. Cină aparatul de filmat se apropie de acesta din urmă, nu rimiurile uscate die procesului verbal le vedem pe hîrtie, ci un crochiu stingaci cu un cap de fetiţă Şi o lacrimă mare. Acest mod de a privi lucrurile. In care dincolo de povestea poliţistă aparatul priveşte în om, este caracteristic pentru întreg filmul care nu consemnează, pe ecran, procesul verbal al Infracţiunii, ci desenul sufletului personajelor. Ca subiect, povestea ar putea fi redusă, fireşte, la una din schemele de bază ale filmului poliţist, în cazul de faţă la cea a competiţiei dintre detectivul particular şi poliţia oficială. Dar autorii ştiu să îmbogăţească ceea ce este obişnuit in schemă cu insolitul şi autenticitatea situaţiilor de viaţă. Aventura — relatată intr-un ritm trepidant , de regizorul Jindrich Polak — este ca un meci desfăşurat in doi timpi. Furtul lichidat, in pripă, de miliţie, îşi scoate, la ideală, reziduurile pestilente in a doua „repriză, care se consuma după cîţîva ani, iar eroul filmului, detectivul, se aruncă în aventură nu din spirit sportiv, ci pentru că are o răfuială personală cu răufăcătorii, pentru ca de rezolvarea afacerii atirnă destinul tău personal. Svatopluk Mathyas, un actor de rată discreţie şi expresivitate, redă portretul cuceritor al unui om de teribila voinţă, care ştie să pună, pină şi în înverşunarea sa, căldura omeniei, T. Caranfil sesc stilizarea tradiţională, al doilea amintind de cea a gravurilor populare, dar o stilizare trăită, nu convenţională. Excelent ne pare peisajul din compoziţia lui Ion Grigore. Lucrările acestora se disting printr-o notă personală şi în acelaşi timp fericit inspirată de folclo- ~ dra", tel. 14.60.00, ora 20. rul şi stilistica populară, din tipologia lumii noastre. Alăturăm viziunilor aces- • tora, acelea şi ele autentice şi mai pă- trunse de stăpînirea meşteşugului, ale lui Viorel Mărgineanu, V. Baboie si ale Elenei Geeculest —aceasta abstrăgînd. .a si C Blendea motivele din arta I DINCOLO DE ISTORIA POLITISTA. Lim 9 H I JOCURI NESCHIMBATE Producţie cehoslovacă de Jindrich Polak, cu Svatopluk Măthyas, Jiri Adamira şi Karla Chndiikova. ■ ■ ■ I ■ 1 '«i«; »1 B OI '■ .,m 'R 1 Cadru din film Teatrul Bulandra Două faţete ale unui singur simbol LIVADA CU VIŞINI 3 de A. P. CEHOV Universul eroilor cehoviefti e punctat de metafore: Pescăruşul din drama rarei poarta numele, pădurile doctorului Astrov din Unchiul Vanei, Moscova — idealul intangibil al celor Trei surori, f .ti Mul livezii cu vişini e întrucâtva mai complicat. Ca primă semnificaţie , livada reprezintă bunul transmis de la o generaţie la alta, consacrarea unei anumite poziţii sociale. Pierderea ei in favoarea proaspăt îmbogăţitului «pui de mujic", burghezul lipsit de distincţia unui arbore genealogic, însemnează decrepitudine, agonia unei clase ce nu mai e in stare să-şi păstreze privilegiile. Gravitatea capitulării e sporită de faptul că ea decurge de la sine, fără luptă. In calitate de armic al Banevskăi şi prfisupus logodnic al fiicei adoptive, Lopahili se străduieşte să le salveze proprietatea, dar se ciocneşte constant de Inconştienţa senină a acestor oameni incapabili să-şi abandoneze, în fine, reveria şi graţia oamenitei a gestului zadarnic, în schimbul unei reacţii de adaptare. Vişinilor inutili ai familiei Gaev nu le rămine decit să se prăbuşească sub toporul omului înzestrat cu simţ practic. Dar livada întruchipează in acelaşi timp visul alb al copilăriei duse pentru totdeauna, candoarea ei irosită. Privită astfel, tăierea vişinilor are ceva din vulgaritatea unei profanări. Cele două trimiteri ale simbolului Cehovian se concretizează Că direcţii complementare în spectacolul de la teatrul Bulandra : luciditate şi emoţie. Regizorul Lucian Pintilie işi aduce personajele sub lupă, Inregistrindu-ie Ciudăţeniile, manifestările inoportune, ridicolul, neputinţa, Inconştienţa, logoreea, elanurile lipsite de suport. Gesturile le sunt însutite, pe toată Întinderea piesei, de un meticulos comentariu ironic. Trofimov, apostolul frenetic al „vieţii noi“, îşi debitează tiradele cu înflă arare comică, încurcîndu-se în propriile lui gesturi. „Sînt un om liber” declamă el, dar o clipă mai tîrziu se tîrâşte de-a buşilea, ca să scape de mînia Variei. Luciditatea lui Lucian Pintilie îngăduie livezii cu vişini să râsfrîngă o umbră de nostalgie poetică asupra acestor oameni care, în preajma ei, vin la intilnire cu fiinţa lor de altădată. Desigur, nu păstrăm diei un fel de iluzii in privinţa destinului eroilor piesei. Entuziasmul Antei nu va duce nicăieri, iar perspectivele propovăduite de Trofimov sunt fictive. Fireşte, ne dăm seama că personajele îşi merită soarta. Dar nu le putem nega graţia cu ea te agonizează* Decorurile lui Paul Bortnovschi (mai puţin actul doi) şi costumele inspirate ale Piei Ordreanu oferă acestui crepuscul o ambianţă de rafinată frumuseţe plastică. Odată cu obloane albe adăposteşte, ca o miraculoasă 1 rudă cu jucării* amintirile copilăriei. Vălurile pastelate o înconjoară pe Ranevskaia cu delicate irizări şi ea insăşi are mişcări de fluture ameţit, o eleganţă imponderabilă ţi dezorientată. Farmecul pe care Cloffy Bertola ştie să i-l confere, creează In jurul personajului o atmosferă de emoţie aparte. II dă replica, intr-o tonalitate apropiată, Fory Etterne. In restul distribuţiei, remarcăm pe Nicolae secăreanu pentru expresivitatea apariţiei sale, pe ştefan Ciobotăraşu şi Petre Gheorghiu pentru umorul lor robust, pe Ica Matache pentru nota de feminitate gravă pe care o dă Variei şi pe Cătălina Pintilie pentru comunicativitatea ei spiniană. Emmerich Schaffer compune minuţios pedanteria ridicolă a lui Trofimov, Ion Besom joacă vulgaritatea lui Iaşa cu desăvirşită convingere, Ana Negreanu şi Virgil Ogâşanu creionează două portrete de un comic trist, Lucia Maratomulaşai are mişcări unduioase, cochete şi e foarte mobilă, uneori, am zice chiar obositor de mobilă. Adriana Rotaru Moment din spectacol PAŞI SPRE ANUL 2000 Am încheiat in anul trecut rubrica noastră cu o serie de previziuni ştiinţifice vizSnd realizările civilizaţiei in jurul anului 2000. După cum specificam şi atunci ele se bazează pe o serie de elemente a căror realizare intr-o fază incipientă încurajează optimismul experţilor. O serie de ştiri recente privitoare la realizări din 1967 ne permit sa constatăm că omenirea păşeşte în ştiinţifico-fantastic cu o viteză care face foarte greu de delimitat graniţele dintre cele doua domenii. Scriam despre un sistem centralizat de documentare automată electronica în deceniile viitoare. Şi iată un prim pas : cel dintii sistem de documentare automat pentru informarea tehnicoştiinţifică în domeniul atomic realizat de Oficiul central pentru informare şi documentare al Euratomului a intrat în funcţiune. Indicaţii bibliografice ale tuturor materialelor importante privitoare la tehnica nucleară publicate pînă acum (peste 400 000, la care se vor adăuga anual circa 169 000 documente noi) au fost memorizate de un creier electronic. La cerere, el transmite datele bibliografice ale tuturor materialelor referitoare la un subiect dat precum şi fotocopiile rezumatelor lor. Doctorul electronic a primit un nou auxiliar 5TIIMA ZI DE ZI preţios pentru diagnosticul automat : firma „Shibaura Electric Co.“ şi Universitatea de medicină din Tokio au realizat un analizator al inimii ce poate detecta şi localiza suflul cardiac, notînd amplitudinea şi frecvenţa sa, după care studiază ansamblul pulsaţiilor inimii recomandînd, la nevoie, un control general al organismului. Explozii de mică putere ale unor bombe cu neutroni au fost propuse de către firma „Rand” ca sursa de energie pentru : • încălzirea lichidului și pro- ducerea ulterioară de cu- rent electric cu ajutorul unor turbogeneratoare. Căldura obţinută va putea fi folosită şi pentru desalinn- izarea apei de mare. înaintea domesticirii bombei cu hidrogen vom folosi deja pe lingă casă energia neutronilor... A fost realizată o ceramică feroelectrică care-şi , modifică proprietăţile opsice sub acţiunea tensiunii ’lurentului electric. Plăci ■ lustruite din această cefa, insă pot fi folosite nemoric cu mare den-1 sitate In calculatoarele electronice ; ea poate fi utilizată şi la construirea1, unor televizoare fără tub; • catodic. (evident ultraplate). In ceea ce priveşte gre-o fele umane şi alte descoperiri medicale fantastice prin implicaţiile lor, dar 4 absolut ştiinţifice... în tu- i birea noastră de miine. Redactorul rubricii Iimirei Runcea I 1 » I 7 I . teatru ROSEMARIE ora 15 (Din distribuţie : Lucia Role, Mircea Nemens, Cella Tânăsescu, George Hazgan. Dirijor: Mircea lonescu) ; mAM-ZELLE nitOUCHe ora 19.30 (Din distribuţie : Valii Niculescu, George Hazgan, petre Valentin. Dirijor: Mircea lonescu) — Teatrul de operetă, tel. 14.80.11. LIVADA CU VIŞINI (Din distribuţie: Clody Bertola, ştefan Ciobotăraşu, Nicolae secăreanu, Fory Etterne, Petre Gheorghiu, Lucia Mara, Nastasia Costescu) — Teatrul „Lucia Sturdza BulanCANDIDA (Din distribuţie : Beate Fredanov, Septimiu Sever, lot) Caramitru, Gh. Aurelian, Ina Otilia Ghiulea) — Teatrul „LUcia Sturdza Bulandra“, sala Studio, tel. 12.44.16, ora 20. TOATE PINZELE SUS (Din distribuţie : Ni. Spudercu, Ion Lucian, Septimiu Sever, Marcel Anghelescu, Magda Popovici) — Teatrul „Ion Creangă“, tel. 12.85.86 ora 10. ILEANA SINZIANA — Teatrul Ţăndărică, Sala oin calea victoriei nr. 50, tel. 15.23.77, ora 17. SELECTIUNI de IARNA — Circul de stat, tel. 11.01.30, ora 1. 30. cinema PREMIERE ESCROC FARA VOIE — Republica a. (11 03.72) - 8.30. 10.30, 19.45, 11. 17, 19.15. ■ 21.30 ; București (15.61.92) — 9. 11.15. 13.30. 16.30, 18.45. 21 . Modern (23.71.01) - 9 80, 11.30, 13.30, 16, 18.15, 20.30. REGINA ZĂPEZII — Capitol (16.29.17) — 9.30, 11.45, 14, 16.15, 18.30, 20.45. MANUELA — Ludițhă (18.28,35) *■ 9.30, —15.45 in continuare, 18.15. ao so. dragostea unei blonde — central (14.12.24) — B. l. 15, 13.30, 19.43, 18 IS, 20.30. UN BARBAT SI O FEMEIE — Patria (11.86.25) — 9, 11.30, 14, 18.30, 19, 21.30. OCOLUL Volga (11.91.26) - 9.90, 11.45, l. 16,15, 18.30, 20.49. faraonul — ambele serii — pacea (31.sa.52) — Ii 16.30, 20.19. TREIZECI DE ANI DE VESELIE — Daiba (16.35.38) — 12, 14, 16, 18.15, 20.30. Jocuri neschimbate - Feroviar (16.22.73) — 9. 11,13, 13.30, 16.15, 18.45, 21 ; Excelsior (16.10.88) — 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30, 211 Aurora (35.04.66) — 8.30, 16.45, 13, 15.36, 18, 20 30. O SUTA UNU DALMATIENI — Sala Palatului (19.73.72) — 17.30, 20.30 ; Festival (15 63 84) - 9 105, 13.30, 16, 18.30. 21 ; (14.2744) — 9, 11.15. 13.30, 16. 18.15, 20.30 5 UN MM PENTRU TOBRUK — Ciulești (17.55.46) — 16, 15.20, 18, 20.30. ALO, JAPONIA 1 — Timpuri Noi (15.81.10) — 9—21 In continuare. SPARTACUS — ambele serii — Colentina (35.07.09) — 15, 13.30. ZOSIA - Fioreasca (33.29.71) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18 15, 20.30. PROFESORUL DISTRAT — Vitan (21.39.82) — 15.30, 18, 20.30. REPUBLICA SKID — Grivița (17.08.58) — 9, 11,15, 13.30, 16, 18,15, 20.30. AL ȘAPTELEA CONTINENT — Dacia (15.26.10) — 8—21 în continuare — Flacăra (21,85 40) — 15.30, 18. 20 30. CIND TU Nnești — Luceafărul (15.87.67) — 9-30, 12, 15.49, 18.15, 20.45. Gloria (22.44.01) - 9. 11 15. 19.30. 16, 13.15. 20.30 . Melodia (12.06.88) — 9. 11.15. 13.30, 16. 18.30, 20.45. LOANA — Union (13.49.04) - 15.30. 18, 20.30 ; Munca (21.50.97) - 18. 13.15, 20.30. REÎNTOARCEREA LUI SURCOUP — Victoria (10-28.78) — 0, 11.15, 13.80. 16, 18.30, 80.48 ; Arta (21.31.86) — 9—16 în continuare, 1.40, 20.30. CERUL ÎNCEPE LA ETAJUL III — Unirea (1740.21) — 16, 1845, 20.30 ; Lira (31.71.71) - 15.30, 18, 20.30. CEA MAI LUNGA NOAPTE - Buraști (15.62.79) — 15.30, 18, 20.30. ZECE NEGRI MITITEI - Cringasi (17.30 81) - 15 30, 18, 20.15 ; cosmos (35.19 15) - 14.30, 16.30, 18.30, 20.30. MARTIN SOLDAT — Bucegi (17.05.47) — 9. 1145, ÎS 30, 16, 18.15, 20.30 ; Tomis (21.49.46) - 9—16 mn Continuare, 1945, 20.30 ) Flamura (23.07.40) — 9. 1145, 13.30. 16, 18.15, 20.30. O FATA FERICITA - Popular (35.15.17) — 15, 17, 19. 21. Progresul (23 94.19) — 19 30, 18, 20.80. MARELE RESTAURANT - Mosilor (12.53 03) — 16.30, 18, 20.30. FANTOMA* CONTRA SCOTLAND FARD — Viitorul (11.48.03) — 15.30, 18, 20.30. CINE VA DESCHIDE USA ? — Rahova (23.91.00) — 18.30, 18, 20.30; CONTELE BOBBY, SPAIMA VESTULUI SĂLBATIC — înfrăţirea intre popoare (17.31.8) — 14. 16, 18. 20; Drumul Sări) (31.28.11) — 15, 17.30, 29 ; Cotroceni (13.62.66) — 15.30, 18, 20.80. VULTURII ZBOARA DEVREME — Ferentari (2347,50) — 15.30, 13, 20.30. Această selecție a fost alcătuită pe baza cotelor acordate de un juriu al criticilor de film, consultat săptambal. Care sunt proiectele tiv. de creaţie in noul an ? Publicăm, în cadrul anchetei începute în numărul precedent, răspunsurile primite, la solicitarea redactorului nostru I. Butnaru, de la compozitorii : zeno Vancea, Anatol Vieru, Temistocle Popa, Wilhelm Berger ; scriitorii : Alecu Ivan Ghili», Nicolae Breban, Nicolae Ţie , artistul plastic Patriciu Mateescu. ZENO VANCEA Dorinţa de a scrie în anul ce vine lucrări noi desigur, că există, dar dorinţa şi un plan concret de „producţie“ sunt două lucruri deosebite. Împlinirea unui asemenea plan este, la fel ca şi în industrie. In funcţie de „materia primă“, adică teme, idei muzicale pregnante, capabile de a fi dezvoltate, pe care trebuie sa le furnizeze inspiraţia. • Or, inspiraţia este o furnizoare destul de capricioasă : ai vrea — sai zicem — o tema pentru _o primă parte a unei simfonii si iată că tema care-ţi vine în minte se potriveşte mai bine pentru o aşa formă muzicală. In acest caz, aştepţi ori un alt moment de inspiraţie, ori modifici planul. De acest, in loc de a schiţa un vast proiect de lucrări care poate nu va putea fi realizat, mă mulţumesc sa spun doar că in primul trimestru al anului 1968 sper să pot termina un Concert pentru orchestră ,de coarde, început de curînd. După acelea, vom vedea ce mai urmează... TEMISTOCLE POPA Lucrez la muzica pentru piesa „Ploaie de vară“ de Eugen Mirea, la Teatrul national „I. L. Caragiale“ si la o pane din muzica revistei de la Teatrul muzical din Piteşti, împreuna cu H. Mălineanu şi A. ManitaChe scriu muzica , pentru concertul-spectacol „Un concert , pe adresa de.“ la Teatrul muzical din , Constanţa. Compun de asemenea muzică filmului „Porţile de iur“, comedie muzicală in coproduclie rrufiano-iugoeia,vă. Voi fi prezent la festivalul de la I Mamaia din 1968 cu alteva piese, abia * cristalizate, iar pentru radio şi televiziune, cu care lucrez în permanenţă, mă simt dator cu cîteva melodii, pe care le vreau cît mai frumoase! Jervo, (Pe WILHELM BERGER După „Ghîuul muzicii înstriuțientale de cameră“ şi cel recent, referitor la „Muzica simfonică, barocă-clasicâ“, în anul 1668 voi elabora un volum ce are drept scop prezentarea istorică, estetică şi analitică a bogatelor filoane ale muzicii romantice. Pe linia atragerii publicului spre imensele comori ale muzicii instrumentale de cameră, voi continua ciclul de emisiuni săptămînale iniţiat de Radioteleviziunea română, intitulat „Cvartetul de coarde -- de la Haydn la Debussy“. Doresc din toată inima ca înaltele creaţii de acest gen să devină bunuri ale maselor de iubitori ai muzicii. Plănuiesc de mult să întâmpin împlinirea unui veac de la înfiinţarea Filarmonicii bucureştene, ce poarta astăzi numele lui George Enescu, printr-o nouă simfonie, a cincea. Sper, de asemenea, să pot compune şi prezenta mai multe lucrări cu profil cameral, pentru a nu părăsi tocmai cărările acelui domeniu de activitate pentru care nutresc o statornică dragoste. ALECU IVAN GHICA La Editura tineretului se află în pregătire romanul intitulat provizoriu „Blestemaţii unui anotimp“. Intr-o viziune reflection cit mai complex adevărul istoric, dîntr-o perspectivit ăctualâ, îmi propun s o înfăţişez o serie de aspecte dramatice legate de transformarea socialistă a satului contemporan. Pe mufrsă de lucru se află scenariul „Plăieşii Şi Sdbieţki1 * * *, contractat cu studioul „Bucureşti“, fi vorba de o tratare liberă a legendei, în care accentul cade pe influcuratul patriotism, pe sublinierea virtuţilor morale ale strămoşilor noştri. Mai intenţionez să reiau lucrul la un roman început mai de mult, un fel de biografie a Unei familii din Moldova pe parcursul cîtorva generaţii* PATRICIU MATEESCU Intenţiile mele sunt multiple. Consider că este o îndatorire a tuturor artiştilor care se ocupă de arta decorativă de a aborda, cu mai multă îndrăzneală, o serie de probleme ridicate de viaţă la ora actuală, cum ar fi: reînvierea artizanatului cult, integrarea prototipului industrial în creaţia decorativă, ca şi rezolvarea imperativelor intime ale creaţiei, nu produse cu caracter de unicat sau experiment. Toate acestea devin, implicit, elemente ale planului meu „anual“ de activitate. Mă voi strădui, deci, să le realizez în opere cît mai reuşite, care să răspundă exigenţelor sporite ale iubitorilor artei. UW7! ftxc —^ NICOLAE ŢIC: Am predat de curînd Editurii tineretului romanul „Durerile altora“, programat să apară în 1968. E o poveste contemporană, în peisaj bucureştean. Lucrez, acum, la Un ciclu de nuvele despre oameni tineri doar ca simţire şi înţelegere a lucrurilor, altfel... Oameni care, după ce au parcurs o bună bucată de drum, se văd obligaţi, de anumite împrejurări, să facă faţă unor întrebări neprevăzute. ANATOL VIERU Pentru compozitor, anul este o confluenţă , ceea ce î se cînfcă este trecutul, ceea ce scrie — viitorul. De aceea, adevărata lui actualitate scapă uneori. Pentru mine, „trecutul“ lui 1960 conistă din cîteva prime audiţii : în Statele Unite, la Fundaţia Koussevitzky, se va cvita „Trepte ale tăcerii“. La Bucureşti, Ludovic Baci îmi va dirija o piesă simfonică amplă. Alte prime audiţii ar putea avea loc, dar nu le ştiu încă. Ce voi scrie în anul acesta ? Am multe planuri, dar întotdeauna visurile tturce realizările. De aceea prefer să vorbesc numai despre ceea ce este gata. Din alte domenii , voi termina o lucrare despre moduri (teren pentru care muzică românească are o sensibilitate specială). In aprilie, voi dirija un concert de cameră cu muzică de Bach, Webern, Celarianu, Nemescu, Ives. NICOLAE BREBAN De curînd, am predat Editurii tinerelului romanul meu, cel de-al treilea deci, care poartă titlul definitiv „Animale bolnave“. E o carte în care am încercat o nouă formulă epică, smbinîfld proza analitică şi de problematică psihologică cu elementul poliţist şi uneori chiar senzaţional. Aştept, deci cu o dublă emoţie, confruntarea cu publicul. In iarna aceasta, doresc să încep prima pagină la o nouă carte al cărei proces de elaborare nu trebuie să depăşească opt anotimpuri; doi ani deci, in limbajul grăbit, curent, o carte care se va apropia mult de construcţia dramatică, utilizînd unele procedee scenice chiar. Totul, bineînţeles, cît se poate de modern ; jertfim mereu fără odihnă In numele ideii de actualitate şi aceea numim, în acelaşi limbaj grăbit, modernitate. Tot In anul care a Început Sper Să vadă ş,lumina ecranului^ scenariul filmului de lung metraj •„Răutăciosul adolescent“. hr Cea mai lungâ noapte Programul de revelion implică o dublă calitate : e oarecum o sinteză a nivelurilor emisiunilor din anul care a trecut si totodată enunță In perspectivă nivelul celor cu care ne vom Intilni din nou cîteva sute de zile. Au fost șapte ore de program — un adevărat maraton — fapt care invită la atît de multe şi diverse consideraţiuni, Incepînd cu faptul că Însuşi protocolul revelionului s-a schimbat. Invitaţii nu mai stau cu faţa spre bradul împodobit festiv, ci spre televizor, iar gazda se necăjeşte că aroma pieptului de curcan nu e suficient apreciată din pricina că pe micul ecran apare o „linie“ de balerine. Meniul se serveşte in raport direct cu felurile din program, invitaţii nu se retrag înainte de „periniţa“ din studioul mare. In sfîrşit, obiceiurile se adaptează la tehnica nouă. Ce am văzut, aşadar, la tulburătoarea cumpăna dintre anul nou şi cel Vechi ? Este cu totul relevabilă, şi nu ca un simplu act de curtoazie, cantitatea imensă de muncă şi energie depusă intr-un asemenea spectacol de anvergură, in condiţiile nu foarte propice ale studiourilor actuale, ceea ce am văzut a necesitat firesc o adevărată bătălie artistică la care au participat redactori şi regizori, crainici, operatori şi tehnicieni. Cu ce să începem ? Cu ceea ce a fost reuşita cea mai evidenta — montarea generală reuşită, fastuoasă — cu destul de mult bun gust, folosind „armele“ specifice revistei şi operetei, de la scara de argint la paietele de aur şi penele de struţ. Scenografia şi-a spus şi ea un cuvînt bine simţit sub semnul unor bune efecte regizorale, de la unghiul filmării la trucajul mai reuşit sau mai naiv, şi ne-ar trebui mult spaţiu pentru a cita numele realizatorilor consemnate ln programul radio (ale cărui haine noi şi îngrijită ţinută grafică o salutăm). A predominat deci, programul muzicalcoregrafic în condiţiile montării fiecărui fragmenţel ca un nucleu de virtual spectacol. Aceasta a dat întregului program doritul caracter feeric — cu riscul că l-a scindat ca ritm şi că l-a lipsit de surpriză. S-a simţit excesul de dans şi lipsa ştiinţei de a pune în valoare un moment sau altul (ceea ce vechii artişti de circ numeau a „vinde“ un număr). Remarcabile au fost momentele de evocare a datinilor populare, în citeva scene al căror farmec artist şi proaspăt a rezistat teatralizării în studio, oferindu-ne un prolog îmbietor. In general programul de muzică populară, bine alcătuit, abordattd şi lucrări de virtuozitate şi de „pahar“ sau romanţe, a avut o prezenţă apreciabilă. La acelaşi capitol se înscriu şi dansurile populare, cu farmecul lor nedezminţit nici de astă dată. Capitolul muzicii uşoare ne-a oferit melodii şi şlagăre inventariate de peste tot anul cu ajutorul (ca circumstanţa atenuantă) unor filmări în general ingenioase. Astfel, Margareta Pîslaru, Ilinca Cerbacev (într-o bună formă muzicală de astă dată), Anca Agemolu (mai sigură şi mai stăpîna pe mijloacele de expresie), Ileana Popovici, Lidia Andronescu (ce se anunţă prin voce şi prezenţă scenică drept una din speranţele anului 1968), Luigi Ionescu, imbatabilul Gică Petrescu (care-şi continuă operaţia de arheologie muzicală, nu lipsită de farmec) şi Sincronul cu Cornel Fugaru şi-au pus reuşitele lor semnături în acest domeniu. Dar vai, bilanţul a fost necruţător cu creaţia originală. Nici o melodie originală nu a fost „lansată“ In această noapte, nici un şlagăr n-a răspuns la „apel“, nici un refren memorabil n-a răsunat. Poate pe criteriul că melodiile vechi se pot asemăna cu virtul de aceeaşi virstă am ascultat o cantitate masivă de şlagăre din vremea adolescenţei părinţilor, ceea ce e desigur romantic dar de loc îmbucurător pentru compozitorii noştri de astăzi. Partea satiric-umoristică a fost susţinută de un grup impresionant de actori. Ion Finteşteanu a avut tin medalion In cadrul căruia a creionat tehnica sa ştiută Cu joc de expresii şi virtuozitate, silueta desuet lirică a unui lăutar, sugerindu-ne poate şi intilttiri mai complexe. Vasulu Birlic şi Nataşa Alexandra s-au jucat cu un mic şi naiv quiproquo stăpîn pe replică şi mimică fără a avea la indemînă situaţii pe măsura hazului lor. Alexandru Gulgaru a spus şi el un monolog ad-hoc cu un montaj ingenios, dar lipsit de efecte comice. Baronul reuşit în un tor al lui N. Gărdescu, un trib de colindători, o parodie Cinematograafica după „El fugitivo« (floria şerbăneacu şi Radu zaharescu) realizată cu o bună tehnică a filmării, Ovid Teodorescu, Dem. Rădulescu, şt. Bănică cu hazul său obişnuit (dar de ce atit de suprasolicitat ?), stela Popescu (de ce prea puţin folosită ?), ştefan lordache şi sandu sticlarii intr-o formă prea puţin Inspirată, Iustin Grad — cu haz, au fost interpreţii unor momente din al căror ansamblu umorul mi s-a părut, totuşi, lipsit de focurile „artileriei grele» ale comicului pe teme ardente, actuale, de interes cotidian. Am aşteptat cu bucatele la gură scheciul, cupletul, monologul serii şi ii mai aşteptăm încă. Aşa cum spuneam, tot montarea a dus greul. N-a existat nici o prea bună dozare a utilizării actorilor, unii apărînd nemotivat — excesiv, cu aceleaşi efecte, alţii apărînd prea puţin sau lipsind, cum a fost cazul cu unii dintre talentaţii noştri comici din provincie. Poate în compensaţie ni s-au oferit excelente întîlnirî cu vedete internaţionale — Brigitte Bardot, Yves Montand, surorile Kessler, actori, cîntăreţi, dansatori, interpret! compleţi. Cu părţile sale bune, cu cele — ca să le spunem aşa... mai puţin bune, asumîndu-şi riscul (ştiut) de a satisface gusturi cit mai diverse, programul de revelion ne-a condus prieteneşte in noul an. Ne vom număra din nou zilele in „programe“ şi orere în „transmisii“. Şi ara dori să le aşteptăm cu nerăbdare pentru a ne despărţi cit mai greu de ele ! Al. Popovici ,orn TELECRONICA Eco-18.00 NOMICA. ANUL INCE............. Pe din prima 21. 18.30 „IN IMPARATIA POMULUI DE IARNA“. (Orăşelul copiilor). Transmisiune din piaţa Expoziţiei. Redactor: Mia Ionescu. Regia : Aurel Cerbu. 19.30 TELEJURNALUL DE SEARA. 19.45 Agenda dv. 19.30 Buletinul meteorologic. Publicitate. 20.00 INTERPRETUL PREFERAT : violoncelistul Radu Aldulescu. Redactor: Marga Huss. Regia : Marlant Balu. ÎO.la TRANSFOCATOR. *1.00 AVANPREMIERA: ■j" . " FILM ARTISTIC ! «A 21.15 FOST CINDVA HOT“ cu Alain Delon. *2.50 TELEJURNALUL DE NOAPTE. *3.00 închiderea emisiunii.