Informatia Bucureştiului, iulie 1968 (Anul 15, nr. 4625-4647)
1968-07-01 / nr. 4625
is 1111 I 1 II I 1 1 I I • Cu patru zile înainte de termen INDUSTRIA CAPITALEI ŞI-A ÎNDEPLINIT PLANUL PRODUCŢIEI GLOBALE PE SEMESTRUL I 1s După datele centralizate la Direcţia municipală de statistică, industria Capitalei şi-a îndeplinit cu 4 zile înainte de termen planul producţiei globale pe semestrul I şi cu 3 zile mai devreme pe cel al producţiei marfă vîndută şi încasată. Printre unităţile care au obs® Azi dimineaţă, a părăsit Capitala delegaţia de primari ai Uniunii oraşelor din R.F. a Germaniei, condusă de prof. dr. Willy Brundert, primar general al oraşului Frankfurt pe Main, preşedintele uniunii, care, la invitaţia comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti a făcut o vizită în ţara noastră. La plecare, pe aeroportul Băneasa, au fost prezenţi Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, membri ai Comitetului Executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti. A fost de faţă Erich Stratling, ambasadorul R.F. a Germaniei la Bucureşti. (Agerpres) • PREZENŢE ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE Bl Ieri, împreună cu un grup de ingineri specialişti de la Comitetul de Stat al Apelor, a plecat în Republica Federală a Germaniei prof. dr. Ilie Ardelean, membru corespondent al Academiei. In cadrul acţiunii organizate de „Inter Nationes“, specialiştii români vor efectua studii şi cercetări privind poluarea apei şi a aerului, vor vizita institute şi laboratoare de cercetare în acest domeniu. • La sediul agenţiei O.N.T. din bd. Republicii 4 se pot obţine bilete la odihnă şi tratament pentru lunile iulie şi august, într-o serie de staţiuni mai puţin cunoscute de bucureşteni dar foarte apreciate de cei care le vizitează. Printre acestea se află Vîlcele, Covasna, Malnaş Băi, Balvanyoşi, Itucăr şi Cobiliţa. La hotelurile din Mamaia se găsesc locuri disponibile, pentru 12 zile, cu plecarea la 3 iulie. ţinut cele mai substanţiale sporuri de producţie, se numără uzinele „Vulcan“, „Timpuri noi“, „Danubiana“, „Neferal“, între- fi prinderile „Anticoroziv“, „Ga- 5 lenica“, „Getica“, Uzina de pomfi pe, ICECHIM-Dudești, între- fi prinderea de prefabricate din B beton „Progresul“ și altele. 1 K 1 1 III 1 I 1 1 I I I I 1 E 1 I i • ULTIMELE ȘTIRI SPORTIVE ® Aseară, în ultima etapă a „Cupei Italiei” la fotbal, s-au înregistrat rezultatele : Internazionale — Torino 0—2 ; Bologna — Milan 2—1. Trofeul a revenit echipei Torino. Echipa vest-germană de fotbal Allemania Aachen a jucat la Montevideo cu formaţia locală Nacional. Gazdele au cîştigat cu l—i). p T—-»a •--l-r-Ur jor atleţilor americani pentru J.O., de la Los Angeles, Ron Whitney a cîştigat proba de 400 m garduri cu 49,5 (cea mai bună performanţă mondială a anului). In finala turneului Internaţional feminin de handbal de la Belgrad, echipele U.R.S.S. şi Iugoslaviei au terminat la egalitate : 13—13 (8—6). Pe locul I s-a clasat formaţia U.R.S.S. cu un punctaj general mai bun decît al Iugoslaviei (5 p din 3 meciuri faţă de 4 p din tot atîtea partide cite a acumulat Iugoslavia). I I 1 1 s I 1 i REVENIRI CEL MAI TÎNAR „LITORAL" BUCUREȘTEAN Ieri s-a deschis, pe lacul Cernica, ştrandul cu acelaşi nume. încă din prima zi, noul loc de agrement a fost vizitat de peste 2000 de oameni. Ştrandul e deschis în tot cursul saptaminii. I 1 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA ! INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XV -Nr. 4625 4 PAGINI 30 BANI „danubiana;-O marcă de prestigiu in producţia de export 1 in 1968, anvelopele fabricate la uzina „Danubiana“ au fost exportate în 18 ţări de pe patru continente. Pe lingă planul de export stabilit iniţial la începutul anului, „Danubiana" a acceptat, cu cîtva timp în urmă, cereri suplimentare însumînd 50 000 de anvelope, iar pentru semestrul care urmează — după o a. MAIeLCUIi*Aveţii! de direcţie, împreună cu colectivele secţiilor de producţie a făcut-o — uzina s-a angajat să majoreze planul de export cu încă 30 000 de anvelope. — Documentele recentei pienare a Comitetului Central au avut un puternic ecou şi în rîndul salariaţilor noştri — ne spune dr. ing. TANASE VOLINTIRU, directorul general al uzinei. Am căutat, astfel, noi posibilităţi de mărire a producţiei şi le-am găsit. Principala noastră preocupare este să ne îndeplinim exemplar obligaţiile contractuale atît faţă de firmele de peste hotare, cit şi faţă de beneficiarii interni. Intr-adevăr, în primul semestru — după datele estimative — uzina şi-a depăşit cu aproximativ 50 la sută planul de livrări la export fără ca aceasta se. Afecteze îndeplinirea la terfheh şi mu conniTSiile prevăzute a contractelor cu unităţile din ţară. De altfel întreprinderea şi-a îndeplinit planul semestrial încă de la 21 iunie, iar pînă la sfîrşitul lunii Mihai Macarie (Continuare in pag. a 3-a) Vedere generală din secţia pieselor de vulcanizare a anvelopelor pentru camioane. auto • O nouă cursă de avioane Bucureşti-Oradea Incepînd de azi, 1 iulie, s-a pus în circulaţie o nouă cursă de avioane pe distanţa Bucureşti — Oradea. Avionul pleacă din Bucureşti la ora 11,25 şi soseşte la Oradea la 12,55, iar spre Bucureşti pleacă la ora 13,20, cu sosire pe Aeroportul Băneasa la ora 14:50, Cursa este deservită de avioane IL-14. Studenţi pe şantierele tineretului Răspunzînd chemării C.C. al U.T.C., studenţii bucureşteni au hotărit să-şi dăruiască o parte din zilele vacanţei muncii voluntar-patriotice. Astfel, ieri şi azi, numeroşi studenţi au plecat să muncească pe ogoarele patriei, pentru recoltarea cerealelor păioase, a legumelor şi fructelor. Tot azi au plecat spre şantierele naţionale ale tineretului de la Bumbeşti — Livezeni, Bucureşti — Piteşti etc, brigăzile studenţeşti care vor alcătui „schimbul 2“ al şantierelor. Alţi brigadieri-studenţi se pregătesc să pornească spre şantierele de irigaţii din Balta Brăilei,Jegălia, Băneasa-Giurgiu, iar 400 de viitori ingineri şi-au exprimat dorinţa să ajute la lucrările de construire a noului local al Institutului politehnic. CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A 120 DE ANI DE LA REVOLUŢIA DIN 1848 ADUNAREA POPULARA DIN CAPITALĂ Stadionul Republicii, împodobit de sărbătoare, a fost sîmbătă seara martorul unei impresionante adunări populare consacrate aniversării a 120 de ani de la revoluţia de la 1848. Această adunare încununează, ca un suprem omagiu, numeroasele manifestări de veneraţie, recunoştinţă şi preţuire care s-au desfăşurat în întreaga ţară faţă de cei ce aveau să aşeze, în toiul luptelor revoluţionare, o piatră de hotar la începuturile istoriei moderne a poporului român Din scînteia aprinsă în Moldova, în Transilvania şi în Ţara Românească s-au întins marile flăcări ale revoluţiei de la 1848, ce îşi fixase, printre nobilele-i obiective, eliberarea socială şi naţională, unitatea poporului român. „Furtuna mîntuirii“, cum o numea Alecu Russo, sau „minunata revoluţie ce va schimba faţa lumii“, cum o caracteriza Bălcescu, se întindea cu repeziciune, punînd stăpînire pe Bucureşti. Aici, in zilele dogoritoare ale lui iunie 1848, aproape treizeci de mii de locuitori ai Capitalei, lucrători, tîrgoveţi, negustori, şi ţărani din împrejurimile oraşului, se revărsau, rîuri tumultuoase, pe podurile de peste Dîmboviţa, îşi făceau loc pe uliţele strimte, îndreptîndu-se spre cîmpia Filaretu- lui, numită de atunci Cîmpia Libertăţii. Cu toţii aveau în cuget simţiri acelaşi rînd, aceleaşi ţeluri: jurămîntul de credinţă faţă de programul revoluţiei adoptat la Islaz — constituţie dreaptă a ţării — şi recunoaşterea lui. Preluînd şi dezvoltînd tot ce a fost progresist şi înaintat în trecutul de luptă al poporului nostru, Partidul Comunist Român mobilizează toate energiile ţării pentru creşterea avuţiei naţionale, pentru a asigura fiecărui cetăţean al patriei noastre — român, maghiar, german sau de altă naţionalitate — posibilităţile deplinei afirmări. Ca şi acum 120 de ani, pe cîmpia Filaretului, la adunarea de pe stadionul Republicii au venit peste 30 000 de cetăţeni. Ei fac o primire entuziastă conducătorilor de partid şi de stat. In tribuna oficială iau joc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, cu soţia, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- Mizil, cu soţia, Virgil Trofin, cu soţia, Ilie Verdeţ, cu soţia, membri şi membri supleanţi ai Comitetului Executiv al C.C al P.C.R., vicepreşedinţi ai Consiliului de Stat şi ai Consiliului de Miniştri. Răsună solemn acordurile imnului de stat al Republicii Socialiste România. Tovarăşul Dumitru Popa, membru supleant al Comitetului Executiv al G.G. al P.G.R., prim-secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., primarul general al Capitalei, rosteşte cuvîntul de deschidere a adunării. Primit cu aplauze puternice de miile de participanţi la această grandioasă manifestare ia cuvîntul tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea a fost subliniată de vii şi îndelungate aplauze. Pe marele stadion, transformat într-o uriaşă scenă, prinde să se depene bogata istorie a neamului nostru. Participanţii la spectacol devin pentru o oră, martori ai unor nemuritoare fapte de vitejie în apărarea pămîntului strămoşesc. Se înfăţişează o adevărată carte deschisă a evenimentelor măreţe ce s-au succedat de-a lungul existenţei milenare a poporului român, care au fost momente de seamă ale istoriei naţionale. Manifestarea a fost radiotelevizată. 1s Is I 11I In plină vară, sîmbăta dupăamiază şi duminica, grădinilerestaurant, ca şi unităţile de alimentaţie publică din diferite locuri de agrement, sunt mult mai căutate decît în restul săptămînii. Firesc este ca pentru a face faţă, în bune condiţiuni, solicitărilor sporite, întreaga reţea a alimentaţiei publice, de la ospătar la directorul de întreprindere, să-şi concentreze eforturile, spre a asigura o deservire corespunzătoare. Aceasta cu atît mai mult cu cit, în prezent, există create condiţii mult mai bune ca in alţi ani. Ne referim la lărgirea posibilităţilor de aprovizionare, îmbunătăţirea cadrului organizatoric necesar desfăşurării activităţii unităţilor, extinderea şi modernizarea reţelei etc. Aşa cum am mai semnalat şi în alte anchete publicate în ultima vreme, posibilităţile create nu sunt valorificate în întregime. Se perpetuează o serie de lipsuri care răpesc consumatorilor din bucuria zilei de odihnă, deşi, cu diverse prilejuri, factori de răspundere (N. Stanciu, director general adjunct al Direc- Cu merinde de acasă Deşi în alimentaţia publică există o întreagă filieră care are sarcina să se ocupe de aprovizionare, am intîlnit din nou grădini de vară lipsite de o serie de produse esenţiale. Dacă la „Cirestea“, „Debarcader“ ş.a., aprovizionarea era bogată, sîmbătă ospătarii de la terasa „Esplanada“ se plictiseau în mijlocul unei plăcute ambianţe nocturne — joc de lumini, mobilier original — din lipsă de clienţi. Dar ce să-i fi atras aici pe consumatori ? Decorul ? Bucătăria modernă, spaţioasă, nu ofeţtei generale comerciale a municipiului, Gh. Pireanu, director comercial al I.H.R. „Ambasador“, G. Berbece, directorul T.A.P.L.B. etc.) au dat asigurări, în răspunsurile trimise ziarului, că s-au luat măsuri pentru înlăturarea deficienţelor. Chiar dacă în unele unităţi, direct vizate anterior, nu s-au repetat acelaşi gen de lipsuri, alimentaţia publică furnizează, în continuare, motive de insatisfacţie pentru consumatori, fapt reieşit în evidenţă şi cu prilejul anchetei întreprinse de reporteri ai ziarului nostru sîmbătă 29 şi duminică 30 iunie a.c. rea decit chifteluţe şi cîrnăciori încălziţi ! Harul era zgîrcit in vinuri mai solicitate. In schimb, in apropiere, la grădina-restaurant „Minis" se găsea un bufet bogat, inclusiv suficiente vinuri vărsate şi îmbuteliate. De lipsă de clienţi, datorită proastei aprovizionări, a suferit şi grădina „Jariştea“. Aici, pe lingă faptul că preparatele erau 1 I g 1 g Cu toate promisiunile făcute din unităţile de alimentaţie publică cu profil specific sezonului cald Deservirea continuă să fie deficitară La anchetă au participat: I. Bălan, R. Groapă, V. lonescu, P. Irimescu, M. Macarie, Gh. Niculiţă, V. Patroisa, F. Popescu, N. Păduraru, A. Radu, Al. Ştefănescu. (Continuare in pag. a 3-a) O vizită instructivă în Grădina botanică este binevenită in oricare zi Muzeul satului cunoaşte in permanentă o afluenţă mare de vizitatori E rece apa ! Nu-i nimic, ia şi tu o citronadă, un pahar de i, să te încălzeşti. Foto : N. Dumitrescu O impresionantă evocare Suntem aici de două mii de ani" — o mare de voci a acoperit, clocotitoare, uriaşul amfiteatru al stadionului Republicii, un talaz parcă s-a spart la picioarele noastre într-o jerbă de sunet şi lumină, aducînd cu ei vuietele şi freamătul răscolitor a 20 de veacuri de luptă. Emoţionanta evocare istorică a început din zorile acelui neîntrerupt şir de bătălii prin care zeci de generaţii au legat secolele linul de altul intr-o grandioasă epopee a afirmării fiinţei naţionale. Pentru o clipă reînvie în faţa ochilor noştri figurile legendare ale lui Mircea cel Bătrîn, Ştefan cel Mare, Ioan de Hunedoara, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu. Continuînd lupta lor pentru dezrobire şi neatîrnare, paşoptiştii ridicau în iunie, acum 12 decenii, steagul revolutiei. Cauza ei, scria Bălcescu, „se pierde in zilele veacurilor. Uneititorii ei sunt optsprezece veacuri de trude, suferinţe şi lucrare a poporului român asupra lui însuşi". Şi în timp ce spectacolul sintetiza într-un tulburător montaj evenimentele revoluţiei, mă gîndeam că aproape de aceste locuri unde se află azi stadionul Republicii, cu 120 de ani în urmă pompierii din Dealul Spirei se jertfeau într-o dramatică și inegală luptă pentru a apăra prima republică din istoria noastră. Prima republică, ce afirmase dreptul tuturor la libertate socială, ce- Andrei Banc (Continuare în pag. a 4-a) » BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 20 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine frumoasă cu cerul variabil mai mult senin noaptea. Vint slab pînă la potrivit din nord. Temperatura minimă va fi cuprinsă intre 11—13 grade, iar maxima între 27—29 grade. Pentru 3, 4, 5 iulie . Vreme în general frumoasă cu cerul variabil. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura în creștere ușoară. HITRITul Tund sub strîmtoarea Tsugaru CATALOGUL PE DIFICULTĂŢI INGINERII japonezi au terminat, de curind, întocmirea unui gigantic catalog de dificultăţi, cărora ei trebuie să le facă faţă în timpul săpării celui mai lung tunel din lume sub fundul mării. Tunelul se va înscrie sub strîmtoarea Tsugaru şi va lega principala insulă a arhipelagului Honshu, de vecina sa nordică Hokkaido. A fost botezat Seikan şi va avea 30,8 kilometri, dintre care 20,8 sub fundul mării. Tunelul Seikan va înlocui actualele feriboaturi, care reuşesc tot mai greu să facă faţă traficului crescînd de călători şi mărfuri între oraşele Aomori, din Honshu, şi Hakodate, din Hokkaido. „Seikan" este de aproape două ori mai scurt decit analogul său anglofrancez a cărui săpare se proiectează sub fundul Canalului Mînecii. Dar, în timp ce acesta din urmă este încă în fază de proiectare, sub strîmtoarea Tsugaru se lucrează intens. Echipe de muncitori, înarmate cu cea mai modernă tehnică, au și pătruns sub pămînt pe cite o lungime de un kilom. (Continuare in pag. aia)