Informatia Bucureştiului, octombrie 1968 (Anul 16, nr. 4704-4729)
1968-10-01 / nr. 4704
P P \îroS P P \ ! P P I . t i . Zs\i \% t . %1 I íI f ! ZZ p5 * 2 51 % Ilin şi duetul A trecut vacanţa cu turneele din Iugoslavia şi Spania, şi cîntăreţii de la Operă sunt în pragul noului an artistic. Laurii succeselor, culeşi sub cerul Adriaticii şi Mediteranei, ţin Companie altor trofee în muzeul instituţiei, în timp ce rumoarea sonorităţilor muzicale din sălile de repetiţii prefigurează succese viitoare. Şi în virtutea unei bune tradiţii, stagiunea se deschide astă seară cu „Oedip” de Enescu. Elocventă inaugurare. Căci cu ,,Oedip“-ul din seara aceasta se omagiază dirijorul care a condus cel dintîi spectacol al Operei Române, ca entuziast ctitor al Avancronica primei noastre scene lirice. Se omagiază şi o monumentală creaţie intrată în patrimoniul de aur al muzicii secolului XX. Şi poate că, mai presus de toate, se readuce în prim plan figura pilduitoare a artistului însetat de desâvîrşire, angajat integral şi perpetuu în nobila bătălie creatoare sub semnul lui „excelsior“. Sfînta nemulţumire de sine a lui Enescu, mistuitoarea sa aspiraţie către perfecţiune, să fie oare deviză reînnoită pe frontispiciul Operei ? Am dori din toată inima, pentru ca la succesele trecutelor stagiuni să se adauge revelaţiile celei care începe. Este adevărat că, cercetînd statistica premierelor, perspectiva ne oferă probe mai mult de prudentă economie decît ele himerice prodigalităţi : 3 opere, două spectacole de balet. Dar dacă ne gîndim că operele sînt Povestirile lui Hoffmann, de Offenbach (miraculos reînviată acum pe scenele marilor teatre lirice ale lumii), Walkgrut (prima piatră din monumentul tetralogiei wagneriene, în Bucureşti al ultimelor decenii) — presupunem că Opera şi-a luat măsuri de precauţie pentru realizarea unor spectacole care vor aduce nu numai noutăţi în repertoriu, ci şi modernizări substanţiale în factura spectacolului contemporan de dramă muzicală. După cum, prezentarea in opera-concert a creaţiei Decebal de Gheorghe Dumitrescu implică o laborioasă pregătire pentru a face dintr-o primă audiţie un spectacol de înaltă ţinută artistică, demna de semnificaţia evenimentului. Este foarte adevărat câ, în comparaţie cu forţele existente, numărul premierelor de balet trezeşte nedumeriri. Ni se anunţă tripticul Ciudatul trubadur (Liviu Ioneficu) — Ucenicul vrăjitor (Paul Dukas) — Prelediile (Liszt) și baletul mare Esmeralda de Pugni. Atîta tot. Să fie oare vorba tot de inerente precauții, în vederea unei bogate stagiuni a Studioului operei ? Dacă ar fi așa... Dar în afara unor proiecte cu scadență realizării încă mosrtă (opera-oratoriu „Mariana Pineda“, de Dora Popovici, și opera intr-un act „Geamgiii din Toledo“, de Tiberiu Oláh, sunt în studiu; Oleg Dahovski ar intenționa să monteze o seară de balet pe muzică românească) — viitorul Studioului e învăluit în mister. Ciudat, pentru că Studioul a întrunit fiu numai adeziunea tinerilor artişti — amatori să exploreze şi zone inedite ale interpretării — ei şi a publicului dornic să cunoască ipostaze mai variate ale artei coregrafice. Să sperăm câ ciudăţenia este trecătoare şi incertitudinea de scurtă durată, pentru ca Studioul să se reinstaleze în arena artistică bucureşteană, continuînd să-şi onoreze cartea de vizită cu care s-a făcut cunoscut în trecuta stagiune. Şi totuşi, noutăţile anului artistic ce începe astă seară sînt ceva mai multe decît ar părea la prima vedere, deşi nu atît de spectaculare, căci se vor relua spectacole uitate, sau cam extenuate după îndelungată existenţă, aspîrînd sa arboreze prospeţimea ca o calitate principală. Este vorba de Răpirea din Serai, Tosca, Manon, O noapte furtunoasă, Coppella, Iancu Jiatru. Desigur, am fi preferat ca prospeţimii tehnice a spectacolelor să li se asocieze şi ineditul viziunii artistice ; dar chiar şi aşa, este reconfortantă ideea că nu vom mai reîntîlni spectacole „de muzeu“. în sfîrşit, la fel ca în alţi ani, se vor prezenta Lucia şi Don Carlos, Boema şi Lohengrin, Faust şi Rigoletto, toate lucrări din repertoriul curent, fără de care o scenă lirică n-ar mai fi ea. întrebarea este : le vom vedea şi asculta la fel ca întotdeauna ? Prima noastră scenă li2 2 \ \ rică ne-a familiarizat cu ele, oferindu-ne chiar satisfacţia de a putea fredona ariile preferate, învăţate pe de rost prin frecventa repetare a spectacolelor. Este firesc deci ca interpreţii, mai ales, să ne ofere surpriza unor revelaţii chiar pe terenul consideratfoarte cunoscut. Am dori să descoperim, dincolo de frumuseţea ariei, vibraţia monologului, dincolo de duetul-competiţie vocală, dramatismul confruntării ; dincolo de recitativul debitat monoton, dialogurile spirituale; dincolo de costumul de epocă, un caracter şi un personaj. Am dori o lume de caractere evoluînd pe scenă, nu numai „capete de afiş“ înconjurate cu ireproşabilă curtoazie. N-am dori imposibilul, căci avem artişti reputaţi, cerul Operei fiind populat cu destule stele. Am dori deci constelaţii de interpreţi ce ar face din fiecare spectacol o seară memorabilă. Ar fi poate o soluţie fericită pentru ca Lucia şi Don Carlos, Boema şi Lohengrin, Faust şi Rigoletto să primească iarăşi•acolada tinereţii. Astă seară, aşadar, „Oedip“ atacă aria lungă de un an a Operei în concertul manifestărilor muzicale bucureştene. Şi cu ghidul la neastîmpârul căutărilor lui Enescu, parafrazîhdu-1 pe Oedip în confruntarea cu Sfinxul, vom zice că nobila aspiraţie de perfecţiune fi-va cea mai tare. Intr-un echilibrat duet cu aspiraţiile publicului. A. Scindu Pp 2 \ t. p % % pp 2 p ! ! \ pp ÉP ip pp p pi p p 15 2 2p • Miine, 2 octombrie, La orele 18, în sala Galeriilor de artă, din calea Victoriei nr. 123, se deschide expoziţia de pictură a lui Zemicka Victor, care prezintă 14 lucrări de pictură şi 5 gravuri. # Joi, 3 octombrie, la orele 19, în sala Casei de cultură a sectorului 4, str. Mircea Vodă nr. 5, se va deschide ciclul „Remember — Boema literară a Bucureştiului de altădată“. r AMEDEU sau CUM SĂ SCAPI DE EL de EUGEN IONESCU r PRIVIND CĂDEREA ZIDURILOR de GUY FOISSY r TRAGEDIA REGELUI CRISTOPHE mmoKnwmm de AIMÉ CÉSAIRE Preocupat de teatrul actualităţii, de problematica complexă a prezentului, cuprinsă în texte cu ample semnificaţii politice, filozofice şi umaniste, Jean-Marie Serreau, deopotrivă regizor şi actor reputat, s-a dovedit a fi un stimulator al dramaturgiei contemporane de limbă franceză, un fervent catalizator al energiilor artistice care pulsează în peisajul teatral parizian. Primul spectacol a adus la rampă, alături de Amedeu de Eugen Ionescu, dialogul privind căderea zidurilor, semnat de tînărul autor Guy Foissy, nume din producţia noului val ce s-a impus în cadrul bienalelor Centrelor dramatice franceze. Dialogul unei stări de spirit — exasperarea — luminînd refuzul autorului în faţa perspectivelor unei viitoare lumi automatizate şi dezumanizate, piesa scurtă a lui Foissy dezvăluie, sub un prim strat de ironie şi cinism, un zăcămînt pur de gravă răspundere faţă de om. Evadînd din geometria îngheţată a unei metropole ultracivilizate, doi tineri trec de la comentarea realităţii la acţiune , distrugînd. In transcripţia scenică, operată de tînărul regizor A. L. Perinetti, textul a căpătat conturul amuzant şi fluid al unui desen animat. Aceasta, datorită în primul rind, comentariului vizual al cunoscutului desenator Jean-Michel Folon, ale cărui proiecţii de revelatoare grafică cinetică au recreat prin linii burleşti universul din care ţîşnesc cei doi eroi : Armand Abplanalb — Petru, calm şi meticulos în protestul său organizat cu graţie, şi Ahmed Benaissa — Landlot, impetuos şi irascibil cu gesturi de copil neajutorat. Amedeu, prima piesă „mare“ a lui Eugen Ionescu, scrisă în 1954, montată şi interpretată de J. M. Serreau în ediţie princeps la fostul teatru Babylon, ne-a apărut într-o versiune comprimată şi adaptată tehnic la condiţiile de lucru ale unui turneu. Cu toate acestea, spectacolul transmite, cu fineţe şi fidelitate, atmosfera specială a teatrului lui Ionesco, bagajul de spaime şi consolări, nelinişti şi energii, elanuri şi platitudini cu care circulă eroii princeea ce un critic numea citadela banalităţii şi anume : căminul mic-burghez. Spectacolul lui Jean-Marie Serreau e subsurmat textului, scoate în relief replica printr-o subliniere nuanţată a ideilor, subordonînd jocul actorilor şi efectele scenice mesajului — termenul aici nu e de loc impropriu, ci aş spune dimpotrivă — semnificaţiilor umaniste. Amedeu, piesă considerată criptică la apariţie, şaradă căreia i s-au atribuit numeroase dezlegări, se limpezeşte prin jocul tulburător de simplu şi adine omenesc al lui Jean- Marie Serreau. Acest Amedeu sau Bérenger, oricum Adam al universului ioneseian, excelează prin firescul mişcării pe terenul alunecos al metaforei, prin consistenţa dramatică pînă la tragism a interpretării sale realiste, imperceptibil integrată în idee şi simbol. Eva sa, numită Madeleine, obţine prin gesturile şi tăcerile actriţei Edwine Moatti o cruzime domestică, o ferocitate cumplită cu atît mai ameninţătoare cu cît replica e mai banală. Scenografia reprezentaţiei (Paul-Emile Simon), deşi beneficiază în continuare de proiecţiile lui Folon, s-a dovedit a fi mai expresivă în intenţii decît în realizare. Ostentaţia cromatică impune un coşmar grosolan colorat, aducînd parcă o notă stridentă în rafinamentul şi ţinuta unuiact de autentică cultură. Cu Tragedia regelui Christophe de Aime Césaire, turneul ne-a prilejuit contactul cuopera teatrală, profund originală, a unui poet negru de faimă mondială. Prezentat la numeroase festivaluri internaţionale (Montreal, Veneţia, Paris), spectacolul dirijat de acelaşi Jean-Marie serreau, (scenografia P. E. Simon şi J. M. Folon) a suscitat Pretutindeni interesul publicului şi criticii. Povestea lui Christophe, sclav din Haiti, apoi general şi consul, devenit, în prima decadă a secolului XIX, conducătorul primului stat negru din epoca modernâ, este o parabolă tragică ce tratează pe cîteva mari planuri distincte, despre demnitatea şi libertatea lumii negre, detaliind raporturile dintre conducător şi popor ca şi inseparabila legătură dintre tradiţia seculară şi progresul civilizaţiei. Piesa lui Aimé Césaire, de mare forţă literară, cu un neobişnuit patos liric într-o structură epică, a impus un spectacol simfonic cu acorduri viguroase şi accente sobre. Facilul pitoresc exotic a fost dat la o parte, în favoarea valorilor autentice de folclor, prelucrate într-o ambianţă etnico-psihologică specifică. Numeroasa distribuţie orchestrată în cor şi partituri solistice se supune, în mare, cerinţelor unui joc total, îmbinînd dansul şi câritecul cu scena de gen şi tirada într-o omogenitate de stil remarcabilă prin intenţia vădită a „distanţării“, a cultivării unui teatru de reprezentare. Prezenţele distincte ale lui Boudjema Bouhadar (Hugonin), Băchir Touré (Vastey), Yvan Labéjof (Pétion), Cayette Bissainthe (Regina), Ghiulaine Gadjard (Orfana) au pus în valoare forţa dramatică singulară a lui Douta Seek, interpretul rolului titular, creatorul unui Christophe ce nu poate fi uitat Uşor. Mira Iosif TUMI COMPANIEI TEATRALE „SERREAU-PERINETTI“ Faţă în faţă, eroii dialogului lui Eugen Ionescu, Amedeu sau Cum să scapi de el Un film vârsteie Nu cunoaştem romanul scriitorului maghiar István Fekete, care a inspirat filmul Testamentul unui paşă. Dar nici n-am putea spune că filmul ne-ar fi trezit curiozitatea de a-l citi, pentru că — fără ambiţia unei profunzimi portretistice — el se mulţumeşte cu o epică foarte subţire, anume croită pentru producţii în genul „Surcouf“. în cazul de faţă este vorba despre un tinăr cavaler feudal, László Babocsai, care doreşte să răzbune moartea părintelui său ucis de un temut paşă turc. Tîhăruî spadasin are însă de înfruntat citeva piedici. în primul rind, totala sa ignoranţă in materie de scrimă, apoi opoziţia mamei sale şi pe cea a comandantului său. Ca în toate filmele de acest gen, Babocsai va birui obstacolele şi îşi va vedea visul împlinit, adică îl va pedepsi cu moartea pe adversar. Dar din acest moment, care putea să însemne epuizarea subiectului, filmul debuşează din nou, în „secondo tempo". Cu ultima-i suflare, Paşa ii lasă învingătorului său, moștenire, întreaga-i avere care se compune dintr-un cufăr cu nestemate și — mai de preț chiar decît ele — giuvaerul frumoasei sale fiice, Cușmata, pe care — închipuiţi-vă! — cavalerul a şi întîlnit-o deja pe drumurile atît de primejduite ale Evului Mediu. Din acest moment lupta se va da pentru fată şi comoară, căci reflexele pietrelor pre zentn tinere ţioase tulbură liniştea unor vecini habsburgici etc. etc. Din nou cavalcade, din nou lupte, din nouprimejdii... Aparent, Testamentul unui paşă este film istoric. De fapt însă, totul ţine mai curînd de genul filmului „de costumaţie“. Epoca tulbure care a urmat luptei de la Mohács, care a supus teritoriul Ungariei unei duble ocupaţii, este palid reprezentată. In prim plan, Éva Szúrsz a dispus nu atît cadrul social şi istoric, cît dinamica acţiunii şi a primejdiilor infrînte. Vom fi aşadar martorii unor incursiuni de harem, bătălii inegale şi sîngeroase, răpiri şi evadări. în centrul acestui tablou evoluează un actor cu certe calităţi fizice, Peter Benkö. Sprinten spadasin, el repetă performanţele lui Gérard Barrily, secerînd harnic cu spada zeci de adversari. De altfel, aceste mici recorduri de scrimă sunt scenele în care toată lumea, inclusiv regia, se simte cel mai în largul ei şi care dovedesc fantezie şi umor. Filmul acesta, lipsit de relieful artei, va plăcea tuturor celor care caută, la cinematograf, mişcarea. Există o vîrstă, cea mai fragedă îndeosebi, în care o încăierare bine pusă la punct e mai accesibilă —* şi tocmai de aceea mai preţuită — decît o metaforă nobilă și pătrunzătoare... T. Caranfil ecranizare maghiară realizată de Eva Szúrsz după un roman de Fekete István. In distribuţie: Gyula Benkö (tatăl Babocsay), Peter Benő (fiul Babocsay), Klári Tolnay (mama), Ferenc Bessenyei (căpitanul Csornai), Adam Szirtes (Marko), Janos Csany (paşa), Terez Várhegyi (Duşmata). Tînărul Babocsai şi giuvaerul care i-a fost încredinţat — frumoasa Duşmata Un aspect din expoziția de fotografie artistică Gheorghe Ghiaeiu, deschisă la sala A.A.F. din strada Brezoianu 23—25. Vaporii de mercur, simptom al cutremurelor Ultimele cutremure tun Filipine şi Iran au arătat încă o dată că în domeniul prevenirii cataclismelor seismice ştiinţa nu a realizat prea mult, în lipsa unor metode .Pwse la punct merită reţinută fiecare ipoteză nouă. Geochimistul sovietic V. Furzov a arătat că zonele cu falii profunde, care în general sunt cel mai frecvent afectate de seisme, sunt în acelaşi timp zone în care se degajă mari cantităţi de gaze subterane şi în special vapori de mercur. Cu prilejul unui cutremur ce a avut loc în aprilie 1966 la Taşkent, Furzov şi colaboratorii săi au luat eşantioane de vapori pînă la o adîncime de 20 de metri de-a lungul unei linii de 49 km ce trecea prin epicentru. Ei au constatat că zonele de concentrare anormală a vaporilor de mercur coincid cu crăpăturile din scoarţă deja cunoscute şi au izbutit să descopere in acelaşi timp o zonă de fractură nedetectată încă. După părerea savantului sovietic, multiplicarea analizelor chimice în zonele cunoscute ca predispuse cutremurelor ar putea permite stabilirea unei coreUltimele inundaţii din Anglia au readus problema prognosticării lor în atenţia presei britanice. Cunoscutul săptămînal „New Scientist“ publica un articol al directorului Institutului britanic de hidrologie, prin care se arată că a fost alcătuit un program ce prevede recenzarea tuturor inundaţiilor cunoscute pe teritoriul laţii Intre variaţiile de concentrare a vaporilor de şi activitatea seismercur şi „ mică — ceea ce ar uşur prognoza cutremurelor. WTTTffffTTM Aur pe Aurul e din ce în ce mai ttiut folosit în industrie, unde proprietăţile lui, intr-adevâr preţioase, îi asigură numeroase aplicativ Dintre acestea cea mai recetită o constituie aplicarea unei pelicule de aur, de 100 000 de ori mai subţire decît hîrtia de scris, pe geamurile avioanelor. Devenind bune conducătoare de electricitate ele pot fi astfel încălzite, eliminîndu-se pericolul givrării. Transparența geamului rămîne neschimbată ORDINATORUL ŞI INUNDAŢIILE Angliei de-a lungul istoriei ei. Cu ajutorul calculatoarelor electronice va fi studiată corelaţia între condiţiile meteorologice şi revărsările, rîurilor, ţinîndu-se cont de o serie de factori cumi ar fi : natura terenurilor, modificările aduse solului prin utilizarea lui pentru agricultură sau industrie. Analiza acestor elemente va determina frecvenţa creşterii apelor la nivelul lor maxim ; corelată cu statisticile meteorologice ea va permite anunţarea prin timp a pericolului de inundaţie. Premieră la Teatrul „lucia Sturdza-Bulandra“ Mâine, orele 20, are loc, la teatrul Lucia Sturdza-Bulandra“ (sala Studio), premiera piesei Melodie varşoviană de Leonid Zorin, în direcţia de scenă a lui Ivan Helmer. Decoruri : aiii. Dan Jitianu. Costume : Ovidiu Bubulac. Dialogul va fi susţinut de actorii Rodica Tapalagă şi Aurel Cioibanu. teatru OEDIP (David Ohanesian, Zenaida Pally, Dan Iordăchescu, Valentin Teodorian, Maria Cindilaru. Dirijor : c. Trăilescu) — Opera Română, tel. 16.48.20, ora 19.30. JOCUL ADEVĂRULUI (Lazăr Vrabie, Coca Andronescu, Gr. Vasiliu-Birlic, Nataşa Alexandra) — Teatrul naţional „I. L. Carafilale“, sala^-Studio, tel. 15.is.53, ora 19.30. LUCEAFĂRUL (Petre Gheorghiu, şte-' fan Ciobotăraşu, Dan Damian, Puiu Hulubei) — Teatrul „Lucia Sturdza bulandra“, tel. 14.60.60, ora 20. KEAn (Septimiu Sever, Rodica Suciu, Gh. Ghiţulescu) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio, tel. 12.44.16, ora 20. VREI SA FII nevasta mea 7 (Victoria Mierlescu, Tatiana Jekel, Cristina Deleanu, Florin Vasiliu) — Teatrul Mic, tel. 15.65.88, ora 20. TOATE PINZELE SUS (Ion Lucian, Nicolae Spuderca, Nic. Luchian, Horea Benea) — Teatrul „Ion Creangă“, tel. 12.85.56, ora 19.30. COMICI VESTIŢI AI REVISTEI : N. STROE (Zizi Şerban, Didi Ionescu Mariana Bădoiu, formaţia „Venus“) — Teatrul „C. Tănase“, sala Savo“ tel. 15.56.78, ora 19.30. AVENTURILE LUI PLUM PLUM - Teatrul Ţăndărică, sala din calea Victoriei, tel. 15.23.77, ora 17. ŞORICELUL ŞI PĂPUŞĂ — Teatrul Ţăndărică, sala Academiei, tel. 16.14.92, ora 17. FILARMONICA .GEORGE ENESCU Ateneul român prezintă miercuri 2 octombrie 1968, ora 20 dat de pianistul (Elveţia) In program lucrări de : BRAHMS, CHOPIN, DEBUSSY Biletele se găsesc la casa Ateneului din str. Franklin nr. 1, între orele 10—13 și 17—20, tel. 14.59.87. PREMIERE TESTAMENTUL UNUI PAŞA — Luceafărul (15.87.67) — 9. 11.15, 13.30, 16.15. PRIETENELE — Buzeşti (15.62.79) — 15-30, 18. 20.30. COLINA — Lumina (16.23.35) — 18.45, 20.45. PLANETA maimuţelor — cinemascop — Patria (11.86.25) — 9, 11.30, 14, 16.30, 19, 21.15. ROATA vieţii — Mioriţa (14.27.14) — 9 11.15, 13.45, 16, 18.30, 21. sala Cinemateca (13.92.72) — 9.45, 12, 14.15, 16.30, 18.45.. 21. CĂDEREA imperiului roman — cinemascop — Festival (15.63.84)) — 9, 12.30, 16.15, 19.30: gradină — 19. Modem (23.71.01) — 10. 14, 17.15, 20.30. JURNALUL UNEI FEMEI IN ALB — Union (13.49.04) — 15-30, 18, 20.30. PRINTESA — Central (14.12.24) — 8.30, 11, ,13.30, 16, 18.30. 21. RĂPIREA FECIOARELOR — cinemascop —. RĂZBUNAREA HAIDUCILOR — cinemascop — Doina (16.35.38) — 11.39. 16. 19.30. MARYSTA și NAPOLEON — cinemascop — Feroviar (16.22.73) — 8-30. 11. 13.30. 16. 18.30. 21. neînțelesul — capitol ne 29.17)) — 8.45. 11. 13.30. 16. 18.30. 21. grădini — 13. Floreasca (33.29 71) — 1 11.15. 13.30. 18.15. 20.30; Arta (21.31.86) — 9.15—15.45 continuare, 18. 20.15; grădină — 19. OPERAŢIUNEA SAN GENNARO Excelsior (18 10.881 — 9.15. 11.30. 13.45 18.30. 20.45. Melodia (12.06.88) — 8.45. 13.30 16. 18.30. 20.45. INIMA HE MAMA — înfrăţirea între popoare (17.31.64) — 15.30. 17 45. 20. CEI ŞAPTE SAMURAI — Unirea (17.10 21) 16. 19.30. ŞAPTE OAMENI DE AUR — Volea (11.91.26) — 9.30—18 în continuare. 18.15. 20 30. Prognesul-parc (23.94.10) — 19. TARZAN** OMUL MAIMUȚA — Popular (35.15.17) — 15.30. 18. 20.30. Rahova (23.91.00) — 15.30. 18. 20.30. FANTEZIȘTII — Vitan (21 39.82) — 15 30 18. 20.15. OSCAR — cinemascop — Ferentari (23.17.50) — 15 30. 18, 20.30. PRIMA ZI DE LIBERTATE — Cotroceni (13.62.56) — 20.30. GRAIUL ANIMALEI, OR — SANCTA STMPLICITAS — ANIMATIE LA MAMAIA — Timpuri Noi (15.61.10) — 9—21 în continuare. ZECE NEGRI MITITEI — Munca (21.50.97) — 16. 18. 20. FRUMOASELE VACANTE — Republica (11.03.72) — 9.30, 11.45, 14. 16 30, 18 45, 21; Victoria (16 28.79) — 9. 13.45 16.15, 18.30, 20.45. VICONTELE PLĂTEȘTE POLIȚA cinemascop — Lumina (16.23.35) —16.15 în continuare. WINNETOU (seria a III-a) — cinemascop — BilCCgt (17.05.47) — 9. 11.15, 13.30, 16. 18.15, 20.30; Gloria (22.44 01) — 9. 11.15, 13.30, 16. 18 15. .20.30; Tomis (21 49 40) — 9—15 45 în continuare, 18.15, 20.30; grădină — 19. VIVA MARIA — cinemascop — Lira (31.71.71) — 15.30, 18. 20.30. PIRAMIDA ZEULUI SOARE — cinemascop — Cotrocetri (13.62.56) — 15.30, 18. TREI COPII „MINUNE" — cinemascon — Aurora (35.04.66) — 9. 11.15, 13.30, 15.45, 18. 20.30; grădină — 19.30. FRATELE DOCTORULUI HOINER — Sala palatului (15.73.721 — 19.30; Flacăra (21.35.40) — 15.30, 18, 20.30. INFRINGEREA LUI ALEXANDRU CEL MARE — Progresul (23.94.10) — 15.30, 18, 20.15. NEBUNUL DIN LABORATORUL NR. 4 — Pacea (31.32.52) — 15.45, 18. 20.15. GIOCONDA FARA SCRIS — Crîngași (17.38.81) — 15.30, 18. 20.30. BELA — cinemascop — Cosmos (35.19 15) — 15.30, 18. 20.30. K. O. — Viitorul (11.48.03) — 15.30, 18. 20.30. VIN CICLISTII — Drumul Sării (31.28.13) — 15. 17.30. 20. Giulești (17.55.46) — 15.30, 18. 20.30; Moşilor (12.52.93) — 15.30 18. 20.30. SURPRIZELE DRAGOSTEI — Grivita. (17.08.58) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30; Flamura (23.07.40) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30. MINUNILE DOAMNEI VENUS — cinemascop — Dacia (16.26.10) — 8—16.15 în continuare, 18.45, 21. 16. In 8.30 18.30, 20.45; Grădina Doina (16.35.38) 19. Apariţii recente • O PRIMA apariţie originală, intitulată „Arta dacilor“, aparţine cercetătorului Radu Florescu. După consideraţii asupra antecedentelor istorice şi începuturilor creaţiei artistice a getodacilor, sunt analizate cele mai recente descoperiri privind urbanistica şi arhitectura, arta metalului şi ceramica — domenii in care a înflorit o cultură autohtonă cu nimic mai prejos decît cea a popoarelor timpului. Cele 55 de reproduceri alb-negru sunt însoţite de un catalog conţinind localizarea şi datarea, descrierea elementelor sau ansamblurilor respective, precum şi muzeul care le adăposteşte. • UN DOMENIU puţin cercetat îl constituie cel al „Broderiilor pe piele în arta românească“, titlul lucrării semnate de istoricul de artă Paul Popescu. Descriind centrele în care meşteşugul acesta a înflorit de-a lungul veacurilor, de la Ţara Vrancei, Valea Bistriţei şi ţinuturile Neamţului, Romanului şi Bucovinei pînă la Banat, sudul Transilvaniei, Argeş, Prahova, autorul defineşte atît varietatea tipologică a motivelor ornamentale cît şi interferenţele şi înrudirile (în cadrul diversităţii soluţiilor decorative) în realizarea şi ornarea inegalabilelor pieptare, cojoace şi chimice ţărăneşti. “ DESPRE „Scrisorile“ genialului compozitor W. A. Mozart, scriitorul Romain Rolland spunea : „Ele ar trebui să existe în fiecare bibliotecă, căci nu sunt interesante numai pentru artist, ci au un efect binefăcător asupra tuturor oamenilor. Dacă citiţi aceste scrisori, Mozart va râmîne prietenul vostru pe viaţă“. • GHIDUL „Drumuri turistice în sud-estul Carpaţilor“, de M. Dumitrescu, Dem. Popescu, Marian Sandu şi N. Simache, descrie numeroase trasee pe Valea Prahovei, a Teleajenului, spre localităţile Tîrgovişte, Slănic, Buzău, bogate în atracţii arhitectonice sau peisagistice. Un profil asemănător are şi lucrarea „Munţii Căpăţînii şi Coziei“, de Nicolae Popescu, în colecţia „Călăuza turistului“. Pe lingă traseele alpine, descrise cu minuţiozitate mai ales sub aspectul lor geografic, sunt cuprinse cîteva hărţi ale zonei vizitate. în colecţia „Mic îndreptar turistic“ a Editurii Meridiane semnalăm micromonografia „Sibiu“ de un grup de autori. Textul succint este însoţit de imagini fotografice ale acestui veritabil „oraş-muzeu“. Albumul „Romul Ladea De fapt, e mai curînd o plachetă decît album. Plachetă, dacă o cîntărim cu numărul paginilor, de texte şi reproduceri, dar album, bogat în sugestii, dacă se ţine seama de densitatea prezentării, semnată de Nicolae Crişan, şi de frumuseţeafotografiilor, datorate lui Ion Miclea. Aş spune că atît comentatorul, cît şi autorul reproducerilor au abordat subiectul cu anume culoare sentimentală, pe care de altfel Romul Ladea, sculptorul şi omul deopotrivă, o sugerează tuturor celor ce-i cunosc lucrările şi s-au apropiat de umanitatea lui diversă, comunicată printr-un suflu vital de vibrantă tensiune. Ladea e un artist care are febra vieţii, poezia ei. Pe acest fond, sculptorul e şi un analist, un psiholog. Portretele sale în lut şi piatră, unele în marmură, copleşesc, fiindcă este suferinţa şi nădejdea omului viu în ele. Vorbesc îndeosebi de portretele acelora pe care i-am cunoscut vii, în complexitatea comportamentului lor real, ca Ion Agîrbiceanu, Lucian Blaga, Liviu Trebreanu, Mihail Sadoveanu. Pară a face din ei simboluri — lucru pe care autorul comentariului îl subliniază în textul său — sculptorul îi spiritualizează, nu numai cu luciditatea portretistului înzestrat cu un ochi acut, ci şi printr-o amplă evocare lirică. Aici mi se pare a fi trăsătura esenţială a artei lui Romul Ladea, în această „refacere" a oamenilor şi a personalităţii lor printr-o „vedere“ afectivă, printr-o retrăire cu simţurile a umanităţii lor, concentrată în esenţe. Se încheagă astfel nu numai un aspect exterior, dar şi o imagine interioară, cu o simplitate a expresiei, care ar fi de factură clasică, dacă obrazul, orbit de aspru şi dur — ca în Horia, Simion Bărnuţiu, Cronicarul, Tatăl meu Gheorghe, Mama ş.a. — nu s-ar destrăma într-o tristeţe a materiei şi a spiritului, ajungînd la o metafizică a suferinţei, ceea ce conferă sculpturilor lui Ladea un abur romantic. Pretutindeni sunt semne câ Romul Ladea îşi are rădăcinile înfipte adine în ritmul cantilenei populare, încît imaginea vieţii e sugerată mereu ca un mister al frumuseţii, ca o subtilă legătură cu puritatea originară. Portretele lui de fete şi femei, nudurile, grupurile de fraţi şi „maternitatea“ vădesc aspiraţia artistului Spre o unitate .... interioară a materiei.. şi formelor cu pămîntul, cu mineralul, cu vegetalul, cu fluiditatea apei şi a văzduhului, care explică sinuozităţile de gînd şi simţire ale portretelor lui. La sfîrşitul cercetării sale succinte din textul plachetei, Nicolae Crişan reţine odihna, destinderea şi graţia sculpturilor, a ultimelor compoziţii ale lui Ladea, lumina care curge pe volumele rotunjite ale lucrărilor sale, o „clasicizare“ în aceleaşi consecvente dimensiuni de simţire romantică, aptă pentru exprimarea unor stări sufleteşti şi a unor atitudini din ce în ce mai complexe, tocmai prin perfecţionarea, selectarea şi simplificarea remarcate de SAPTAMINA EDITORIALĂ comentator, această simplificare — împrumutată s-ar putea spune simplităţii doinei — datorită unei desăvîrşite maturităţi umane şi artistice, Ladea tălmăceşte substanţa aproape muzicală a formelor vii, conţinutul moral al omului, ca în copleşitorul portret al lui Lucian Blaga, unde evocă parcă o imagine dintr-un vers al lui „Pan e trist...“ Şi asta nu e o metaforă, ci este însăşi interpretarea esenţei umane a marelui nostru poet! Cunoaştem valoarea şi utilitatea lucrărilor consacrate prezentării artiştilor noştri plastici, cărora Editura Meridiane le acordă o atît de mare şi de binevenită atenţie. In acelaşi timp însă, astfel de plachete alerte, circulînd cu supleţe între cititori, au un rost informativ precis, mai ales cînd e vorba de artişti ca Romul Ladea, a căror creaţie, chiar la capătul unui drum lung, nu poate fi considerată încheiată, nici cel puţin definitiv ancorată într-o viziune ce nu s-ar mai putea depăşi. Cercetînd caseta tehnică a plachetei, ne încearcă însă nedumerirea din pricina tirajului extrem de redus, care nu se orientează în nici un fel după interesul manifestat de public pentru arta românească de azi şi reprezentanţii ei de seamă. Cartea de artă în pavilioanele C şi B din complexul de expoziţii din Piaţa Scînteii se va desfăşura, începînd de astăzi şi pînă la 8 octombrie a.c., „SAPTAM1NA TEHNICII FRANCEZE“. Cu acest prilej, ieri la amiază a avut loc o conferinţă de presă, la care dl. René Sanson, preşedintele Comitetului permanent francez al tîrgurilor şi manifestaţiilor economice internaţionale, a făcut o expunere în faţa reprezentanţilor presei române cu privire la această manifestare. GEORGE SBÂRCEA 17.30 Pentru strugurilor şcolari : Cetatea ............ TV PENTRU SPECIALIS-18.00 TII DIN INDUSTRIE. Cibernetica economică. 18.30 Curs de limba engleză. “'"'“""Emisiune pentru tineret. 19.00 Doi tineri interpreţi : pianistul Dan Grigore şi violonistul Eugen sîrbu. 19.30 TELEJURNALUL DE SEARA. 19.50 Buletinul meteorologic. 20.00 Film serial : Vikingii. 20.30 In rariştea de lîngă vii. Seară de romanţe cu Angela Moldovan şi Nicolae Florei. Acompaniază o formaţie condusă de Ionel Budişteanu. , '"PROGRAM DE VARIE- 21.15 TAŢI. Transmisiune directă 111 " de la Viena. Participă: Wenke Mihre, Roy Blecg, Lucia Trogg, Hana Patzeltova, Waldemar Matuska, Jo Dassin, Richard Anthony, Les Swingle Singers, Louis Armstrong, Sandle Shaw, Peghi March şi alţii. 22.30 Numere de circ înregistrate pe peliculă. 23.00 TELEJURNALUL NOAPTE. DE A APĂRUT: LUPTA DE CLASĂ DIN SUMAR : .... .10, JT*1TDANUuitarea trainică dintre partid şi popor; DANA VOISI,’ riÎ't'tSTîiTiTÎ,: Dinamism şi gîndire creatoare în economie: ■¡'A i ai v- PORUMBESCU : Resorturi ale democratismului economic sociaiist; DyDD: Perfecţionarea stilului de muncă al organelor local. de partid ; VASILE IOŢA : Cu privire la metodologia cercetării gîndir - economice romaneşti din trecut; L. STROJA: „Politica veniturilor“ în practica şi teoria capitalismului contemporan ; SERGIU VERONA : Dezarmarea nucleară — deziderat fundamental al popoarelor. MIHAI BENIUC : Integrarea în epocă . GHEORGHE DINU : literatura unui înalt spirit cetăţenesc. PAUL SCHUSTER : Răspunderea pentru destinele ţării. ION OLTEANU : Conştiinţa regizorului şi ideologia spectacolului. ANDREI BALEANU : Mesajul teatrului.