Informatia Bucureştiului, septembrie 1969 (Anul 17, nr. 4987-5012)

1969-09-19 / nr. 5003

Anul XVII-Nr. 5003 Vineri 19 septembrie 1969 FIÖLETÁSÍ­TIS JOÁTÉ TaRitfe Mîlî-Văi 4 PAGINI 30 BANIINFORMA­TI A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.CR. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Adunarea generală a salariaţilor întreprinderii „Carmen“ DISCUŢIILE N-AU DEPĂŞIT TONUL CĂLDUŢ AL DĂRII DE SEAMĂ Adunarea generală a salariaţi­lor de la I.I.S. »Carmen“ nu a reuşit să dezbată aprofundat te­matica propusă iniţial, unele as­pecte importante ale activităţii necăpâţind în consecinţă, trata­rea cuvenită. Darea de seamă prezentata de comitetul de direcţie a eviden­ţiat rezultatele bune obţinute de colectivul întreprinderii, care a reuşit să îndeplinească şi să depă­şească principalii indicatori de p plan în perioada ce s-a scurs de a începutul anului. După acea­sta însă — considerîndu-se, probabil, încheiată principala misiune — am asistat la o tre­cere rapidă în revistă a defici­ențelor manifestate în anumite perioade, ocolindu-se cauzele ce le-au determinat. O serie de vorbitori, ințelegînd că nu trebuie să se rezume nu­mai la comentarii pe marginea dării de seamă, ci, dimpotrivă, să o completeze, au adus în discuţie probleme majore, cu repercusiuni adinei în viaţa În­treprinderii. Am reţinut, in acest sens, opiniile exprimate de tov. LALA CONSTANTIN, IEZARU NICOLAE, MORARU SERAFIM, IONESCU GHEORGHE. Cu toate acestea, problematica ce ar fi trebuit să constituie fondul dezbaterilor — relevarea defecţiunilor, incompatibile cu eficienţa economică, manifestate încă In organizarea producţiei, a locurilor de muncă, precum şi în procesul de aprovizionare — a scăpat, în mare măsură, aten­ţiei. Chiar dacă planul de pro­ducţie a fost Îndeplinit, nu tre­buie pierdut din vedere că acest lucru a necesitat un efort su­plimentar, concretizat in 19431 prc/ om, datorită faptului că mii de perechi de Încălţăminte au fost returnate de controlorii de cali­tate ca fiind necorespunzătoare. Ele aşteaptă, înşirate pretutin­deni, intrarea în lucru pentru remaniere. Cum apreciază această situ­aţie reprezentanţii asistenţei tehnice ? Maistrul principal DINU MARIN, de la atelierul I d­in cadrul că­ruia sunt depozitate peste 22 000 perechi de încălţăminte întoarse din drumul lor firesc de con­­trolorul de calitate —a ocolit pro­­blema (care-l viza direct), dez­­bâtind, amănunţit, lipsurile care se manifestă In... aprovizionare. In schimb a vorbit foarte evaziv despre defecţiunile din atelierul săU, reducînd totul la o concluzie optimistă : „decit să ne refuze marfa beneficiarul mai bine să Octavian Martin (Continuare In pag. a 3-a) în cartierul Drumul Taberei se apropie de sfirşit lucrările construcţiei noii cen­trale telefonice. Foto: I. Someşan REVENIRI Termen de soluţionare:­­calendele greceşti •• Z­iarul a publicat vara aceasta mai multe articole în care se analizau deficienţele create aprovizionării oraşului cu apă, datorită nefolosirii unor puţuri de adîncime, aflate în do­tarea diferitelor întreprinderi şi insti­tuţii. Efectele acestei intervenţii s-au materializat în repunerea in funcţiune a majorităţii puţurilor defecte. Dar n-au lipsit nici rămăşiţele, datorate, in primul rînd, lipsei de operativitate, tatonărilor, tratativelor, demersurilor fără finalizare. Aşa cum rezultă, de altfel, şi din răspunsul Direcţiei de telecomunicaţii a­­municipiului, în care se adevereşte tocmai ceea ce constatam într-un arti­col : „este adevărat că în prezent puţul­­de mare adîncime nu este folosit, deoarece pompa existentă la această ins­talaţie nu mai este corespunzătoare“. Pentru soluţionarea problemei direcţia a apelat verbal la ICAB pentru preschim­barea pompei, intervenţia răminind fără rezultat. In sfirşit, „s-au făcut demersuri către serviciul investiţii al unităţii noastre­ pentru a procura o pompă, In trimestrul I al anului viitor. S-au făcut, deci, demersuri. Insă ele nu prezintă garanţia că măcar in vară viitoare sursa de apă in discuţie va contribui la îmbunătăţirea aprovizio­nării oraşului. Un răspuns a cărui urmărire nece­sită eforturi serioase este cel primit de la Direcţia generală a Industriei mo­­râritului din M.I.A. Referindu-se la inactivitatea puţului din incinta între­prinderii „Dîmboviţa“, direcţia generală ne incunoştiinţează că „in vederea exe­cutării lucrării s-a Întocmit documenta­ţia tehnică, s-a procurat pompa şi s-au luat măsuri de asigurare a fondurilor necesare“. Dar degeaba s-a zis hop, înainte de a trece puntea. I.D.E.R. este Aurel Radu (Continuare in pag. a 2-a) I IMH2SHI ■ „Dis­troli“­­ I. PELTZ In pofida faptului că insul suscită comicul, nu cred că suntem­ îndreptăţiţi să-l consi­derăm prilej de amuzament. In literatura umoristică, sau pretinsă a fi, autori de toate­ calibrele au speculat, cu mai mult sau mai puţin talent, „ „absenţele“ omului, „erorile­“,­­ „uşurinţele“ lui. Aflăm, de ■ pildă, că un prieten de-al nos­ tru şi-a uitat un galoş acasă. (A circulat in oraş cu unul). „ Sau cazul acelui medic psihia- P tru, care şi-a confundat pa­ts*­cientul pe care îl îngrijea de j£ ani de zile, cu altul venit pen- SR tru întîiaşi dată la consulta­nt ţie. Sau femeia care a ieşit,­­ în­ capot, să-şi ia ziarul virat în­­­alanţă şi a închis uşa, uitind­­ că n-are — cum era şi firesc !? — cheia Yalle la dînsa... sau... “ sau... Nu cred că acest soi de ,,gură-cască" trebuie ridiculi­zat. Nu credem că întotdeauna „ridendo castigat mores“ („ri­­zînd îndreptăm moravurile“). Problema, după părerea mea, e mult mai serioasă și fă­(Continuare în pag. 2-a) Htaufa aga­inaia ! Unul din 60000 O predocum­entare serioasă, multe ore de cercetare a standurilor, ochi ageri şi o mare putere de asimilare ţi se cer pentru a putea reţine măcar o parte din varietatea şi bogăţia celor 60 000 exponate întilnite la cea mai mare tre­cere in revistă a geniului creator ro­mânesc : expoziţia „România ’69“. As­cuţitul spirit inventiv, fantezia şi bunul gust, rodul hărniciei şi talentul unui Întreg popor îşi găsesc corespondenţele concrete în cele mai felurite chipuri, de la solul nou de măr argeşean, pină la cea mai complicată şi perfecţionată maşină electronică, virstele şi-au dat intîlnire aici şi ele, cu toate meseriile creatoare de bunuri materiale. Un stand care trezeşte interesul vizitatorilor este cel realizat cu lucrar­ile practice ale e­­levilor şcolilor profesionale, tehnice şi de maiştri. Multe dintre acestea, in ciu­da virstei executanţilor, vădesc maturi­tate meşteşugărească, pasiune şi o de­plină stapinire a meseriei alese. Intre exponate, o mică maşină de tricotat, notată cu zece, proba practică prezentată pentru lucrarea de diplomă de doi absolvenţi ai şcolii tehnice de maiştri din cadrul Grupului şcolar F.R.B. Autorii —Ioan Radu şi Gh. Cră­ciun, de cu­rind maiştri la întreprinde­rile „Adesgo“ şi respectiv „mod“ — şi-au intitulat creaţia modest­ă inova­ţie, deşi este vorba, in fapt, de o ade­vărată invenţie, luată în studiu ca ata­re, pentru a fi inclusă în producția de serie. Pe loan Radu, autorul principal al ex­ponatului, II găsesc făclnd revizia unor Y * îrimie Străuț (Continuare in pag. a 3-a) în preajma deschiderii cursurilor Universităţii populare Bucureşti Arta —de la catedră • Opt cursuri dedicate artei şi culturii • între prelegeri şi spec­­tacole • Colaborări cu instituţii artistice • întâlniri cu scriitori, actori, regizori • Premiere la catedră: cursurile de estetică in­dustrială şi cineamatorism • Lecţii de... muzică uşoară ‘ Fără îndoială, Universitatea popu­lară Bucureşti ocupă azi un loc dis­tinct în peisajul cultural-artistic al Capitalei. Consecventă misiunii sale, această instituţie şi-a cîştigat de-a lungul anilor o binemeritată populari­tate, deopotrivă pentru cursurile sale ca şi pentru interesantele manifes­tări publice care atrag un numeros auditoriu. Referitor la sfera preocu­părilor didactice, trebuie remarcat, din capul locului, efortul Universi­tăţii populare de a oferi în fiecare an marelui număr de cursanţi —­­de diferite vîrste, profesii şi grade de pregătire — posibilitatea de a-şi îmbogăţi substanţial cunoştinţele intr-o multitudine de domenii ale ştiinţei, artei şi culturii. Sondarea permanentă a preferinţelor celor ce o frecventează se soldează cu in­troducerea unor noi obiecte de studiu, cu găsirea unor forme inge­nioase, nu lipsite de atractivitate, pentru prezentarea temelor. Noul an de învăţâmint va incepe curînd, festivitatea inaugurală fiind anun­ţată pentru 29 septembrie în Sala Palatului. In avanpremieră, cîteva amănunte despre cursurile consa­crate diferitelor domenii ale artei şi culturii, cursuri cu pondere de joc neglijabilă în contextul progra­mei Universităţii populare Bucu­reşti. M­ai întîi, un succint tur de orizont printre temele cursurilor cu tra­diţie. Cel de cultură muzicală, de pildă, organizat în colaborare cu Uni­unea compozitorilor şi cu Conservato­rul „Ciprian Porumbescu“, se va des­făşura săptămînal la Studioul Conser­vatorului. De altfel, cea mai substan­ţială contribuţie la ilustrarea prelege­rilor prin concerte, recitaluri, specta­cole muzicale, o vor avea formaţiile Conservatorului. Tematica, stabilită pe criteriul cronologic, va cuprinde o im­portantă perioadă din istoria muzicii­ de la Palestrina şi Orlando di Lasso pînă la Brahms şi Berlioz. Fără să epuizeze monografic creaţia compozito­rilor trataţi, cursul se axează pe dez­baterea celor mai reprezentative lu­crări ale acestora.. In cele două prele­geri consacrate lui Bach, de exemplu, se va vorbi despre „Matheus Passion" şi „Concertele brandenburgic­e“, din opera lui Beethoven au fost alese Sim­foniile a v-a şi, a Vi-a, /sonatele’ şi „Missa solemnis“ etc. T­ot în cadrul cursului de­ editură muzicală va conti-­ nua, lunar, seria manifestărilor, studio­ului de muzică uşoară. Sub forma unor recitaluri şi­ concerte,. .comentate­, cei cunoscuţi compozitori, studioul va in­forma pe iubitorii acestui gen atit de popular despre diferitele tendinţe în creaţie şi interpretare, manifestate atit în muzica uşoară românească, cit şi în cea străină. In cazul istoriei artelor plastice, cursul — tot cu frecvenţă săptargim­ală, găz­duit în sala Dalles — propune trata­rea unei ample perioade cuprinse între neoclasicism și contemporaneitate. în alcătuirea­­ tematicii­­ ,se remarcă­­ tendin­ţa de a se sintetiza — prin prezenta­rea unui artist sau a unui grup de creatori — specificul unor curente, a unor epoci. Astfel, impresionismul va fi analizat prin intermediul creaţiei lui Manet, Monet, Sisley, Pissaro, Renoir, Degas, un curs va fi dedicat marilor lirici ai sculpturii — Rodin, Paciurea, Bourdelle, Vigeland ; se­­ va vorbi despre estetica şi tehnica cubismului, despre curente şi tendinţe în sculptura ulti­melor decenii. Un loc însemnat în­ eco­nomia cursului va fi dedicat artelor plastice româneşti : la prelegerile de­spre Luchian şi Brâncuşi se vor adăuga cele despre perioada de aur a picturii româneşti reprezentată prin Petraşcu, Pallady, Dărăscu, Şirato, Iser, Bunescu, Tonitza, ştefan Dumitrescu, Ghiaţă, Ţuculescu, ca şi despre curente şi ten­dinţe în plastică românească contem­porană. In­ afara prelegerilor propriu­­­zite, ilustrate cu proiecţii de diapozi­tive, deosebit de utile, nie se apar vizi­tele la muzee şi colecţii de artă, orga­nizate periodice, menite să Învețe cum ■a nrfv«iT* « PÎCtu­ră. “ =CUlplură. Deosebit de interesant si atractiv, atit prin tematică, cit si­­ prin diversitatea formelor de prezentare, se anunță cursul adresat iubitorilor. Thaliei.; "De E. C­omarnescu (Continuare In pag. a 1-a) ^\\\\\\\\m\\m\\m’ »\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\v^ 0 Pe bd. Ion Șulea, una dintre principalele magistrale ale impu­­­0 0 natorului ansamblu de locuințe Titan, se află în curs de finisare 0 0 sute de apartamente noi ce urmează a fi predate pînă la finele 0 0 acestui an. In fotografie , cîteva dintre blocurile cu parter şi zece 0 0 etaje date recent în folosință 0 Ca urmare a acţiunii de or­ganizare ştiinţifică a produc­ţiei şi a muncii colectivul U­­zinei „Danubiana“ a obţinut suplimentar, in perioada care a trecut d­in anul acesta, circa 100 000 anvelope. u nb *­­ffiHc7 /w­fLM Cercurile de la Palatul pionierilor îşi reîncep activitatea La 1 octombrie Îşi reiau activitatea cercurile tehnice, culturale, artistice şi sportive de la Palatul pionierilor. In cercuri, elevii bucureşteni au prilejul să-şi întregească cunoştinţele căpătate la orele tie curs, capătînd, totodată, deprinderi practice în domeniile : aero­­modelism, rachetomodelism, automo­bilism, electronică, sculptură in lemn, broderie şi confecţii, le­gumicultura, apicultură, sericicultură, acvaristică şi altele. In cadrul secţiei cultural-artistice, pe lingă cercurile de balet, teatru, dansuri populare, acor­deon, vioară, pian, fiinţează cluburi de cultură cinematografică, de cultură muzical-coregrafică, clubul prietenilor prin corespondenţă şi filatelie etc. In clubul sportiv „Cutezătorii“, pionierii pot activa, după preferinţe şi aptitu­dini, în cercurile : atletism, baschet, fotbal, gimnastică, scrimă, şah, tenis de cimp şi de masă, tir, volei, ciclo­­turism. RARITĂŢI IA BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ Spre deosebire de bibliotecile facultă­ţilor, care au mai ales publicaţii de spe­cialitate, B.C.U. are un caracter enciclo­pedic, remarcîndu-se o serie de unicate deosebit de preţioase prin vechimea şi raritatea lor. Printre acestea se numără: Cartea românească de învăţătură — Ca­zania lui Varlaam, Iaşi, 1643 ; Biblia lui Şerban Cantacuzino, Bucureşti, 1688 ; lenăchiţă Văcărescu , Observaţii sau bă­gări de seamă asupra regulelor şi orîn­­duelelor gramaticii româneşti, Rîmnic, 1787 etc. Pentru completarea colecţiilor de unicate şi rarităţi străine, B.C.U. şi-a creat legături de schimb de publicaţii cu peste 1000 biblioteci universitare, in­stituţii şi asociaţii ştiinţifice din 76­5 de ţări. • „Nestrapol 120“ O nouă răşină poliesterică, denu­mită „Nestrapol 120“, a fost reali-­ zată de colectivul uzinei „Polico­­lor“. Avînd proprietatea de a se întări în profunzime, la tempera­turi variate, noua rășină este des­tinată etanșării rosturilor care se creează la îmbinarea tuburilor din gresie. . ACŢIUNI PENTRU COMBATEREA DĂUNĂTORILOR VlNATULUI Pentru combaterea dăunătorilor vînatului, A.G.V.P.S. a lansat în te­ren un anumit număr de ciori grive, inelate, pentru împuşcarea cărora se acordă un premiu de 1 000 lei de bucată. Vînătorul Ion Asimie, din Bucureşti, a reuşit să împuşte în judeţul Dâmboviţa unul dintre aceste exemplare, bineînţeles, pe lingă alte sute de ciori. • UNELE MODIFICĂRI IN CIRCULAŢIA TRAMVAIELOR LINIILOR 13 SI 14 In zilele de 21 şi 22 septembrie, pe Splaiul Independenţei, porţiunea cuprin­să între Podul Ştirbei Vodă şi Podul Gro­zăveşti, se efectuează unele lucrări edili­tare. Astfel, în circulaţia tramvaielor liniilor 23 şi 14 se produc unele modificări. De la Podul Izvor, spre cartierul Militari­­tramvaiele liniei 13 vor circula prin str. Uranus — calea 13 Septembrie — șosea­ua Panduri — bd. Armata poporului, unde intră în traseul normal. La întoar­cere vor circula pe traseul obișnuit. Tramvaiele liniei 14, spre Podul Ciurel, vor circula prin bd. Schitu Măgureanu — str. Cobălcescu — bd. Dinicu Golescu — șos. Orhideelor — Podul Grozăveşti. La întoarcere, circulă pe traseul obiș­nuit. Despre pieţe, legume şi bunul plac . In cursul după amiezii de ieri, mai mulţi cetăţeni ne-au telefonat la redacţie solicitîndu-ne să ne deplasăm de urgen­ţă la unitatea ILF din piaţa „Iile Pinti­­lie“ deoarece, lucrătorii de aici refuzau vînzarea anumitor produse. Ce se întîm­­plase ? în jurul orei 16, în piaţă a sosit o maşină cu roşii. După terminarea ope­raţiilor de recepţie, cetăţenii au aşteptat ca produsele să fie puse în vînzare. Spre surprinderea şi nemulţumirea ge­nerală, lâdiţele cu roşii în loc să fie repartizate tonetelor spre desfacere, se depozitau. Responsabilul unităţii, NI­­CO­LAE VASILE, hotărîse ca marfa să se vîndă astăzi dimineaţă. (Evident, ce mai rămînea din ea pină dimineaţă). La protestele cumpărătorilor, N. Vasile a acceptat să pună în vînzare o mică can­titate. La sosirea noastră, circa 1800 kg roşii stăteau bine acoperite pentru a nu fi observate. L-am întrebat dacă a pri­mit vreo dispoziţie în acest sens. Nu, nu primise nici o indicaţie şi în conse­cinţă a trebuit, spre regretul său, să se repartizeze imediat compartimentelor. Cunoscînd foarte bine că după-amiaza unităţile ILF, pieţele în general, sînt total lipsite de control, dînsul încercase să reţină produsele amintite pentru di­mineaţă cînd organele de control apar ca ciupercile după ploaie. Dar tot ieri după-amiază în piaţa „Hie Pintine“ ne-a fost dat să întilnim­ o si­tuaţie de-a dreptul revoltătoare. Com­partimentele „Gostat“ ofereau spre vin­tre nu legume şi fructe ci reziduuri. Vinetei stricate/cartofi­ şi morcovi la fel, merele pe trei sferturi, putrezite, aveau preţul de 2,70 kg, pere zbîrcite şi muce­găite aveau preţul de 2,10 kg. Responsa­bilul unităţii, Dumitru Simion, chemat să aprecieze calitatea mărfurilor, a ridicat din umeri. Ce să facă ?! Tot noi a tre­buit să intervenim pentru ca produsele respective să fie scoase de la vînzare. Cu puţin timp în urmă semnalam as­pecte asemănătoare într-o altă piaţă, „Vitan”. Directorul întreprinderii maga­zinelor de prezentare „Gostat“, tovarăşul A. Filips, n-a luat după cum se vede nici o măsură. Probabil că dînsul nefăcînd cumpărăturile direct d­in piaţă nu are cunoştinţă de asemenea fenomene. De cîte ori va trebui să mai revenim in acest sens, tovarăşe director ? In faţa acestor încălcări ale regulilor comerciale, am solicitat concursul orga­nelor de control. Intendentul pieţii dis­păruse fără ca cineva să-i cunoască R. Groapă (Continuare in pag. a 2-a) Cîteva din modelele de motoare electrice produse la Uzina de ma­șini electrice București. In cadrul Oficiului Naţional de Tu­rism, a luat fiinţă Agenţia pentru tu­rism internaţional balneo-medical şi montan „HERCULES”. Noua agenţie se va preocupa de valorificarea efi­cientă a potenţialului turistic balneo­­medical, prin studierea, populariza­rea şi organizarea acţiunilor turistice şi de tratament în staţiunile balneo­climaterice. Staţiunile respective îşi vor spori capacitatea prin crearea unor noi spaţii de cazare şi unităţi de de­servire. A LUAT FIINŢĂ Agenţia pentru turism internaţional balneo-medical . Sunt binecunoscute, desigur, programele Televiziunii destinate­ copiilor şi tineretului şcolar. Ne-am obişnuit cu consultaţiile pentru elevi la matematică, fizi­că, chimie ori limba română, cu tradiţionalele emisiuni educative sau cu cele de limbi străine. Nu despre acestea e vorba acum. Ci de ceva cu totul... NU, DEOSEBIT, MODERN : te­leviziunea şcolară — TVS — in­tegrată în programul de invă­­ţămint, Inclusă organic în arse­nalul mijloacelor didactice, ca ele­ment important in perfecţionarea şi Pornind de la experienţa acumulată pe plan mondial în domeniul telepe­­dagogiei, la Institutul de ştiinţe pe­dagogice a luat fiinţă (în urmă cu aproape 10 luni) sectorul de „Televi­­­­ziune şcolară“. Specialiştii noului sec­tor şi-au propus să identifice şi să • Ce este—şi ce îşi propune­ TVS ? # Telepedagogie, tele­­profesori # Pupitrul cu 100 de butoane dezvăluie taine...#în perspectivă, construirea unui telecentru şcolar studieze factorii ce contribuie la va­lorificarea maximă, în şcoala româ­nească, a acestui mijloc de instruire care a cîştigat în ultimii ani, un ritm alert, extindere şi prestigiu. A sosit şi vremea primelor roade ale studi­ilor întreprinse. Printre ele se nu­mără, la loc de frunte, faptul că te­leviziunii şcolare româneşti i s-a a­­sigurat... C­ALE LIBERĂ: ÎNCEPUTUL DE DRUM S-A FĂCUT, prin în­fiinţarea celui dinţii studio-la­borator, cu caracter experimen­tal. El se află amplasat in trei încă­peri special destinate, în localul Şco­lii generale nr. 122. Ar interesa, cre­dem, şi o sumară descriere. O încă­pere adăposteşte studioul propriu-zis, cu instalaţiile de luat vederi, de mi­crofoane şi amplificare de sunet. de iluminare, camuflaj şi de legătură cu clasele, cu aparate de proiecţie fixă, de retroproiecţie şi film de 18 mm, cu masa de demonstraţie a „telepro­­fesorului”, cu magnetofoane, ecrane... şi cite şi mai cîte­­interesant, fireşte, dar şi dificil de prezentat, dacă te gindeşti că numai pupitrul de regie are 100 — poate chiar mai multe — butoane «conexiuni» pentru diferitele semnale !), încăperea alăturată e a cercetători­lor. Acolo se desfăşoară toată munca de elaborare a unei tele-lecţii, se or­ganizează şi se urmăresc experimen­tele, pentru alegerea, in final, a celei mai reuşite variante de lecţie televi­zată, care apoi se filmează. Pentru E. Bodnariuc (Continuare in pag. a 2-a) VĂ PREZENTĂM: Primul studio-laborator de televiziune şcolară vorbeşte foarte mult despre „Insti­tute for Industrial Protection“ (pe scurt I.I.P.), care ar fi înfiinţat pe întreg teritoriul ţării; o reţea de „şcoli superioare" pentru „pro­te­­ n­ţ PI „Războiul nevăzut" între marile concerne se extinde In ultima vreme, la Tokio se institutului, este Tadashi Kurhara, despre care se spune că este un „vechi maestru“ în domeniul spiona­­jului industrial internaţional. Prac­­­­tic, semnalează publicaţiile- I. I. P. este o şcoală a spionajului şi contra- tarea“ întreprinderilor industriale , spionajului industrial. Cursurile de­ împotriva acţiunilor de spionaj ale­rează numai şase luni şi „studenţii“ firmelor concurente. Preşedintele sunt puşi la curent cu mijloacele cele mai moderne folosite în acest domeniu. Iniţiativa lui Tadashi Kurhara este cu atit mai mult luată în seamă cu cit, după aprecierile specialiştilor, în Japonia acţionează în prezent peste 10 000 de spioni industriali. La Tokio există nu mai puţin de 380 agenturi (Continuate în pag. a l-a) BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de 10 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 25 de grade, iar minima din cursul nopţii de 9 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine rece, cu cerul variabil, fa­vorabil ploii de scurtă durată. Vînt po­trivit, predominînd din sectorul estic. Temperatura aerului : minima va fi cuprinsă între 6 și 8 grade, iar maxima intre 15 și 17 grade. Pentru zilele de 21, 22 și 23 septem­brie . Vreme răcoroasă la început, apoi in încălzire uşoară. Cerul va fi variabil, vînt slab pînă la potrivit.

Next