Informatia Bucureştiului, mai 1970 (Anul 18, nr. 5192-5215)

1970-05-28 / nr. 5213

»\\\\\\\\\\\m Din marea frescă a solidarităţii • Toţi pensionarii care sunt mem­bri ai organizaţiei de partid nr. 5 de cartier din sectorul 2 au hotărit să doneze — pină la gftrşitul anului — cite 4 la sută din pensia lunară, su­mele fiind destinate fondului de ajutorare a zonelor sinistrate. Iniţia­tiva lor a fost preluată şi de mem­brii celorlalte organizaţii de bază din cartierele sectorului. • Membrii cooperativei „Casa de modă“ au lucrat, în timpul liber, folo­sind diverse cupoane de materiale, un număr de 183 diverse articole de Îm­brăcăminte (rochii, bluze, fuste, ra­chete etc.). • Uniunea cooperativelor meşteşugă­reşti din sectorul confecţii, încălţă­minte, prestaţii neindustriale, a trimis spre judeţele calamitate articole de îm­brăcăminte In valoare de circa 670 000 lei. • Elevii Liceului „M. Sadoveanu“ au hotărit să vină In sprijinul colegilor lor de la Liceul „Andrei Mureşanu“ din Dej — greu Încercat de calamitate — oferindu-le diferite aparate şi piese de laborator, substanţe chimice, hărţi, planşe, diafilm­e şi numeroase cărţi be­letristice pentru refacerea bibliotecii şcolii. De asemenea, cadrele didactice de la acest liceu depun la contul de ajutorare a sinistraţilor gratificaţia anuală ce li se cuvine şi o parte din salariu. • Elevii din clasele Vin şi IX (Şcoala generală nr. 17) s-au angajat să lucreze In timpul verii, pe şan­tiere, in fabrici, iar veniturile realizate din munca prestată să le aloce ajuto­rării populaţiei sinistrate. • Colectivul de specialişti de la Ate­lierul de reparat­­ taleri­al didactic al Inspectoratului şcolar al municipiului Bucureşti s-a oferit să repare apara­tele deteriorate din laboratoarele şco­lilor inundate, făcind in acest scop si deplasări benevole in zonele respective. • Echipa utecistului Vasile Tranda­fir de la secţia aparataj a Uzinelor „23 August“ a hotărit să lucreze două schimburi, efectuînd cel de-al doilea schimb pentru ajutorarea tinerilor din tonele calamitate. • Tinerii salariaţi ai I.D.E.R. au re­făcut, în timpul lor liber, două trans­formatoare de 40 kw aduse din jude­ţele inundate. Ajutorul cel mai eficient zonelor greu încercate: MUNCA INTENSA, PRODUCŢII SUPLIMENTARE CIT MAI MARI SI DE BUNA CALITATE! • M da salariaţi de la Întreprin­dere» Cauciucul .Quadrat“ s-au anga­jat si lucreze In timpul concediului de odihnă un număr de 152 zile. • In adunarea directorilor de «coli din sectorul 1 »­a hotărit ca fondul r do de premii In căril destinate elevilor distinşi la Învăţătură — in sumă de 100 000 lei — să fie donat pentru a­­jutorarea zonelor sinistrate. • Cadrele didactice şi elevii Ocolii generala nr. S1 au donat sinistraţilor Obiecte de Imbrftcimlme, încălţăminte fl rechizite şcolare In valoare da aproape 85 000 lei. Colectivul şcolii pre­găteşte pentru ziua de 1 iunie o ser­bare pionierească, susţinută de elevii claselor I—IV, la Casa de cultură a sec­torului I. Fondurile obţinute vor fi trimise copiilor din zonele Inundate. (Urmare din pag. 1) pentru infringerea stihiilor dezlănţuite ale naturii, pentru energia şi priceperea cu care conduceţi uriaşa muncă de a-­jutorare şi refacere a zonelor sinistra­te. Dind glas apelului Biroului Executiv a! Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, muncitorii. Inginerii, tehnicienii, toţi oamenii muncii din în­treprinderile şi Instituţiile sectorului des­făşoară o muncă neobosită, plină de dăruire, pentru a contribui la înlătu­rarea efectelor negative ale calamităţii, la normalizarea cit mai grabnică a vie­ţii economice a ţării. Răspunzind che­mării partidului, ei se angajează să realizeze în acest an, peste plan, o pro­ducţie marfă de 158 978 000 lei, să depă­şească planul de export cu 11 112 000 lei şi să reducă cheltuielile de produc­ţie cu 13 163 000 lei. S­­untem hotărtţi — se spune in telegrama Comitetului de partid şi a consiliului popular al sec­torului 6 — să ne mobilizăm şi mai mult forţele spre a aduce, din plin, con­tribuţia noastră la depăşirea greutăţilor pricinuite de inundaţii, la cit mai grab­nica normalizare a vieţii economice şi sociale, în adunările ce au avut loc in întreprinderi, muncitorii. Inginerii, tehni­cienii, funcţionarii au hotărit, in unani­mitate, să folosească integral capacităţile de producţie, să lucreze In schimburi prelungite şi In unele duminici spre a putea realiza, în acest an, o producţie globală peste plan în valoare de 110 milioane lei, faţă de angajamentul Ini­ţial de 71 milioane lei. Totodată, au suplimentat angajamentul Iniţial de spo­rire a producţiei marfă peste plan de la 68 600 000 lei, la 103 600 000 lei şi la beneficii, de la 12 294 000 lei, la 17 180 000 lei r­ăspunzînd chemării partidului — se arată în telegrama Comite­­­tului de partid al sectorului 7 şi a Consiliului popular — muncito­rii, Inginerii, tehnicienii, toţi oamenii muncii din întreprinderile şi Instituţiile sectorului, analizind posibilităţile din uni­tăţile respective se angajează să rea­lizeze peste angajamentele iniţiale o producţie marfă mai mare cu 36 milioa­ne lei, să reducă cheltuielile de pro­ducţie cu 6 milioane lei şi să obţină, în acelaşi timp, beneficii suplimentare de 12 milioane lei. Astfel, pe întregul an se vor obţine peste prevederile pla­nului o producţie marfă de 214 milioane lei,, se vor livra la export mărfuri de 49 milioane lei, se vor realiza economii de 31 milioane lei, şi beneficii supli­mentare de 44 milioane lei. De aseme­nea, se vor produce, suplimentar, 2 000 băi din fontă, 350 tone radiatoare, 83 tone armături sanitare şl echipament metalic, 200 tone obiecte sanitare, 300 tone tuburi din gresie, 150 garnituri camere studio, sufragerii şl dormitoare. Chemarea conducerii de partid şl de stat — se spune In telegrama I Comitetului de partid al secto­rului 2 şi a Consiliului popular — şi-a găsit un viu ecou şi a vibrat pu­ternic în sufletele tuturor cetăţenilor sectorului nostru, care au trecut direct la acţiuni concrete de ajutorare, la fapte de nobilă frumuseţe morală şi civică. Profundul umanism, înalta res­ponsabilitate, emoţionanta solidaritate, toate şi-au găsit o minunată expresie In hotărirea fermă a oamenilor muncii din Întreprinderi de a realiza peste an­gajamentele iniţiale o producţie glo­bală de 52 446 600 lei, o producţie marfă de 36 120 000 Iii, o depăşire a planului la export cu 6 100 000 lei, o reducere a cheltuielilor de producţie cu 6 050 000 lei şi o creştere a beneficiilor cu 10 350 000 lei. Astfel, pe întregul an vom obţine peste prevederile planului o producţie globală de 14 815 300 lei, o producţie marfă de 87 006 000 lei, vom livra la ex­port mărfuri în valoare de 3 300 000 lei, vom realiza economii în valoare de 10 710 000 lei şi beneficii ce vor însuma 17 450 000 lei. I­n 1 POI , telegrama Comitetului de partid sectorului I şi a Consiliului popular se arată : „întreprinde­rile industriale din sectorul nostru vor depune eforturi susţinute pen­tru a obţine pînă la sfîrşitul anului o producţie globală suplimentară în va­loare de peste 80 milioane lei, menită să contribuie la acoperirea pierderilor provocate de întreruperea temporară a activităţii unităţilor industriale din zo­nele afectate de calamităţi“C­omitetul de partid al sectorului 5 şi Consiliul popular asigură Co­mitetul Central al Partidului Comunist Român, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal, că munci­torii, inginerii, tehnicienii şi funcţio­narii din întreprinderi şi instituţii, toţi cetăţenii sectorului, nu vor precupeţi nici un efort pentru compensarea pagu­belor produse economiei naţionale. Ei s-au angajat ca, prin muncă voluntară, în timpul liber, să producă suplimentar, peste prevederile planului şi ale angaja­mentelor asumate anterior o producţie globală de peste 32 milioane lei.­lături de întregul popor, colec­tivele de muncă, oamenii de şti­inţă şi cultură, toţi cetăţenii — se spune în telegrama Co­mitetului de partid al sectorului 1 şi a Consiliului popular — animaţi de senti­mente civice, patriotice, contribuie cu simţ de răspundere la realizarea unor importante cantităţi de produse supli­mentare care să ducă la diminuarea pagubelor suferite de o parte dintre judeţele ţării. Analizînd posibilităţile de care dispun, oamenii muncii din sec­torul nostru s-au angajat să realizeze peste angajamentele iniţiale o produc­ţie globală de 14 375 000 lei şi o produc­ţie marfă de 21 955 000 lei. De asemenea, producţia destinată exportului va spori cu 1 500 000 lei, economiile prin reduce­rea cheltuielilor planificate se vor ridica la 3 068 000 lei, iar beneficiile rezultate din angajamentele suplimentare se vor cifra la 3 912 000 lei m­uncitorii, tehnicienii şi inginerii, toţi oamenii muncii din sectorul nostru — se spune în telegrama Comitetului de partid al secto­rului 4 şi a Consiliului popular — s-au angajat ca înzecindu-şi eforturile să realizeze în plus faţă de angajamen­tele iniţiale o producţie globală mai mare cu 39 milioane lei, o producţie marfă mai mare cu 22 milioane lei, să obţină o creştere suplimentară a bene­ficiilor cu 10 milioane lei. Astfel, pe întregul an vom obţine peste prevede­rile planului o producţie globală de 105 milioane lei, o producţie marfă de 85,5 milioane lei, vom livra la export mărfuri în valoare de 17 milioane lei, vom realiza economii în valoare de 17 milioane lei şi beneficii ce vor însuma 35 milioane lei, încadraţi cu abnegaţie în vasta operă de ajutorare a zonelor lovite de calamităţi salariaţii din în­treprinderile sectorului nostru vor pro­duce suplimentar 37 compresoare, 120 000 m­p ţesături de bumbac, 560 tone locuri-vopsele, medicamente în va­loare de 2 660 000 lei şi alte produse de strictă necesitate pentru economia na­ţională. Amplă mobilizare a forţelor, pentru îndeplinirea angajamentelor XV* C­­­Ai jT­ i • Nenumăraţii ce­tăţeni — care do­resc să vină, prin contribuţia lor di­rectă, in sprijinul locuitorilor sinistraţi —­ au posibilitatea să efectueze depu­neri de bani în Contul 2­000 şi prin listele de subscripţii din cartiere, între­prinderi, instituţii. Am văzut, nenumă­raţii oameni care — aplecîndu-se peste asemenea lis­te — îşi înscriau contribuţiile : 70, 10, 50, 25, 10 Iei — sume care se adu­nă, picătură cu pi­cătură, in contul omeniei, al solida­rităţii. M: In fotografie : Subscripţii pe listele care circulă astăzi In secţiile ÎNTRE­PRINDERII POLI­GRAFICE „INFOR­MAȚIA“. La ce comenzi lucraţi astăzi pentru judeţele calamitate? (Urmare din pag. 1) In locul întreprinderii „Electromureş“, astăzi a fost terminată o comandă de 6000 m. cablu MCU şi 120 km conductori TLV pentru „Electrobanatul“ — Timi­şoara. VICTOR SOARE, DIRECTORUL FABRICII DE PANOURI MARI MILITARI. In aceste zile am ter­minat fabricarea primelor 500 mc blocuri din beton uşor, înlocuitor de cărămidă, din cei peste 2000 mc la cit se ridică angajamentul întreprinderii. Aceste materiale sunt destinate construcţiei de case cu 1 şi 2 etaje. y \ r^Ri?COVICI- DIRECTORUL INTRE­CO­STM rTIE produse DIN lemn pentru ANTON PROCA, INGINER ŞEF AL FABRICII „AURORA“ . Am recondiţionat întreaga cantitate de mărfuri salvate de la combinatul textil Sighişoara. Am şi expediat 50 de suluri de urzeală, iar astăzi a plecat al doilea lot de mărfuri cuprinzînd 20 de lăzi cu­­bobine de bumbac pentru că am primit îmbucu­­rătoarea veste că întreprinderea textilă de acolo îşi va relua activitatea mai repede decît era prevăzut. In sectorul mecanic şef confecţionăm 250 clapete din lemn de fag pentru fabrica din Sighişoara. Ing. ALEXANDRU OLTEANU, directorul ÎNTREPRIN­­DE­îii DE LIVRARE A PRODUSELOR PETROLIERE BUCU­­REŞTI . De cîteva zile livrăm unităţilor agricole din judeţele Ilfov, Ialomiţa, Teleorman — unde se efectuează lucrări de reinsăminţări şi în­treţinere a culturilor — combustibilul ne­cesar bunei funcţionări a utilajelor. Numai In ultimele două zde, am trimis spre aceste locuri 1800 tone benzină şi aproa­pe 900 tone motorină. Totodată, asigurăm combustibilul !i«?vîinn.araVanelor ma?înl tractoare care se deplasează corttinuu spre zonele calamitate. Prin mai buna folosire a butanului, am reuşit să obţinem, suplimentar, 20 000 încărca­r­e­­ butoiî»m­aîlaffaz* D.In acestea f fim şi trimis, ieri, la Alba Iulia, 2 200 de butelii, iar în zona Odorhei peste 1000 butelii. De asemenea, am livrat o importantă cantitate de bitum necesară punerii în funcţiune a Combinatului chimic din Tirnăveni. Ing. AL. OPREA, VICEPREŞEDINTE LA COOPERATIVA „AUTOMECANICA" : Am întrebat la telefon conducerea combinatului chimic din Tîrnăveni — unul dintre principalii noştri furnizori de materie primă — cu ce le putem veni imediat în ajutor. Ni s-a răspuns că — pentru repunerea în funcţiune a mijloacelor de transport ale combinatului — sunt necesare o serie de piese de schimb. Analizînd si­tuaţia stocurilor noastre, am putut colecta o însemnată can­titate de tablouri de bord, cilindre de frînă, bobine de in­ducţie, bujii etc. pe care le-am şi trimis, însoţite de două auto-ateliere de depanare şi o echipă alcătuită din 11 me­seriaşi cooperatori specializaţi în mecanică, lăcătuşărie, ti­­nichigerie. HARALAMBIE GEORGESCU, PREŞEDINTELE COOPERATIVEI „ELECTROBOBINAJUL“: Pen­tru cooperativele meşteşugăreşti avariate de ape, am şi pus la dispoziţie un prim lot de 10 motoare elec­trice, necesare punerii imediate în funcţiune a unor utilaje. Colectivul nostru s-a angajat, totodată, să suplimenteze cu 500 000 lei sarcinile de producţie, pentru a putea livra în avans o serie dintre produ­sele pe care Ie realizăm in atelierele cooperativei. ING. GHEORGHE BARNA, DIRECTORUL FABRI­CII DE STOFA DE MOBILA: Am expediat în avans 3 590 mp stofă către CIL Tg. Mureş, pentru CCMAD Sibiu, Mediaş şi Dumbrăveni din care se vor confec­ţiona urgent garnituri de mobilă. De asemenea, am livrat in avans 8 500 prosoape către OCL Satu Mare. Ing. MIRON POPA, VICEPREŞEDINTELE COOPERATIVEI „METALOCASNICA“ : In atelierele noastre de mică serie realizăm produse de maximă urgenţă. Multe au şi fost livrate zonelor calamitate : oale din aluminiu pen­tru fiert lapte, pătuțuri mobile pentru copii („port-bebe“), corpuri de iluminat, diverse obiecte utile din fier forjat etc. In prezent, lucrăm uti tot de pompe pentru grădini și numeroase obiecte de mobilier, pe care le realizăm nu­mai din materiale economisite. Raportăm că ne-am su­plimentat simţitor angajamentele iniţiale. Ing. ION FILIP, PREŞEDINTELE COOPERATIVEI „CHIMICA“ : Avem o serie de produse foarte solicitate, pentru refacerea locuinţelor. Ne-am propus, în cadrul angajamentului suplimentat, să dăm prioritate vopse­lelor şi chitului pentru geamuri. în acest sens, am intensificat producţia la aceste sortimente, pentru a putea realiza suplimentar 3000 kg vopsele în Ulei pentru zugrăveli şi 10 000 kg chituri. Colectivul Fabricii de stofe de mobilâ-­lucuresti işi sporeşte eforturile livrînd In aceste zile Însemnate cantități de pro­duse In avans, către unități din zonele greu lovite. t Semnificaţia gestului anonim Bucureşteni care sunt atât de apropiaţi de locuitorii Albei, al Dejului, al Satului Mare, ai Tulcei. Bucureşteni pentru care clipele acestea de cum­pănă le reamintesc, spontan şi firesc, că acum e ora cind toţi sunt pentru toţi ! Am fost, fără îndoială, strins uniţi în jurul ţării, la trupul ei fierbinte, şi pină acum. Aceste zile însă ne arată cit de solidară e naţiunea noastră la durere, la greu. Toţi pentru toţi ! — nu poate fi altfel, copii şi femei, bâr­­l­baţi şi bătrlni au ramas pe drumuri, prin forţa lucrurilor. Au nevoie de haine, de Încălţăminte, au trebuinţă de sprijinul cald al celorlalţi. Şi, iată, sprijinul acesta n-a Inttrziat şi nu intlrzie. Numai In ultimele 24 de ore, la centrul mai sus amintit, s-au donat cîteva mii de obiecte : îmbrăcă­minte, Încălţăminte. Mii de locuitori nu Intlrzie în a se face necesari. In saci, în colete, în lăzi, toate aceste articole sunt împachetate, ambalate, cu grăbire. Pînă ieri fuseseră trimise deja de aici 10 800 obiecte in judeţul Bistriţa-Năsăud şi 7 970 în judeţul Sălaj... Un centru de colectare, cum e şi acesta, dă acum imaginea marii noas­tre omenii ; muncitori („E firesc să Întinzi o mină de ajutor tovarăşilor aflaţi la greu“ — p. B., bd. 1 Mai 259; „nu pot gîndi altfel acum“ — M. S. — salariată Uzina utilaj chimic) ; pensio­nari („nu am pe cineva anume acolo, 11 am pe toţi, de aceea am adus aceste haine alei“ — P. A. str. Cornet nr. 1D : copii („am pus lingă jachetuţă şi nişte jucării, poate că nu i-a mai rămas nimic“ — V. S. bloc 214) ; elevi („uni­formele sunt călcate (23), îmbrăcă­mintea e curată (82 articole) şi cred că o să ţină de cald“ — P. a. clasa a Xll-a C, Liceul „Aurel Vlaicu“); gos­podine („a­lta lume e greu încercată şi trebuie să ne simtă alături” — p. C. bloc 212, calea Griviţei)... Oameni, oameni , vin să-şi aducă părticica lor de participare, anonimi şi tăcuţi. Intr-un rar gest de solidaritate cu năpăstuiţii. Intr-un mare gest patriotic. I (Urmare din pag. 1) care a electrizat Inimile a M de mili­oane de oameni. Căci, ce se in timpii, de fapt ! Ca să iau doar un exemplu, vă invit, daci n-aţi fost, să treceţi pe la un centru de colectare a obiectelor pentru aju­torarea sinistraţilor, ştiu eu ? Care va convine, din orice cartier, din orice sector. Să zicem centrul nr. 1 „Griviţa Roşie“. Au venit aici bucureşten de toate vîrstele. Vin şi azi. Vor veni şi miine. Bucureşteni de to­ate profesiile. A o Spectacole constantene Recentul turneu al teatrului din Con­stante e pus In valoare aproa­pe întreg colectivul său artis­ti­c, In variate Ipostaze. Pentru cine urmăreşte de mai mult timp acest colectiv, se degajă o­­prima Impresie pozitivă şi anume continuitatea activi­tăţii mai tuturor Interpreţilor pe ecena respectivă, ceea ce i-a dat omogenitate şi coeziune. E relevabilă creşterea ane­samblului In totalitatea sa şi a fiecărui actor In parte. Alături de cel pu o mai veche experienţă, s-au dezvoltat tineri ca de pildă Sandu Simionică şi Romei Stănciugel, azi elemente de bază ale teatrului, făcând faţă unui repertoriu divers, de dramă şi comedie, cu egale posibilităţi. Piesele sunt de calitate, iar faptul că directorul trupei, regizorul Ion Maximilian, invită pentru realiza­rea spectacolelor colegi ca Mihai Be­rechet de la Naţionalul bucureştean, sau foarte tinărul Geo Berechet, şi sceno­grafi de talentul Adrianei Leonescu, asigurai un nivel demn de stimă.­stfel, Săgetătorul lui Ion Omescu se impune printr-o gîndire regizo­rală modernă, originală, apropiată de cea a autorului. Geo Berechet a colaborat strins cu scenograful Mir­­cea Nicolau, obţinlnd o sugestivă plas­tică scenică, a valorificat textul In ce are mai de preţ — dialog inteligent, dinamic, colorat — a lucrat cu actorii, imprimindu-se un ritm viu al replicii şi urmărind tot timpul sensurile direc­toare ale lucrării (prin tăieturile ope­rate s-a subliniat caracterul ei teatral). Numeroasele personaje sunt conduse cu un armonios simţ al ansamblului din care se detaşează HIncu al lui Sandu Simionică, Durac (Romei Stăneiugel), Iani (Mircea Constantinescu-Govora), Nică (Petre Lupu), Caliopi (Ileana Ploscaru). Dacă aş reproşa ceva regiei ar fi inegala profunzime în dezvoltarea personajelor, probabil din cauza unui tempo prea accelerat, a excesului de mişcare. E drept că actorii sunt destul de supli, dar prea multă agitaţie fizică, prea multe salturi de pe schelăria de­corului, stînjenesc, pus ca factură, Puricela în ureche al lui Feydean a demonstrat posi­bilităţile de comedie ala colecti­vului. Fără a se teme de Puricela bucureştean (marele succes de la „Bu­­landra“), constănţenii l-au înfruntat, şi spre cinstea lor, trebuie spus că n-au ieşit mototoliţi din competiţie. Mihai Berechet a evitat vulgarităţile, a cău­tat să imprime stil (excelente decoru­rile Adrianei Leonescu), fără a pierde nici unul din­­ atu-urile vodevilului. Foarte reuşită apariţia cu totul diferită dar la fel de studiată ca În Săgetătorul, a lui Stănciugel, dezinvoltura Ilenei Ploscaru, eleganţa Iolandei Copăceanu- Mugur. Fără şarjă, Sandu Simionică, şi el cu reale calităţi de comedie, ca şi Petre Lupu, urncul s-a încheiat cu Romanţioşii de Edmond Rostand, spectacol pus în scenă de Ion Maximilian, bine primit de o sală plină În «podal cu public tinăr. Cu oarecare exces de parodie, spumosul text al autorului Iul Cyrano (cind se va hotărî oara un teatru bucureștean să repre­zinte aceasta capodoperă !) a oferit Aurorei Simionică și Iul Petre Lupu prilej da afirmare. Ar fi fost necesară o mai măiestrită rostire a versului, ceva mai mult stil şi măcar un strop de ooazle. Oricum, meritul teatrului din­­Onstanţa este de a fi inclus In reper­­otiu o piesă de Rostand, Intr-un mo­­nent cind etaloanele sint atlt de rare „ Traian Şelmaru La un nivel sensibil diferit de cel al recentului turneu s-a plasat spectaco­lul cu piesa Bliss — o familie trăznită de Nod Coward, jucată în Capitală cu cîtva timp În urmă. Lipsită de un fir epic propriu-zis, comedia lui Coward se compune dintr-o suită de momente, construite toate — fără excepţie şi fără nuanţe — după un principiu unic : exagerarea pină la grotesc şl pînă la absurd a unei situaţii de viaţă absolut banale. De unde şi plictiseala ce se Instalează treptat, masiv alimentată de calitatea precară a replicii, pe care nici măcar prezenţa dezinvoltă a Ilenei Ploscaru n-o poate acoperi decit în parte. Pentru a anihila spleen-ul sălii, regizorul Mihai Berechet îşi converteşte interpreţii la un soi de frenezie cine­tică — şi Încearcă, prin costume şi machiaj, nu numai să aplice un fard modern textului, dar şi să-l imprime, din afară, o anume direcţie satirică. Amabilitate, de altfel, cu totul inutilă. Aproape toţi actorii şarjează violent. In ce-l priveşte pe Petre Lupu, admi­raţia lui Insistentă­­pentru Jocul lui Gheorghe Dinică e vizibilă de la prima privire. Cu deosebirea că tot ceea ce, la Dinică, e halucinantă vizualizare a ideii rămâne, la foarte tânărul său „dis­cipol“ de ocazie, simplu exerciţiu de gimnastică şi de vocaliză. Prin con­trast, sa detaşează net distincţia Viori­­căi Faina-Borza şi farmecul pur al Manuelei Matak. Adriana Rotaru . V­itrina cartii ştiinţifice # „FILOSOFIE ŞI ŞTIINŢA IN , ROMANIA“. Pentru prima dată , apare la noi — în Editura ştiin­­i­­­ţifică — o istorie unitară a celor două domenii fundamentale ale cunoaşterii umane. Referindu- se la perioada 1890—1920, autorul, Simion Ghiţă, se opreşte pe larg la contribuţia a numeroşi sa­vanţi şi gînditori de prestigiu, realizând o amplă privire asu­pra pătrunderii spiritului ştiinţi­fic în filosofie şi al celui filo­sofic în ştiinţă. • „ELICEA VIEŢII“. Unul din­tre cei doi descoperitori ai struc- « , turii substanţei genetice funda­mentale, James D. Watson, la­ureat al premiului Nobel, de­scrie în acest volum avatarurile legate de un eveniment ştiinţi­fic dintre cele mai importante ale acestui secol. „Nu cunosc nici o altă lucrare în care ci­titorului să i se ofere prilejul de a împărtăşi în mod atît de intim luptele şi îndoielile cer­cetătorului, precum şi triumful lui final“ — arăta, despre carte, o altă somitate în materie, sa­vantul american Lawrence Bragg. • „ESTETICA LUI LUCIAN BLAGA“. Un studiu util, nu numai pentru necesităţile învăţă­­mîntului mediu şi superior este cel semnat de criticul Dumitru Micu, în colecţia „Estetica“ a Editurii ştiinţifice. Este ştiut că teoreticianul Lucian Blaga şi-a clădit sistemul filosofic pe o concepţie alterată de idealism. In acest sens, disocierile dintre valoarea poetică şi gîndirea fi­losofică blagiană sînt mai mult decît binevenite pentru înțele­gerea complexă a uneia dintre cele mai originale creații artis­tice. # „SILOGISTICA ARISTOTE­­­­LICA“. Monografia lui C. Patzig, ’ _ __ ...­­ Un­­ profesor la Universitatea din Göttingen, a fost tradusă numeroase limbi. Aceasta se ex­plică prin faptul că sistemul logic aristotelic reprezintă, fără îndoială, cea mai durabilă con­strucţie a gîndirii raţionale, ade­vărat model pentru generaţiile de gînditori care i-au urmat. Cartea se adresează, deopotrivă, specialiştilor şi unui public pre­ocupat de problemele perfecţio­nării vieţii sufleteşti. I. Bt. in­d­­ul 1 ■ă V­I. M­IINE (Urmare din pag. 1) Azi oamenii aceștia luptă dramatic cu furia atroce a naturii. Miine vor începe, cu unelte sau cu miinile goale, să reconstruiască. Miine va trebui in multe locuri să luăm totul, sau a­­proape totul, de la început. In locurile in care apa a spul­berat atlta muncă, atitea bucu­rii şi atitea vieţi, miine vor trebui să reapară vechile con­tururi, şcolile, locuinţele, uzi­nele, drumurile, pajiştile, gră­dinile. De fapt, noile contu­ruri... Ziua de azi e neasemuit de grea. Nicicind n-a primit pă­­mintul acesta o lovitură mai perfidă, mai bezmetică. Ziua de miine va fi şi ea grea. Grea de răspundere, de pro­bleme, de sfort­uri. Totul ar fi absurd, inuman, dacă azi, cind dezastrul n-a luat încă sfirşit, cind mai vin veşti in­­grijorătoare despre ameninţa­rea unor noi apele se uine, oarbă m­îpota niştii oameni, şi inuman nu s-ar gîndi ne. Ştim cit de greu e si re­faci anii de trudă aneantizaţi nu numai cîteva zile, dar a­­cesta e rostul, acesta e sensul luptei. Oamenii luptă nu nu­mai fiindcă au fost provo­caţi, luptă pentru că trebuie să învingă, pentru că nu pot ceda nici chiar naturii ceea ce au dobîndit prin eforturi incomensurabile, luptă pentru că există şi un miine, pentru că unindu-i pe toţ­i laolaltă este posibil să lupţi. Sunt destine tragice sunt fa­milii îndoliate — şi doliul lor il poartă întreaga naţiune —, sunt oameni care au pierdut totul. Dar un popor attt de încercat ca al nostru ştie să-şi tămăduiasci ‘rănile. Fiindcă are ujy.xtfMie, vom înălţa din nou e le şi satele distruse de vom semăna ogoa­­culege roadele mân­dre. La acest miine­­an popor întreg, tî! pregăteşte azi ştiut Să-i u­ „UTECIŞTII LA APEL" Acesta este titlul spectacolului muzi­­cal-coregrafic pe care Ansamblul artis­tic al U.T.C. O va prezenta miine, ora 19:30, In Sala Palatului, pentru ajutorarea sinistraţilor. Pe afiş figurează orchestra de muzică populară dirijată de Ionel Budişteanu, care ii va acompania pe Irina Loghin, Benone Sinulescu, Maria Ciobanu, Ion Dolănescu , actorul Ion Dichiseanu, cântăreţii Margareta Pislaru, Anda Călugăreanu, Mihaela Mihai, An­gela Simitea, Gabriela Teodorescu, Pe­tre Geambaşu, George Mitrea, acompa­niaţi de formaţiile „Modern grup“ și „Savoy“ , corul (dirijor Petre Crăciun) și colectivul de dansuri populare (co­regrafia Th. Vasilescu) al ansamblului. Artişti români peste hotare Aplauze pentru corul „Madrigal“ Recent, corul „Madrigal“ şi Confere­vatorului „Ciprian Porumbescu“, condus de artistul emerit Marin Constantin, s-a întors dintr-un nou turneu euro­pean. De la jumătatea lui aprilie, for­maţia bucureşteană a concertat la Re­­gensburg (R. F. a Germaniei), In mU multe localităţi din Ţara Galilor Şi din Franţa. In cadrul celei de-a XXI-* *“,* ţii a tradiţionalului festival muzical al lunii mai, care se desfăşoară anual la Bordeaux, „Madrigalul“ a concertat In curtea Interioară, special amenajata, a castelului Yquem din apropierea ora­şului. Iată cum comentează cotidianul „Sud-Ouest“ din 12 mai, evoluţia mu­zicienilor noştri, sub titlul „Frumuseţea absolută“: „Niciodată, fără îndoială, în acest gen Ingrat „a capella“ n-a fost atinsă o asemenea splendoare. S-a vor­bit de voci de aur, de bronz, şi ce-aş mai putea adăuga . Toata metalele au fost trecute in revistă. Dar cu madri­­galiştii din Bucureşti am avut impresia că am contemplat toate „bijuteriile co­roanei“. ...„Ca un grădinar al om,posibilul un­ care vrea să scoată flori din deşert, el (Marin Constantin, n.n.) modelează cu miinile sale o substanţă vie, concen­­trînd vocile pe un singur fir, separtn­­du-le cu un gest, clădind ornamente după ornamente, şi piatră după piatră, la puternicul edificiu al polifoniei“. Fotografia II înfăţişează pe celebra soprană Birgit Nilson şi pe tenorul Ludovic Spiess, pe scena „Scalei“ din Milano, in rolurile principale din „Tu­­randot“ de Puccini, intr-una din re­prezentaţiile care au avut loc In pri­nt­ere zile ale acestei luni • La Biblioteca municipală pentru copii „Ion Creangă“, din str. Cris­tian Tell nr. 10, s-a deschis expoziţia de pictură a elevei Daniela Novac, de la Şcoala generală nr. 52. Sunt expuse peste 40 de lucrări, cuprinzînd portrete, peisaje şi naturi statice, în ulei, acuarele şi grafică. Tinera expozantă a oferit spre vînzare toate lucrările prezentate (pînă în pre­zent s-au vîndut deja jumătate), urmînd ca suma realizată să fie oferită sinistraților. V­ariaţiuni pentru speranţă Urmare din pag. I necind“ sau „şi strada plină de uriaşe cargouri / şi lanţul ancorelor răsufîind liniştit în pavaje“. Poemul „Ultima zi“ anunţa ceva mai promiţător : „Aceiaşi copaci Împuşcaţi Intr-un umăr / lasă prin aer / fluvii îngheţate din sîngfele lor galben“. Iată şi o observaţie acută, de o mare surpriză : Mă uit la mobila care Îşi scade lustrul“, unde esen­ţa impresionistă, bacoviană, abia musteşte. Suntem­ departe de ori­biile de mai tîrziu, de delirul plin de artificii şi lumini din „Variaţiuni pentru speran­ţă“. In alt poerit avem un saxofon enorm al zăpezii şi nebuna invenţie : „Căpşuni sau cireşe putrezesc în fructiere / dus şi întors“ tot de sorgintea „plumbului“. Finalul din Mereu este stupefiant : „Me­reu ne trezim cu trupul / îndreptat către r­uri“. După căderi în madrigale minu­­lesciene, iată şi nişte vapoare care sosesc prin secolul grav şi acest catren de tot remarcabil : „Umbrela gălbuie zace pe pat ! Marinari... odaie cu sgomot / sticle şi versuri pe jos lingă scinduri / Şi un vin eşuat“, cind se supraveghează des­tul, Beldeanu scoate ţipetele lebedei care ar avea revelaţii : buzele ancorate un roz, un păr strein, tu erai un Inel / o bră­ţară zornăind pătimaş. Marca bacovlad­a apare şi în alte poeme : „In vidul de to­a­mnă / năvălesc ierburi şi mere stro­pite cu roşu şi alb / Scrumul din lună se amestecă cu pământul / sala decorată frumos, are o cană cu apă amară“, unde ultimele două cuvinte ridică toată natură moartă la Un mare potenţial poe­tic, în Ridul dureros : „ochi albaştri tra­versează orin război“ . in ultimul poem al acestui prim Volum există nume apă­sate pe copaci, amintind mai vag decit bănuiam pe poetul ambiţios de mai tir­­ziu d­in corrida unde imaginea este pri­menită modernă, ca aceşti adolescenţi cu ghitare abstracte sau ceasornicele ce se apleacă sub silogismul absintului. Există şi împerecheri formale, de o con­strucţie picturală ca acel păr ce resfiră sodiu şi aur in camere cu mobilă veche, dar iată o fantomă a rochiei tale ca un amurg de orieiri sau ciini meditativi cu picioare cilindrice sau daruri cu păsări ciripind şi piingind sunete singure. To­nul e mai îndrăzneţ şi se resimte în a­­ceastă siguranţă şi o oarecare rutină, dar „obiceiurile sunt sfori purtîndu-ne miinile” trădează un aforist incipient. Produsul de vîrf al acestui volum ce a­­nunţa Sonetele este „La ţărm ascuns" : „Ţi-aduc aminte străzile scăpînd dintr-o Împietrită goarnă cătr­ o mare / sunînd un vint şi duh de peşti isch­id / silabisit prin ţevile-trotuare De la fereastra duş­mănit deschisă / lingă perdele pescăreşti priveam / zidul pictat cu-o argintată fisă / falanga dragoste’ şi tatuam / pieptul sfirşit al amintirii noastre / plecarea din­colo de ţipăt sec / spre metastaze de rui­nate castre / la ţărm ascuns sub milenar înec / Acolo jos sint chipuri sinuoase­­ am mai trăit coloanele nescoase“. Per­fecţiunea acestui sonet nu va mai fi a­­tinsă pentru că pecetea barbiană o ro­beşte pe poet. Uneori ceea ce era numai reprimat, ascuns, distruge carapacea prejudecăţilor şi apare în maniera peisajelor lui Bosch: „Trei bărbaţi cu lacăte pe cap / urmă­resc flăcăi pe catalige / Ajutate^ citî ţin vechi satrap / şapte Ane luptă să-şi ciş­­tige / manechinul sub tichii, sub năzări / Mitul li se inoadă la genunchi­i moi aripi de fanţi şi în turCCazuri / împuşcaţii, privegheaţi mănunchi / vin din cimpuri să-şi ridice casa / Intr-un preţ tocmit anticăreasa / vinde fericiri din cărţi apu­se / Toţi se-ndreaptă spre acel ţinut / aşteptind o naştere-n nespuse / vorbe cu tulpini şi-un cer crezut“, sau năstruş­nicul pastel : „Dincolo de porţi e plum­bul ciudat / curg riuri întoarse, peşti in sutane / duc sub un prapur bătrlni la vinat / Fecioare solzoase-luncii cu toate / iubesc pe divan, lovita carcasă / Un rege de sticlă spart­e-n mărgea / atinge regina prin clopot rămasă“. Şi aici per­secuţia amintirii lui Barbu se resimte ca şi In acel fund de corăbii sunat ori ano­timpurile izbăvite. Cind uită de maestru poate produce versuri ca acestea : „fe­meile cu brăţară / halucinaţi dorindu-l» ş! mult / le-am prefăcut In veci albine iară“. Dar ca şi cind i-ar fi frică să plu­tească singur pe apa poemului se întoar­ce la colacul său de salvare şi atunci avem : Ies privighetori in ceas poftit deşi în cumpăna cealaltă pune pădurile sale desgolite şi trăsuri drogate. E păcat pentru că în Beldeanu eu văd un veri­tabil oniric care­­poate să scrie lucruri memorabile : „Acolo-i, punct, e poarta cu drugi şi zidul verii“ sau catrenul din „La o planetă“ . „Albul şi galben, albas­tru cloolit / sunt crizanteme sub cai şi canaf / încălăraţii cu chip ostenit­­ scriu pe arcade un surd epitaf“. CONCERTE • Astăzi, ora 20, la sala studio a Ate­neului are loc recitalul pianistei Ilinca Dumitrescu. In program, lucrări de Scarlatti, Beethoven, Chopin, Ravel și Paul Constantinescu. • Mîine și poimîine, ora 20, la Ate­neu are loc concertul filarmonicii d­ii­­jat de americanul Scheldon Morgenstern. Programul cuprinde : Uvertura ,,Can­dide“ de Bernstein (primă audiţie), Sim­fonia în Re major de Mahler şi Con­certul centru violoncel şi orchestră în Re major op. 101 de Haydn. Solist : Radu Aldulescu, 1

Next