Informatia Bucureştiului, mai 1970 (Anul 18, nr. 5192-5215)
1970-05-28 / nr. 5213
»\\\\\\\\\\\m Din marea frescă a solidarităţii • Toţi pensionarii care sunt membri ai organizaţiei de partid nr. 5 de cartier din sectorul 2 au hotărit să doneze — pină la gftrşitul anului — cite 4 la sută din pensia lunară, sumele fiind destinate fondului de ajutorare a zonelor sinistrate. Iniţiativa lor a fost preluată şi de membrii celorlalte organizaţii de bază din cartierele sectorului. • Membrii cooperativei „Casa de modă“ au lucrat, în timpul liber, folosind diverse cupoane de materiale, un număr de 183 diverse articole de Îmbrăcăminte (rochii, bluze, fuste, rachete etc.). • Uniunea cooperativelor meşteşugăreşti din sectorul confecţii, încălţăminte, prestaţii neindustriale, a trimis spre judeţele calamitate articole de îmbrăcăminte In valoare de circa 670 000 lei. • Elevii Liceului „M. Sadoveanu“ au hotărit să vină In sprijinul colegilor lor de la Liceul „Andrei Mureşanu“ din Dej — greu Încercat de calamitate — oferindu-le diferite aparate şi piese de laborator, substanţe chimice, hărţi, planşe, diafilme şi numeroase cărţi beletristice pentru refacerea bibliotecii şcolii. De asemenea, cadrele didactice de la acest liceu depun la contul de ajutorare a sinistraţilor gratificaţia anuală ce li se cuvine şi o parte din salariu. • Elevii din clasele Vin şi IX (Şcoala generală nr. 17) s-au angajat să lucreze In timpul verii, pe şantiere, in fabrici, iar veniturile realizate din munca prestată să le aloce ajutorării populaţiei sinistrate. • Colectivul de specialişti de la Atelierul de reparat talerial didactic al Inspectoratului şcolar al municipiului Bucureşti s-a oferit să repare aparatele deteriorate din laboratoarele şcolilor inundate, făcind in acest scop si deplasări benevole in zonele respective. • Echipa utecistului Vasile Trandafir de la secţia aparataj a Uzinelor „23 August“ a hotărit să lucreze două schimburi, efectuînd cel de-al doilea schimb pentru ajutorarea tinerilor din tonele calamitate. • Tinerii salariaţi ai I.D.E.R. au refăcut, în timpul lor liber, două transformatoare de 40 kw aduse din judeţele inundate. Ajutorul cel mai eficient zonelor greu încercate: MUNCA INTENSA, PRODUCŢII SUPLIMENTARE CIT MAI MARI SI DE BUNA CALITATE! • M da salariaţi de la Întreprindere» Cauciucul .Quadrat“ s-au angajat si lucreze In timpul concediului de odihnă un număr de 152 zile. • In adunarea directorilor de «coli din sectorul 1 »a hotărit ca fondul r do de premii In căril destinate elevilor distinşi la Învăţătură — in sumă de 100 000 lei — să fie donat pentru ajutorarea zonelor sinistrate. • Cadrele didactice şi elevii Ocolii generala nr. S1 au donat sinistraţilor Obiecte de Imbrftcimlme, încălţăminte fl rechizite şcolare In valoare da aproape 85 000 lei. Colectivul şcolii pregăteşte pentru ziua de 1 iunie o serbare pionierească, susţinută de elevii claselor I—IV, la Casa de cultură a sectorului I. Fondurile obţinute vor fi trimise copiilor din zonele Inundate. (Urmare din pag. 1) pentru infringerea stihiilor dezlănţuite ale naturii, pentru energia şi priceperea cu care conduceţi uriaşa muncă de a-jutorare şi refacere a zonelor sinistrate. Dind glas apelului Biroului Executiv a! Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, muncitorii. Inginerii, tehnicienii, toţi oamenii muncii din întreprinderile şi Instituţiile sectorului desfăşoară o muncă neobosită, plină de dăruire, pentru a contribui la înlăturarea efectelor negative ale calamităţii, la normalizarea cit mai grabnică a vieţii economice a ţării. Răspunzind chemării partidului, ei se angajează să realizeze în acest an, peste plan, o producţie marfă de 158 978 000 lei, să depăşească planul de export cu 11 112 000 lei şi să reducă cheltuielile de producţie cu 13 163 000 lei. Suntem hotărtţi — se spune in telegrama Comitetului de partid şi a consiliului popular al sectorului 6 — să ne mobilizăm şi mai mult forţele spre a aduce, din plin, contribuţia noastră la depăşirea greutăţilor pricinuite de inundaţii, la cit mai grabnica normalizare a vieţii economice şi sociale, în adunările ce au avut loc in întreprinderi, muncitorii. Inginerii, tehnicienii, funcţionarii au hotărit, in unanimitate, să folosească integral capacităţile de producţie, să lucreze In schimburi prelungite şi In unele duminici spre a putea realiza, în acest an, o producţie globală peste plan în valoare de 110 milioane lei, faţă de angajamentul Iniţial de 71 milioane lei. Totodată, au suplimentat angajamentul Iniţial de sporire a producţiei marfă peste plan de la 68 600 000 lei, la 103 600 000 lei şi la beneficii, de la 12 294 000 lei, la 17 180 000 lei răspunzînd chemării partidului — se arată în telegrama Comitetului de partid al sectorului 7 şi a Consiliului popular — muncitorii, Inginerii, tehnicienii, toţi oamenii muncii din întreprinderile şi Instituţiile sectorului, analizind posibilităţile din unităţile respective se angajează să realizeze peste angajamentele iniţiale o producţie marfă mai mare cu 36 milioane lei, să reducă cheltuielile de producţie cu 6 milioane lei şi să obţină, în acelaşi timp, beneficii suplimentare de 12 milioane lei. Astfel, pe întregul an se vor obţine peste prevederile planului o producţie marfă de 214 milioane lei,, se vor livra la export mărfuri de 49 milioane lei, se vor realiza economii de 31 milioane lei, şi beneficii suplimentare de 44 milioane lei. De asemenea, se vor produce, suplimentar, 2 000 băi din fontă, 350 tone radiatoare, 83 tone armături sanitare şl echipament metalic, 200 tone obiecte sanitare, 300 tone tuburi din gresie, 150 garnituri camere studio, sufragerii şl dormitoare. Chemarea conducerii de partid şl de stat — se spune In telegrama I Comitetului de partid al sectorului 2 şi a Consiliului popular — şi-a găsit un viu ecou şi a vibrat puternic în sufletele tuturor cetăţenilor sectorului nostru, care au trecut direct la acţiuni concrete de ajutorare, la fapte de nobilă frumuseţe morală şi civică. Profundul umanism, înalta responsabilitate, emoţionanta solidaritate, toate şi-au găsit o minunată expresie In hotărirea fermă a oamenilor muncii din Întreprinderi de a realiza peste angajamentele iniţiale o producţie globală de 52 446 600 lei, o producţie marfă de 36 120 000 Iii, o depăşire a planului la export cu 6 100 000 lei, o reducere a cheltuielilor de producţie cu 6 050 000 lei şi o creştere a beneficiilor cu 10 350 000 lei. Astfel, pe întregul an vom obţine peste prevederile planului o producţie globală de 14 815 300 lei, o producţie marfă de 87 006 000 lei, vom livra la export mărfuri în valoare de 3 300 000 lei, vom realiza economii în valoare de 10 710 000 lei şi beneficii ce vor însuma 17 450 000 lei. In 1 POI , telegrama Comitetului de partid sectorului I şi a Consiliului popular se arată : „întreprinderile industriale din sectorul nostru vor depune eforturi susţinute pentru a obţine pînă la sfîrşitul anului o producţie globală suplimentară în valoare de peste 80 milioane lei, menită să contribuie la acoperirea pierderilor provocate de întreruperea temporară a activităţii unităţilor industriale din zonele afectate de calamităţi“Comitetul de partid al sectorului 5 şi Consiliul popular asigură Comitetul Central al Partidului Comunist Român, pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu personal, că muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii din întreprinderi şi instituţii, toţi cetăţenii sectorului, nu vor precupeţi nici un efort pentru compensarea pagubelor produse economiei naţionale. Ei s-au angajat ca, prin muncă voluntară, în timpul liber, să producă suplimentar, peste prevederile planului şi ale angajamentelor asumate anterior o producţie globală de peste 32 milioane lei.lături de întregul popor, colectivele de muncă, oamenii de ştiinţă şi cultură, toţi cetăţenii — se spune în telegrama Comitetului de partid al sectorului 1 şi a Consiliului popular — animaţi de sentimente civice, patriotice, contribuie cu simţ de răspundere la realizarea unor importante cantităţi de produse suplimentare care să ducă la diminuarea pagubelor suferite de o parte dintre judeţele ţării. Analizînd posibilităţile de care dispun, oamenii muncii din sectorul nostru s-au angajat să realizeze peste angajamentele iniţiale o producţie globală de 14 375 000 lei şi o producţie marfă de 21 955 000 lei. De asemenea, producţia destinată exportului va spori cu 1 500 000 lei, economiile prin reducerea cheltuielilor planificate se vor ridica la 3 068 000 lei, iar beneficiile rezultate din angajamentele suplimentare se vor cifra la 3 912 000 lei muncitorii, tehnicienii şi inginerii, toţi oamenii muncii din sectorul nostru — se spune în telegrama Comitetului de partid al sectorului 4 şi a Consiliului popular — s-au angajat ca înzecindu-şi eforturile să realizeze în plus faţă de angajamentele iniţiale o producţie globală mai mare cu 39 milioane lei, o producţie marfă mai mare cu 22 milioane lei, să obţină o creştere suplimentară a beneficiilor cu 10 milioane lei. Astfel, pe întregul an vom obţine peste prevederile planului o producţie globală de 105 milioane lei, o producţie marfă de 85,5 milioane lei, vom livra la export mărfuri în valoare de 17 milioane lei, vom realiza economii în valoare de 17 milioane lei şi beneficii ce vor însuma 35 milioane lei, încadraţi cu abnegaţie în vasta operă de ajutorare a zonelor lovite de calamităţi salariaţii din întreprinderile sectorului nostru vor produce suplimentar 37 compresoare, 120 000 mp ţesături de bumbac, 560 tone locuri-vopsele, medicamente în valoare de 2 660 000 lei şi alte produse de strictă necesitate pentru economia naţională. Amplă mobilizare a forţelor, pentru îndeplinirea angajamentelor XV* CAi jT i • Nenumăraţii cetăţeni — care doresc să vină, prin contribuţia lor directă, in sprijinul locuitorilor sinistraţi — au posibilitatea să efectueze depuneri de bani în Contul 2000 şi prin listele de subscripţii din cartiere, întreprinderi, instituţii. Am văzut, nenumăraţii oameni care — aplecîndu-se peste asemenea liste — îşi înscriau contribuţiile : 70, 10, 50, 25, 10 Iei — sume care se adună, picătură cu picătură, in contul omeniei, al solidarităţii. M: In fotografie : Subscripţii pe listele care circulă astăzi In secţiile ÎNTREPRINDERII POLIGRAFICE „INFORMAȚIA“. La ce comenzi lucraţi astăzi pentru judeţele calamitate? (Urmare din pag. 1) In locul întreprinderii „Electromureş“, astăzi a fost terminată o comandă de 6000 m. cablu MCU şi 120 km conductori TLV pentru „Electrobanatul“ — Timişoara. VICTOR SOARE, DIRECTORUL FABRICII DE PANOURI MARI MILITARI. In aceste zile am terminat fabricarea primelor 500 mc blocuri din beton uşor, înlocuitor de cărămidă, din cei peste 2000 mc la cit se ridică angajamentul întreprinderii. Aceste materiale sunt destinate construcţiei de case cu 1 şi 2 etaje. y \ r^Ri?COVICI- DIRECTORUL INTRECOSTM rTIE produse DIN lemn pentru ANTON PROCA, INGINER ŞEF AL FABRICII „AURORA“ . Am recondiţionat întreaga cantitate de mărfuri salvate de la combinatul textil Sighişoara. Am şi expediat 50 de suluri de urzeală, iar astăzi a plecat al doilea lot de mărfuri cuprinzînd 20 de lăzi cubobine de bumbac pentru că am primit îmbucurătoarea veste că întreprinderea textilă de acolo îşi va relua activitatea mai repede decît era prevăzut. In sectorul mecanic şef confecţionăm 250 clapete din lemn de fag pentru fabrica din Sighişoara. Ing. ALEXANDRU OLTEANU, directorul ÎNTREPRINDEîii DE LIVRARE A PRODUSELOR PETROLIERE BUCUREŞTI . De cîteva zile livrăm unităţilor agricole din judeţele Ilfov, Ialomiţa, Teleorman — unde se efectuează lucrări de reinsăminţări şi întreţinere a culturilor — combustibilul necesar bunei funcţionări a utilajelor. Numai In ultimele două zde, am trimis spre aceste locuri 1800 tone benzină şi aproape 900 tone motorină. Totodată, asigurăm combustibilul !i«?vîinn.araVanelor ma?înl tractoare care se deplasează corttinuu spre zonele calamitate. Prin mai buna folosire a butanului, am reuşit să obţinem, suplimentar, 20 000 încărcare butoiî»maîlaffaz* D.In acestea f fim şi trimis, ieri, la Alba Iulia, 2 200 de butelii, iar în zona Odorhei peste 1000 butelii. De asemenea, am livrat o importantă cantitate de bitum necesară punerii în funcţiune a Combinatului chimic din Tirnăveni. Ing. AL. OPREA, VICEPREŞEDINTE LA COOPERATIVA „AUTOMECANICA" : Am întrebat la telefon conducerea combinatului chimic din Tîrnăveni — unul dintre principalii noştri furnizori de materie primă — cu ce le putem veni imediat în ajutor. Ni s-a răspuns că — pentru repunerea în funcţiune a mijloacelor de transport ale combinatului — sunt necesare o serie de piese de schimb. Analizînd situaţia stocurilor noastre, am putut colecta o însemnată cantitate de tablouri de bord, cilindre de frînă, bobine de inducţie, bujii etc. pe care le-am şi trimis, însoţite de două auto-ateliere de depanare şi o echipă alcătuită din 11 meseriaşi cooperatori specializaţi în mecanică, lăcătuşărie, tinichigerie. HARALAMBIE GEORGESCU, PREŞEDINTELE COOPERATIVEI „ELECTROBOBINAJUL“: Pentru cooperativele meşteşugăreşti avariate de ape, am şi pus la dispoziţie un prim lot de 10 motoare electrice, necesare punerii imediate în funcţiune a unor utilaje. Colectivul nostru s-a angajat, totodată, să suplimenteze cu 500 000 lei sarcinile de producţie, pentru a putea livra în avans o serie dintre produsele pe care Ie realizăm in atelierele cooperativei. ING. GHEORGHE BARNA, DIRECTORUL FABRICII DE STOFA DE MOBILA: Am expediat în avans 3 590 mp stofă către CIL Tg. Mureş, pentru CCMAD Sibiu, Mediaş şi Dumbrăveni din care se vor confecţiona urgent garnituri de mobilă. De asemenea, am livrat in avans 8 500 prosoape către OCL Satu Mare. Ing. MIRON POPA, VICEPREŞEDINTELE COOPERATIVEI „METALOCASNICA“ : In atelierele noastre de mică serie realizăm produse de maximă urgenţă. Multe au şi fost livrate zonelor calamitate : oale din aluminiu pentru fiert lapte, pătuțuri mobile pentru copii („port-bebe“), corpuri de iluminat, diverse obiecte utile din fier forjat etc. In prezent, lucrăm uti tot de pompe pentru grădini și numeroase obiecte de mobilier, pe care le realizăm numai din materiale economisite. Raportăm că ne-am suplimentat simţitor angajamentele iniţiale. Ing. ION FILIP, PREŞEDINTELE COOPERATIVEI „CHIMICA“ : Avem o serie de produse foarte solicitate, pentru refacerea locuinţelor. Ne-am propus, în cadrul angajamentului suplimentat, să dăm prioritate vopselelor şi chitului pentru geamuri. în acest sens, am intensificat producţia la aceste sortimente, pentru a putea realiza suplimentar 3000 kg vopsele în Ulei pentru zugrăveli şi 10 000 kg chituri. Colectivul Fabricii de stofe de mobilâ-lucuresti işi sporeşte eforturile livrînd In aceste zile Însemnate cantități de produse In avans, către unități din zonele greu lovite. t Semnificaţia gestului anonim Bucureşteni care sunt atât de apropiaţi de locuitorii Albei, al Dejului, al Satului Mare, ai Tulcei. Bucureşteni pentru care clipele acestea de cumpănă le reamintesc, spontan şi firesc, că acum e ora cind toţi sunt pentru toţi ! Am fost, fără îndoială, strins uniţi în jurul ţării, la trupul ei fierbinte, şi pină acum. Aceste zile însă ne arată cit de solidară e naţiunea noastră la durere, la greu. Toţi pentru toţi ! — nu poate fi altfel, copii şi femei, bârlbaţi şi bătrlni au ramas pe drumuri, prin forţa lucrurilor. Au nevoie de haine, de Încălţăminte, au trebuinţă de sprijinul cald al celorlalţi. Şi, iată, sprijinul acesta n-a Inttrziat şi nu intlrzie. Numai In ultimele 24 de ore, la centrul mai sus amintit, s-au donat cîteva mii de obiecte : îmbrăcăminte, Încălţăminte. Mii de locuitori nu Intlrzie în a se face necesari. In saci, în colete, în lăzi, toate aceste articole sunt împachetate, ambalate, cu grăbire. Pînă ieri fuseseră trimise deja de aici 10 800 obiecte in judeţul Bistriţa-Năsăud şi 7 970 în judeţul Sălaj... Un centru de colectare, cum e şi acesta, dă acum imaginea marii noastre omenii ; muncitori („E firesc să Întinzi o mină de ajutor tovarăşilor aflaţi la greu“ — p. B., bd. 1 Mai 259; „nu pot gîndi altfel acum“ — M. S. — salariată Uzina utilaj chimic) ; pensionari („nu am pe cineva anume acolo, 11 am pe toţi, de aceea am adus aceste haine alei“ — P. A. str. Cornet nr. 1D : copii („am pus lingă jachetuţă şi nişte jucării, poate că nu i-a mai rămas nimic“ — V. S. bloc 214) ; elevi („uniformele sunt călcate (23), îmbrăcămintea e curată (82 articole) şi cred că o să ţină de cald“ — P. a. clasa a Xll-a C, Liceul „Aurel Vlaicu“); gospodine („alta lume e greu încercată şi trebuie să ne simtă alături” — p. C. bloc 212, calea Griviţei)... Oameni, oameni , vin să-şi aducă părticica lor de participare, anonimi şi tăcuţi. Intr-un rar gest de solidaritate cu năpăstuiţii. Intr-un mare gest patriotic. I (Urmare din pag. 1) care a electrizat Inimile a M de milioane de oameni. Căci, ce se in timpii, de fapt ! Ca să iau doar un exemplu, vă invit, daci n-aţi fost, să treceţi pe la un centru de colectare a obiectelor pentru ajutorarea sinistraţilor, ştiu eu ? Care va convine, din orice cartier, din orice sector. Să zicem centrul nr. 1 „Griviţa Roşie“. Au venit aici bucureşten de toate vîrstele. Vin şi azi. Vor veni şi miine. Bucureşteni de toate profesiile. A o Spectacole constantene Recentul turneu al teatrului din Constante e pus In valoare aproape întreg colectivul său artistic, In variate Ipostaze. Pentru cine urmăreşte de mai mult timp acest colectiv, se degajă oprima Impresie pozitivă şi anume continuitatea activităţii mai tuturor Interpreţilor pe ecena respectivă, ceea ce i-a dat omogenitate şi coeziune. E relevabilă creşterea anesamblului In totalitatea sa şi a fiecărui actor In parte. Alături de cel pu o mai veche experienţă, s-au dezvoltat tineri ca de pildă Sandu Simionică şi Romei Stănciugel, azi elemente de bază ale teatrului, făcând faţă unui repertoriu divers, de dramă şi comedie, cu egale posibilităţi. Piesele sunt de calitate, iar faptul că directorul trupei, regizorul Ion Maximilian, invită pentru realizarea spectacolelor colegi ca Mihai Berechet de la Naţionalul bucureştean, sau foarte tinărul Geo Berechet, şi scenografi de talentul Adrianei Leonescu, asigurai un nivel demn de stimă.stfel, Săgetătorul lui Ion Omescu se impune printr-o gîndire regizorală modernă, originală, apropiată de cea a autorului. Geo Berechet a colaborat strins cu scenograful Mircea Nicolau, obţinlnd o sugestivă plastică scenică, a valorificat textul In ce are mai de preţ — dialog inteligent, dinamic, colorat — a lucrat cu actorii, imprimindu-se un ritm viu al replicii şi urmărind tot timpul sensurile directoare ale lucrării (prin tăieturile operate s-a subliniat caracterul ei teatral). Numeroasele personaje sunt conduse cu un armonios simţ al ansamblului din care se detaşează HIncu al lui Sandu Simionică, Durac (Romei Stăneiugel), Iani (Mircea Constantinescu-Govora), Nică (Petre Lupu), Caliopi (Ileana Ploscaru). Dacă aş reproşa ceva regiei ar fi inegala profunzime în dezvoltarea personajelor, probabil din cauza unui tempo prea accelerat, a excesului de mişcare. E drept că actorii sunt destul de supli, dar prea multă agitaţie fizică, prea multe salturi de pe schelăria decorului, stînjenesc, pus ca factură, Puricela în ureche al lui Feydean a demonstrat posibilităţile de comedie ala colectivului. Fără a se teme de Puricela bucureştean (marele succes de la „Bulandra“), constănţenii l-au înfruntat, şi spre cinstea lor, trebuie spus că n-au ieşit mototoliţi din competiţie. Mihai Berechet a evitat vulgarităţile, a căutat să imprime stil (excelente decorurile Adrianei Leonescu), fără a pierde nici unul din atu-urile vodevilului. Foarte reuşită apariţia cu totul diferită dar la fel de studiată ca În Săgetătorul, a lui Stănciugel, dezinvoltura Ilenei Ploscaru, eleganţa Iolandei Copăceanu- Mugur. Fără şarjă, Sandu Simionică, şi el cu reale calităţi de comedie, ca şi Petre Lupu, urncul s-a încheiat cu Romanţioşii de Edmond Rostand, spectacol pus în scenă de Ion Maximilian, bine primit de o sală plină În «podal cu public tinăr. Cu oarecare exces de parodie, spumosul text al autorului Iul Cyrano (cind se va hotărî oara un teatru bucureștean să reprezinte aceasta capodoperă !) a oferit Aurorei Simionică și Iul Petre Lupu prilej da afirmare. Ar fi fost necesară o mai măiestrită rostire a versului, ceva mai mult stil şi măcar un strop de ooazle. Oricum, meritul teatrului dinOnstanţa este de a fi inclus In reperotiu o piesă de Rostand, Intr-un monent cind etaloanele sint atlt de rare „ Traian Şelmaru La un nivel sensibil diferit de cel al recentului turneu s-a plasat spectacolul cu piesa Bliss — o familie trăznită de Nod Coward, jucată în Capitală cu cîtva timp În urmă. Lipsită de un fir epic propriu-zis, comedia lui Coward se compune dintr-o suită de momente, construite toate — fără excepţie şi fără nuanţe — după un principiu unic : exagerarea pină la grotesc şl pînă la absurd a unei situaţii de viaţă absolut banale. De unde şi plictiseala ce se Instalează treptat, masiv alimentată de calitatea precară a replicii, pe care nici măcar prezenţa dezinvoltă a Ilenei Ploscaru n-o poate acoperi decit în parte. Pentru a anihila spleen-ul sălii, regizorul Mihai Berechet îşi converteşte interpreţii la un soi de frenezie cinetică — şi Încearcă, prin costume şi machiaj, nu numai să aplice un fard modern textului, dar şi să-l imprime, din afară, o anume direcţie satirică. Amabilitate, de altfel, cu totul inutilă. Aproape toţi actorii şarjează violent. In ce-l priveşte pe Petre Lupu, admiraţia lui Insistentăpentru Jocul lui Gheorghe Dinică e vizibilă de la prima privire. Cu deosebirea că tot ceea ce, la Dinică, e halucinantă vizualizare a ideii rămâne, la foarte tânărul său „discipol“ de ocazie, simplu exerciţiu de gimnastică şi de vocaliză. Prin contrast, sa detaşează net distincţia Vioricăi Faina-Borza şi farmecul pur al Manuelei Matak. Adriana Rotaru . Vitrina cartii ştiinţifice # „FILOSOFIE ŞI ŞTIINŢA IN , ROMANIA“. Pentru prima dată , apare la noi — în Editura ştiiniţifică — o istorie unitară a celor două domenii fundamentale ale cunoaşterii umane. Referindu- se la perioada 1890—1920, autorul, Simion Ghiţă, se opreşte pe larg la contribuţia a numeroşi savanţi şi gînditori de prestigiu, realizând o amplă privire asupra pătrunderii spiritului ştiinţific în filosofie şi al celui filosofic în ştiinţă. • „ELICEA VIEŢII“. Unul dintre cei doi descoperitori ai struc- « , turii substanţei genetice fundamentale, James D. Watson, laureat al premiului Nobel, descrie în acest volum avatarurile legate de un eveniment ştiinţific dintre cele mai importante ale acestui secol. „Nu cunosc nici o altă lucrare în care cititorului să i se ofere prilejul de a împărtăşi în mod atît de intim luptele şi îndoielile cercetătorului, precum şi triumful lui final“ — arăta, despre carte, o altă somitate în materie, savantul american Lawrence Bragg. • „ESTETICA LUI LUCIAN BLAGA“. Un studiu util, nu numai pentru necesităţile învăţămîntului mediu şi superior este cel semnat de criticul Dumitru Micu, în colecţia „Estetica“ a Editurii ştiinţifice. Este ştiut că teoreticianul Lucian Blaga şi-a clădit sistemul filosofic pe o concepţie alterată de idealism. In acest sens, disocierile dintre valoarea poetică şi gîndirea filosofică blagiană sînt mai mult decît binevenite pentru înțelegerea complexă a uneia dintre cele mai originale creații artistice. # „SILOGISTICA ARISTOTELICA“. Monografia lui C. Patzig, ’ _ __ ... Un profesor la Universitatea din Göttingen, a fost tradusă numeroase limbi. Aceasta se explică prin faptul că sistemul logic aristotelic reprezintă, fără îndoială, cea mai durabilă construcţie a gîndirii raţionale, adevărat model pentru generaţiile de gînditori care i-au urmat. Cartea se adresează, deopotrivă, specialiştilor şi unui public preocupat de problemele perfecţionării vieţii sufleteşti. I. Bt. indul 1 ■ă VI. MIINE (Urmare din pag. 1) Azi oamenii aceștia luptă dramatic cu furia atroce a naturii. Miine vor începe, cu unelte sau cu miinile goale, să reconstruiască. Miine va trebui in multe locuri să luăm totul, sau aproape totul, de la început. In locurile in care apa a spulberat atlta muncă, atitea bucurii şi atitea vieţi, miine vor trebui să reapară vechile contururi, şcolile, locuinţele, uzinele, drumurile, pajiştile, grădinile. De fapt, noile contururi... Ziua de azi e neasemuit de grea. Nicicind n-a primit pămintul acesta o lovitură mai perfidă, mai bezmetică. Ziua de miine va fi şi ea grea. Grea de răspundere, de probleme, de sforturi. Totul ar fi absurd, inuman, dacă azi, cind dezastrul n-a luat încă sfirşit, cind mai vin veşti ingrijorătoare despre ameninţarea unor noi apele se uine, oarbă mîpota niştii oameni, şi inuman nu s-ar gîndi ne. Ştim cit de greu e si refaci anii de trudă aneantizaţi nu numai cîteva zile, dar acesta e rostul, acesta e sensul luptei. Oamenii luptă nu numai fiindcă au fost provocaţi, luptă pentru că trebuie să învingă, pentru că nu pot ceda nici chiar naturii ceea ce au dobîndit prin eforturi incomensurabile, luptă pentru că există şi un miine, pentru că unindu-i pe toţi laolaltă este posibil să lupţi. Sunt destine tragice sunt familii îndoliate — şi doliul lor il poartă întreaga naţiune —, sunt oameni care au pierdut totul. Dar un popor attt de încercat ca al nostru ştie să-şi tămăduiasci ‘rănile. Fiindcă are ujy.xtfMie, vom înălţa din nou e le şi satele distruse de vom semăna ogoaculege roadele mândre. La acest miinean popor întreg, tî! pregăteşte azi ştiut Să-i u „UTECIŞTII LA APEL" Acesta este titlul spectacolului muzical-coregrafic pe care Ansamblul artistic al U.T.C. O va prezenta miine, ora 19:30, In Sala Palatului, pentru ajutorarea sinistraţilor. Pe afiş figurează orchestra de muzică populară dirijată de Ionel Budişteanu, care ii va acompania pe Irina Loghin, Benone Sinulescu, Maria Ciobanu, Ion Dolănescu , actorul Ion Dichiseanu, cântăreţii Margareta Pislaru, Anda Călugăreanu, Mihaela Mihai, Angela Simitea, Gabriela Teodorescu, Petre Geambaşu, George Mitrea, acompaniaţi de formaţiile „Modern grup“ și „Savoy“ , corul (dirijor Petre Crăciun) și colectivul de dansuri populare (coregrafia Th. Vasilescu) al ansamblului. Artişti români peste hotare Aplauze pentru corul „Madrigal“ Recent, corul „Madrigal“ şi Conferevatorului „Ciprian Porumbescu“, condus de artistul emerit Marin Constantin, s-a întors dintr-un nou turneu european. De la jumătatea lui aprilie, formaţia bucureşteană a concertat la Regensburg (R. F. a Germaniei), In mU multe localităţi din Ţara Galilor Şi din Franţa. In cadrul celei de-a XXI-* *“,* ţii a tradiţionalului festival muzical al lunii mai, care se desfăşoară anual la Bordeaux, „Madrigalul“ a concertat In curtea Interioară, special amenajata, a castelului Yquem din apropierea oraşului. Iată cum comentează cotidianul „Sud-Ouest“ din 12 mai, evoluţia muzicienilor noştri, sub titlul „Frumuseţea absolută“: „Niciodată, fără îndoială, în acest gen Ingrat „a capella“ n-a fost atinsă o asemenea splendoare. S-a vorbit de voci de aur, de bronz, şi ce-aş mai putea adăuga . Toata metalele au fost trecute in revistă. Dar cu madrigaliştii din Bucureşti am avut impresia că am contemplat toate „bijuteriile coroanei“. ...„Ca un grădinar al om,posibilul un care vrea să scoată flori din deşert, el (Marin Constantin, n.n.) modelează cu miinile sale o substanţă vie, concentrînd vocile pe un singur fir, separtndu-le cu un gest, clădind ornamente după ornamente, şi piatră după piatră, la puternicul edificiu al polifoniei“. Fotografia II înfăţişează pe celebra soprană Birgit Nilson şi pe tenorul Ludovic Spiess, pe scena „Scalei“ din Milano, in rolurile principale din „Turandot“ de Puccini, intr-una din reprezentaţiile care au avut loc In printere zile ale acestei luni • La Biblioteca municipală pentru copii „Ion Creangă“, din str. Cristian Tell nr. 10, s-a deschis expoziţia de pictură a elevei Daniela Novac, de la Şcoala generală nr. 52. Sunt expuse peste 40 de lucrări, cuprinzînd portrete, peisaje şi naturi statice, în ulei, acuarele şi grafică. Tinera expozantă a oferit spre vînzare toate lucrările prezentate (pînă în prezent s-au vîndut deja jumătate), urmînd ca suma realizată să fie oferită sinistraților. Variaţiuni pentru speranţă Urmare din pag. I necind“ sau „şi strada plină de uriaşe cargouri / şi lanţul ancorelor răsufîind liniştit în pavaje“. Poemul „Ultima zi“ anunţa ceva mai promiţător : „Aceiaşi copaci Împuşcaţi Intr-un umăr / lasă prin aer / fluvii îngheţate din sîngfele lor galben“. Iată şi o observaţie acută, de o mare surpriză : Mă uit la mobila care Îşi scade lustrul“, unde esenţa impresionistă, bacoviană, abia musteşte. Suntem departe de oribiile de mai tîrziu, de delirul plin de artificii şi lumini din „Variaţiuni pentru speranţă“. In alt poerit avem un saxofon enorm al zăpezii şi nebuna invenţie : „Căpşuni sau cireşe putrezesc în fructiere / dus şi întors“ tot de sorgintea „plumbului“. Finalul din Mereu este stupefiant : „Mereu ne trezim cu trupul / îndreptat către ruri“. După căderi în madrigale minulesciene, iată şi nişte vapoare care sosesc prin secolul grav şi acest catren de tot remarcabil : „Umbrela gălbuie zace pe pat ! Marinari... odaie cu sgomot / sticle şi versuri pe jos lingă scinduri / Şi un vin eşuat“, cind se supraveghează destul, Beldeanu scoate ţipetele lebedei care ar avea revelaţii : buzele ancorate un roz, un păr strein, tu erai un Inel / o brăţară zornăind pătimaş. Marca bacovlada apare şi în alte poeme : „In vidul de toamnă / năvălesc ierburi şi mere stropite cu roşu şi alb / Scrumul din lună se amestecă cu pământul / sala decorată frumos, are o cană cu apă amară“, unde ultimele două cuvinte ridică toată natură moartă la Un mare potenţial poetic, în Ridul dureros : „ochi albaştri traversează orin război“ . in ultimul poem al acestui prim Volum există nume apăsate pe copaci, amintind mai vag decit bănuiam pe poetul ambiţios de mai tirziu din corrida unde imaginea este primenită modernă, ca aceşti adolescenţi cu ghitare abstracte sau ceasornicele ce se apleacă sub silogismul absintului. Există şi împerecheri formale, de o construcţie picturală ca acel păr ce resfiră sodiu şi aur in camere cu mobilă veche, dar iată o fantomă a rochiei tale ca un amurg de orieiri sau ciini meditativi cu picioare cilindrice sau daruri cu păsări ciripind şi piingind sunete singure. Tonul e mai îndrăzneţ şi se resimte în această siguranţă şi o oarecare rutină, dar „obiceiurile sunt sfori purtîndu-ne miinile” trădează un aforist incipient. Produsul de vîrf al acestui volum ce anunţa Sonetele este „La ţărm ascuns" : „Ţi-aduc aminte străzile scăpînd dintr-o Împietrită goarnă cătr o mare / sunînd un vint şi duh de peşti ischid / silabisit prin ţevile-trotuare De la fereastra duşmănit deschisă / lingă perdele pescăreşti priveam / zidul pictat cu-o argintată fisă / falanga dragoste’ şi tatuam / pieptul sfirşit al amintirii noastre / plecarea dincolo de ţipăt sec / spre metastaze de ruinate castre / la ţărm ascuns sub milenar înec / Acolo jos sint chipuri sinuoase am mai trăit coloanele nescoase“. Perfecţiunea acestui sonet nu va mai fi atinsă pentru că pecetea barbiană o robeşte pe poet. Uneori ceea ce era numai reprimat, ascuns, distruge carapacea prejudecăţilor şi apare în maniera peisajelor lui Bosch: „Trei bărbaţi cu lacăte pe cap / urmăresc flăcăi pe catalige / Ajutate^ citî ţin vechi satrap / şapte Ane luptă să-şi ciştige / manechinul sub tichii, sub năzări / Mitul li se inoadă la genunchii moi aripi de fanţi şi în turCCazuri / împuşcaţii, privegheaţi mănunchi / vin din cimpuri să-şi ridice casa / Intr-un preţ tocmit anticăreasa / vinde fericiri din cărţi apuse / Toţi se-ndreaptă spre acel ţinut / aşteptind o naştere-n nespuse / vorbe cu tulpini şi-un cer crezut“, sau năstruşnicul pastel : „Dincolo de porţi e plumbul ciudat / curg riuri întoarse, peşti in sutane / duc sub un prapur bătrlni la vinat / Fecioare solzoase-luncii cu toate / iubesc pe divan, lovita carcasă / Un rege de sticlă sparte-n mărgea / atinge regina prin clopot rămasă“. Şi aici persecuţia amintirii lui Barbu se resimte ca şi In acel fund de corăbii sunat ori anotimpurile izbăvite. Cind uită de maestru poate produce versuri ca acestea : „femeile cu brăţară / halucinaţi dorindu-l» ş! mult / le-am prefăcut In veci albine iară“. Dar ca şi cind i-ar fi frică să plutească singur pe apa poemului se întoarce la colacul său de salvare şi atunci avem : Ies privighetori in ceas poftit deşi în cumpăna cealaltă pune pădurile sale desgolite şi trăsuri drogate. E păcat pentru că în Beldeanu eu văd un veritabil oniric carepoate să scrie lucruri memorabile : „Acolo-i, punct, e poarta cu drugi şi zidul verii“ sau catrenul din „La o planetă“ . „Albul şi galben, albastru cloolit / sunt crizanteme sub cai şi canaf / încălăraţii cu chip ostenit scriu pe arcade un surd epitaf“. CONCERTE • Astăzi, ora 20, la sala studio a Ateneului are loc recitalul pianistei Ilinca Dumitrescu. In program, lucrări de Scarlatti, Beethoven, Chopin, Ravel și Paul Constantinescu. • Mîine și poimîine, ora 20, la Ateneu are loc concertul filarmonicii diijat de americanul Scheldon Morgenstern. Programul cuprinde : Uvertura ,,Candide“ de Bernstein (primă audiţie), Simfonia în Re major de Mahler şi Concertul centru violoncel şi orchestră în Re major op. 101 de Haydn. Solist : Radu Aldulescu, 1