Informatia Bucureştiului, noiembrie 1970 (Anul 18, nr. 5347-5371)
1970-11-21 / nr. 5364
• La festivalul Internaţional al filmului de scurt-metraj de la Leipzig, care începe astăzi, cinematografia noastră este reprezentată de trei filme documentare şi un film de animaţie : Mai mnult copiii de Florica Heiban. Pe cimpul alb de Al. Sirbu, Eroii nu mor niciodată de Virgil Calotescu şi Pe-un picior de plai de Ştefan Munteanu. • conducerea U C.M.R.-metal a definitivat programul privind lărgirea gamei de prestări servicii, In special In cartierele noi. Astfel, In cadrul complexului comercial nr. T din Drumul Taberei vor lua fiinţă unităţi de separat ceasornice, de depanat aparate electronice, de întreţinere a obiectelor de uz casnic ete. In complexul comercial Grindului- Cristeiului va fi organizat un centru de mobilă şi tapiţerie. De asemenea, În cartierele Pantelimon, Armata Poporului. In piaţa din faţa uzinei „23 August* urmează să ia fiinţă centre de reparat articole de uz casnic radio — T.V., lăcătuşărie, reparaţii mecanice. Instalaţii dectro-sanitare. • La Casa de cultură S.P e t ö f 1 Sándor^ Va avea loc astăzi (ora 18) un concert susţinut de corul mixt „Erkel Ferenc“, din Budapesta, condus de Maklari József, laureat al premiului Liszt. • Miine dimineaţă (ora 11) aceeaşi casă de cultură va fi gazda unor rapsozi populari şi elevi al liceelor de Artă şi Pedagogie, din Tg. Mureş, care vor Interpreta cîntece populare din Aluniş, Mătrici şi Pasăreni. • „SISTEMUL PORŢILOR DE FIER“ ...este Intitulată noua mărci poştală specială emisă de Ministerul Poştelor şi Telecomunicaţiilor pentru a populariza uriaşele înfăptuiri din marele defileu al Dunării în desenul acestei mărci este înfăţişat barajul de la Gura Văii şi cele două ecluze, aflate, una pe malul romanesc şi cealaltă pe malul iugoslav. • INTILNIRI CU CITITORIL Mline, la ora 11, In cadrul „Decadei cărţii româneşti“, Editura Militară lansează la librăria „M. Sadoveanu“ două noi apariţii , „260 de zile In faţa morţii“, al cărui autor, lt. col. Ion Gta. Pană, va fi prezentat de conf. univ. Dumitru Almaş şi „Propoziţii“ (volum de aforisme) de lt. col. Mircea Cârloaiţă, prezentat de scriorul Ion Grecea. • „EXRAMA“ Sub auspiciile Institutului de arte plastice Sf. Grigorescu* la Galeriala- Underu, din str. Dr. Sion nr. 4, s-a deschis expoziţia Intitulată „Exrama” In cadrul căreia cinci tineri plasicieni — Nicolae Ovejan, Ion Dreptu, Eugen Stănculescu, Sabin Ştefănuţă şi Marius Rădulescu — expun, fiecare, In jur de zece lucrări In cele mai felurite tehnici. INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICAT Azi, la ora 8, tn Bucureşti, temperatura aerului a fost de 8 grade. Maxima de ieri tn aer a fost de 10 de grade, iar minima din cursul nopţii de * grade. Timpul probabil de mline ! Vreme relativ călduroasă. Seara fl dimineaţa ceaţă. Temperatura aerului va fl cuprinsă noaptea Intre I fl 8 grade, iar maxima va crește pină la8—18 grade. lte Comenzi MIHAI STOIAN lată o Intlmplare strict autentică : un trecător se opreşte la vitrina centrului de pe calea Victoriei nr. 124, al cooperativei „Meseriaşii cizmariModele fruntoase, preţuri acceptabile, intră. Un bărbat nu prea inuit, în halat alb, învârteşte nişte hirtii, dă apoi un telefon, consultă un chitanţier, în sfirşit îl vede pe client şi-l întreabă ce doreşte. Own doreşte o pereche de cizme cu carimb scurt Nimic mai uşor , i se arată mai multe modate, i se ia măsura din... scris, pe o hirtie, un şablon de canon indică, pe aceeaşi hirte, şi pioni al încălțămintei. Ce mai, zice clientul, organizaie perfectă ■ termenul de ridicare a comenzii: tură tb zile. Precis? Precisi După ' ura erea for, ba chiar a ifi zile neritut e prevăzător și deprins cu uza sa de punctualitate „stn3- •'*che~a meseriașilor) intră din nou In unitate. Uă bonul (avans point), dar acelaşi bărbat în hala alb copleşit şi de astă dată de hirţoagele lui dragi, ridică din umeri : „Nu le-au adus încă“. „Ce înseamnă nu le-au adus ? Cine trebuia să le aducă ?“ Inutil de retranscris dialogul. Pe scurt, atelierul e departe de centru, niciodată nu există siguranța transportului in termen, de vină (Continuare in pag. a lll-a) ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI Al P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVIII — Nr. 5364 6 PAGINI 30 BANI Sâmbătă 21 noiembrie 1970 VA PREZENTĂM Unitatea de mobilă Ştefăneşti La extremitatea nordică a cartierului Colentina a intrat în producţie, o nouă şi modernă unitate industrială secţia de mobilă Ştefăneşti, a Întreprinderii „Arta mobilei“. Construcţia (executată de un colectiv al şantierului nr. 1 din cadrul I.C.M. 5) constituie Insă, prin dimensiuni şi dotare tehnică, o fabrică In adevărata accepţiune a cuvintului — cu un proces tehnologic complex, de sine stătător. In legătură cu profilul unităţii şi stadiul actual al lucrărilor, adjunctul şefului de secţie, tov. PETRE VANEA, ne-a dat următoarele relaţii : — Fabrica are linii tehnologice dotate cu utilaje de Înaltă tehnicitate — prese hidraulice, maşini de şlefuit şi rindeluri, freze — pe care se confecţionează lunar aproximativ 70 000 elemente şi subansambluri de garnituri--de mobilă (dormitoare, sufragerii, fotolii, recamburi, scaune șa.) care, In final, sunt expediate pentru finisare altor unităţi. In circuitul tehnologic este Integrată și o uscătorie cu opt celule, avlnd o capacitate de aproape 100 mc material lemnos. De asemenea, noua unitate dispune de o rampă acoperită destinată conservării materialelor degradabile — pal, furnir, zegras etc., de un depozit descoperit In suprafață de aproximativ 2 400 mp. — deservit de Unii de vagonete și de o centrală termică proprie. PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-VA ! De la iniţiativă la aplicare Un traseu ce trebuie să excludă barajul", inoperativităţii întrecerea socialistă reprezintă, în ultimă instanţă, o intensă angajare conştientă a resurselor de creativitate proprii colectivelor de muncă. Nu avem intenţia să emitem o definiţie, dar acest adevăr este inseparabil efortului convergent pentru ca imperativul „mai mult, mai repede, mai bine !“ să capete cotidian noi materializări. Procesul de autodepăşire pe care îl generează întrecerea implică perfecţionarea întregii activităţi productive. Fluxul iniţiativelor astfel declanşat poate fi asemuit unui adevărat „tezaur de inteligenţă", menit să alimenteze progresul producţiei, creşterea eficienţei economice. Firească deci întrutotul grija deosebită ce Şantierul noii FABRICI DE CALCULATOARE ELECTRONICE reprezintă, am putea spune, un exemplu în materie de organizare. Aici, s-a materializat un deziderat mai vechi al constructorilor şi anume acela ele a executa mai mntii lucrările de sub cota zero (reţele de apă, canalizare, conducte pentru căldură) şi căile de acces în soluţie I definitivă şi apoi lucrările la I obiectivul propriu-zis. Aseme-I nea organizare nu este de fell spectaculoasă, ci absolut nor-r mală, dictată de derularea firească a fazelor de execuţie. Şi totuşi în practică nu am întilnit pînă acum decit jumătăţi de măsură, ceea ce amplifică substanţial semnificatrebuie să înconjoare geneza şi fructificarea ideilor purtătoare de nou. Ce relevă din acest punct de vedere practicaţia reuşitei pe care o consemnăm. Din discuţia cu ing. MIHAI ŢENEA, director tehnic la Trustul de construcţii-montaj nr. 1, reţinem unele elemente : — Modul în care se desfășoară lucrările pe șantierul Fabricii de calculatoare electronice este foarte apropiat de formula optimă, adică de respectarea riguroasă a succe-Gabriela Bucur Florin Rădulescu-Botică Florentin Popescu Mihai Bratescu (Continuare in pag. a V-a) Pas spre formula optimă Acad. Ştefan MILCU despre EDIŢIA JUBILIARĂ a Bienalei internaţionale de artă fotografică a medicilor Mline.- la ora 12, are loc In sala din str. Brezoianu vernisajul celei de a 10-a Bienale Internaţionale de artă fotografică, organizată de Fotoclubul medicilor, bienală al cărei preşedinte de onoare este academicianul ştefan Milcu. Vechi şi pasionat munucitor al aparatului fotografic, membru de onoare al Fotoclubului medicilor, domnia sa a avut amabilitatea să adreseze cititorilor „Informaţiei“ citeva cuvinte în legătură cu evenimentul de mline .i Bienala constituie o manifestare de prestigiu. O confirmă in primul rind faptul că a ajuns cu succes la cea de a zecea ediţie. Iar numeroasa participare a unor medici — In acelaşi timp artişti fotografi de renume — cu lucrări de o deosebită valoare conferă acestui salon un caracter cu adevărat jubiliar. Amănunte legate de acest salon i-am solicitat dr. Napoleon Flandin, preşedintele Fotoclubului . Octavian Andronic (Continuare in pag. a 11-a) IX.P.A.20 Institutul de cercetări şi proiectări alimentare împlineşte două decenii de activitate, perioadă in ser* au fost înregistrate o seamă de succese ce au contribuit la dezvoltarea și perfecţionarea industriei alimentare. Dintre numeroasele soluţii tehnice care şi-au aflat materializarea In producţie amintim : o nouă tehnologie de decalcifiere a zemurilor din industria zahărului, prin folosirea răşinilor schimbătoare de ioni; tratamentul termic al grunslor (pe aspi ridicarea valorii lor tehnologice) ; uHfizarea mucegaiurilor amiloptice in locul Aradului din orz ; introducerea in producţie a unui procedeu nou de fermentare continuă a melasei etc. Meritorii sunt şi realizările in domeniul proiectării a nod unităţi industriale, semnătura specialiştilor Institutului fiind pusă pe documentaţiile unor importante combinate şi fabrici de produse alimentare «ilozuri şi altele. Desigur, la sărbătorirea a douăzeci de ani de activitate, in revistă pot fi trecute numeroase laturi ale mus- Florentin Popescu (Continuare In pag. a lll-a) Numărul studenţiorlvatari ai complexului Grozăveşti se ridică la peste 3000. Dar de multă vreme, lipsa unor chioşcuri sau unităţi pentru ziare, papetărie, ţigări, frizerie, coafură, produse de cofetărie etc. se face tot mai simţită. S-a construit acest frumos orăşel, omiţindu-se însă „micile accesorii“ mai sus amintite. Şi sti Când se va deschide un mini-complex de deservire la „Grozăveşti“ i denţii sunt nevoiţi — pentru un simplu ziar — să ia tramvaiul pină la cel mai apropiat chioşc. Am sesizat de multe ori acest neajuns, dar fără rezultat (exceptînd promisiunile de remediere). Adresăm astăzi această întrebare tovarăşilor Aurel Vilaia, şeful serviciului probleme sociale studenţeşti, din Ministerul Invăţămintului. Consiliul Comitetului pentru cultură şi artă al municipiului Bucureşti la prima reuniune Luni dimineaţă se va desfăşura prima reuniune a Consiliului Comitetului pentru cultură şi artă al municipiului Bucureşti, constituit recent. Pe agenda de lucru a reuniunii figurează dezbateri pe marginea proiectului planului de măsuri privind manifestările cultural-artistice ce vor avea loc în cinstea aniversării a 50 de ani de la înfiinţarea P.C.R. Se va discuta, de asemenea, programul tematic al activităţii Consiliului pe perioada decembrie 1970 — decembrie 1971. • NOI TIPURI DE TELEVIZOARE. In cadrul acţiunii de diversificare a producţiei, la uzina „Electronica“ a început fabricaţia a două noi tipuri de televizoare : „Modern" şi „Clasic”. Primul are diagonala ecranului de 47 cm, iar al doilea, de 59 cm. Noutatea şi în acelaşi timp nota comună a acestor televizoare — o constituie prezentarea simetrică, în sensul că tubul cinescop este plasat în centrul casetei; comenzile sunt situate în partea dreaptă a panoului frontal, iar difuzorul în partea stingă. Primele exemplare au şi fost livrate comerțului. In prezent, uzina fabrică patru tipuri de televizoare (celelalte două fiind „Venus“ și ,,Miraj“). In fotografie, un aspect de la banda de montaj a televizorului „Modern“. Ecranul sâptaminii viitoare ZONA ÎNCHISA — producţie de debut a tinărului cineast maghiar Zsolt Kezdi-Kovacs, asistent al lui Miklós Jancso. Filmul, care a reprezentat În acest an cinematografia maghiară la Festivalul International de la Locarno, ii are printre interpreţi pe Mari Töröcsik, Rudolf Somogyvary şi András Kozak. UNGHIUL DE CĂDERE — evocare a apărării retrogradului revoluţionar atacat în 1919 de bandele contrarevoluţionare ale Iul ludeniei realizată de regizorul sovietic Ghenadil Kazanski, în distribuţie : P. Kaşlakov, G. Kulikov şi A. Senghelala. OMUL DIN SIERRA — producţie S.U.A. de Sidney J. Furie. Western interpretat de Marlon Brand şi John Saxon şi Emilio Fernandez. CINEMATECA : Continuă „PARADA FILMULUI MUZICAL“ cu ecranizarea operetei Vânzătorul de păsări (luni ora 16,30). Preludiul gloriei (Joi, In matinee)! Toată lumea râde, cântă şi dansează şi Circul, marile comedii muzicale ale lul Grigori Alexandrov (duminică), începe medalionul „REN® CLAIR“. In program: Pălăria florentină (miercuri ora 21), Cei doi timizi (jol ora 21). Sub acoperişurile Parisului (vineri ora 21), Milionul (sâmbătă, ora 21), și A noastră-I libertatea (duminică, orele 18,48 și 21). Cadru (în filmul „Zonă închisă“ pe Masă rotundă teme medicale Luni 28 noiembrie, la ora 18, la amfiteatrul spitalului Colţeana avea loc partea a doua a mesei rotunde organizată de USSM — secţia de medicină generală, dedicată tratamentului medicamentos Intern şi chirurgical ci ulcerului gaatric şi duodenal. Conducătorul discuţiei **M .M. S. gtolchiţiL Atelier pentru proiectarea de mobilier In cadrul sectorului de proiectare al UCECOM a luat fiinţă un atelier care se ocupă de elaborarea proiectelor pentru noi tipuri de mobilier, ca şi pentru diferite alte produse din lemn. Delegaţia de partid şi guvernamentală, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi-a încheiat vizita în R. P. Bulgaria Mii de locuitori ai Sofiei au venit, azi dimineaţa, la aeroportul din capitala Bulgariei pentru a saluta la plecare delegaţia de partid şi guvernamentală a Republicii Socialiste România condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o vizită oficială in Republica Populară Bulgaria. Clădirea aerogării era împodobită cu mari drapele româneşti şi bulgare. Portretul tovarăşului Nicolae Ceauşescu era încadrat de portretele tovarăşilor Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov. Pentru a-şi lua rămas bun de la oaspeţii români, la aeroport au venit tovarăşii Jivko Jivkov, membru al Biroului Politic, al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Todor Pavlov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Ivan Popov, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Comitetului de Stat pentru Ştiinţă şi Progres Tehnic, Stanko Todorov, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Anghel Tanev, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Venelin Kotev, secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Petar Tancev, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Vladimir Bonev, Roza Koritarova, Gheorghi Bocov, membri ai Secretariatului Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Sava Gahovski, preşedintele Biroului Adunării Populare, Dancio Dimitrov, prim-vicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria, Gheorghi Kulişev, vicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Mincio Mincev, secretar al Prezidiului Adunării Populare, Anghel Todorov, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Sofia al Partidu-lui Comunist Bulgar, Gheorghi Stoilov, preşedintele Comitetului Executiv al Sfatului popular orăşenesc Sofia, membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, ai Prezidiului Adunării Populare şi ai guvernului, conducători de instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, ziarişti bulgari şi străini. De la reşedinţa guvernamentală Vrania, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi membrii delegaţiei române au fost conduşi de tovarăşii Todor Jivkov, prim-secretar al Comitetului Central al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghi Traikov, preşedintele Prezidiului Adunării Populare a R.P. Bulgaria, Boris Velcev, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central al P.C. Bulgar* Lîcezar Avramov, membru supleant al Biroului Politic al Comitetului Central al P.C. Bulgar, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Ivan Başev, ministrul afacerilor externe, Konstantin Telalov, şeful Secţiei de politică externă şi relaţii internaţionale a C.A. al P.C.R., Spas Gospodov, ambasadorul Bulgariei la Bucureşti. La sosirea pe aeroport, garda militară a trupelor garnizoanei Sofia prezintă raportul tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România şi Republicii Populare Bulgaria. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov, trece în revistă garda de onoare. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi membrii delegaţiei române îşi iau rămas bun de la persoanele oficiale bulgare venite să-l conducă. Şeful statului nostru salută apoi pe şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Sofia, precum şi pe membrii Ambasadei române. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu răspunde apoi prieteneşte miilor de locuitori ai Sofiei care îl aclamă îndelung, flutură steguleţe româneşti şi bulgare. Răsună urale, se scandează „Vecina drujba“ („Prietenie veşnică“). Este ora 9:00 dimineaţa. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu îşi ia rămas bun de la tovarăşii Todor Jivkov şi Gheorghi Traikov. Conducătorii celor două ţări îşi string călduros mîinile, se îmbrăţişează. Condu(Continuare in pag. a Vl-a) ! TELEGRAMĂ In drum spre ţară, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat, de la bordul avionului, următoarea telegramă: Tovarăşilor TODOR JIVKOV, Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Bulgaria Părăsind teritoriul Republicii Populare Bulgaria, vă adresez încă o dată mulţumiri cordiale pentru primirea tovărăşească şi ospitalitatea de care ne-am bucurat în timpul vizitei de prietenie în ţara dv. Doresc să îmi reafirm convingerea că rezultatele convorbirilor pe care le-am purtat, încheierea noului Tratat de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între România GHEORGHI TRAIKOV, preşedintele Prezidiului Adunării Populare a Republicii Populare Bulgaria şi Bulgaria vor contribui la dezvoltarea relaţiilor de stimă reciprocă şi prietenie frăţească între ţările şi partidele noastre, în interesul ambelor popoare, al cauzei generale a socialismului şi păcii. Folosesc acest prilej pentru a vă transmite dv. şi întregului popor bulgar urări de noi succese în edificarea socialismului, în înflorirea şi propăşirea patriei. NICOLAE CEAUŞESCU secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Sistematizarea Capitalei — operă urbană colectivă Medicii igienişti au unele amendamente«» Dr. Şerb«.® Stoice*«® * Parcajul înseamnă un foc unde autoturismul trebuie să staţioneze temporar şi nicidecum foc de garare îndelungată. De ce staţi nevoia acestei precizări ? Fiindcă, in condiţiile în care indicele de motorizare creşte de la o zi la alta, schiţa de sistematizare abordează foarte timid problema garajelor, încercînd, exclusiv, rezolvări pe seama parcajelor. Dr. Andrei Kelemen : De acord cu dv. , nu-i o rezolvare ! Microraioanele 4, 5, 6 din Drumul Taberei ne arată destul de clar cu ce preţ nu obţin astfel de „rezolvări“ , raportul dintre terenurile de parcare şi locurile de joacă pentru copii este de 3:1. Mîine, dacă vom merge pe aceeaşi idee, se va ajunge ca autoturismele să ocupe toate spaţiile libere din jurul blocurilor. Dr. Simon A dl Herzog : După părerea mea, urbaniștii trebuie să Cornelia Simionescu (Continuare In pag. a lll-a) RADU ABAGIU, adjunct al ministrului comerţului interior „în scopul promovării formelor rapide de servire a cumpărătorilor, al aprovizionării continue a populaţiei cu mărfuri proaspete, In tranşe mici, al prezentării produselor in condiţii superioare de igienă, Mim(Continuare in pag. a V-a) FLORIN PAVELESCU adjunct al ministrului industriei alimentare „Diversificarea producţiei sub formă preambalată şi porţionată a constituit obiectul a numeroase studii care au fost dezbătute atit in colectivul de conducere al Ministerului Industriei Alimentare, cit si in colegiul (Continuare in pag. a V a) NICOLAE STANCIU vicepreşedinte al Comitetului executiv al C.P.M.R. „In sectorul de mărfuri alimentare volumul şi structura produselor preambalate nu se ridică la nivelul cererilor formulate de comerţ cu ocazia contractărilor. Astfel, faţă de (Continuare în pag. a V-a) ia imisie: De ce nu se întreprind măsuri mai energice pentru diversificarea şi lărgirea gamei de produse preambalate şi porţionate ?" - ne răspund. Vizita în Republica Socialistă România a delegaţiei de partid şi de stat a Republicii Democrate Germane La invitaţia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România, o delegaţie de partid şi de stat a Republicii Democrate Germane, condusă de Walter Ulbricht, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Stat al Republicii Democrate Germane, şi Willi Stoph, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, președintele Consiliului de Miniştri al Republicii Democrate Germane, va face la începutul lunii decembrie a.c. o vizită oficială de prietenie în Republica Socialistă România. Cu prilejul vizitei va fi semnat Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Democrată Germană. ■ Expoziţie precontractuală In vederea contractărilor de confecţii pentru trimestrele II şi III 1971, direcţia tehnica a M.I.U. a organizat o serie de prezentări de modă. După ce au fost vizionate diverse colecţii la Ploieşti, Sighişoara şi Deva, ieri a avut loc, la Pavilionul central al complexului expoziţional din „Piaţa Scînteii“, o intilnire a reprezentanţilor M.I.U. şi M.C.I. In discuţie se află aproximativ 2 400 de modele prezentate de 17 combinate din Bucureşti şi din ţară. In fotografie , citeva dintre exponatele realizate de Combinatul de confecţii şi tricotaje București. INFORMAŢIApat®asflofei Se va putea, oare, stăvili mareea neagră, această „maladie a civilizaţiei contemporane“ ? S-ar părea că da, deşi un asemenea optimism nu este Împărtăşit de toată lumea. Fapt este că acest fenomen nociv, care altădată provocase doar semnalele Se ştie că Anglia şi Franţa au avut de suferit din cauza lul, In martie 1987, după naufragiul petrolierului „Torrey Canyon“ , statele Unite In 1969, datorită erupţiilor necontrolabile In platforma submarină californiană, Canada in februarie a.c. etc. Episodul naufragier al petrolierului „Pacific Glory“, lingă coastele engleze, este foarte proaspăt... Dr. Necheş Continuare tn pag. a VI-a) de alarmă ale oamenilor de ştiinţă, este in prezent examinat cu deosebită seriozitate de guvernele multor ţări.