Informatia Bucureştiului, aprilie 1971 (Anul 18, nr. 5474-5499)
1971-04-08 / nr. 5480
«AS« —*3 Ce e nou la dumneavoastră? 1Livrările de autoturisme Dacia 1100 si 1300 Inc. A. BREBENEL, director al I.D.M.S., ne informează : Astăzi s-a ajuns cu livrarea la nr. 284 din lista celor Înscriși in luna martie 1571, la autoturismul Dacia 1100. Livrările continuă. In ceea ce privește Dacia 1300, ieri s-a livrat plnă la nr. 80 din lista celor înscriși, in luna mai a anului trecut, urmind ca pină la sfirșitul acestui trimestru să se onorate toate înscrierile făcute plnă la Începutul lunii august 1970.finind seama de planul de livrări al Uzinei de autoturisme Pitești către I.D.M.S., se prevede ca plnă la sfirşitul acestui an să se lichidate toate restanţele din 1970 şi acoperite cererile solicitanţilor Înscrişi în primul trimestru al acestui an. Vaporaşe In drum spre... Bucureşti Noutăţi de ultimă oră. Astăzi dimineaţă la conducerea I.C.A.R. a sosit o... cablogramă : „la sfirşitul săptămânii viitoare cele trei vaporaşe construite la şantierele navale din Giurgiu vor porni de la Olteniţa spre Bucureşti“. In perspectivă imediată, deci, o lansare la apă ! S-a anunţat de asemenea că apele lacului Pantelimon se apropie de nivelul fixat. La 1 Mai vom asista aici la un start festiv, inaugurarea canotajului , ambarcaţiuni cu visle şi vaporaşe. Intre timp continuă acţiunea de îndepărtare a „insulelor“ plutitoare de vegetaţie. Lacul Tei are un nou debarcader. I.T.B. a anunţat prelungirea liniei tramvaiului 16 pină la ştrand. Interlocutor: ing. GRIGORE CHIŞLEANU, director adjunct al întreprinderii de producţie, valorificare şi industrializare a legumelor şi fructelor bucureşti-Ilfov. — Ne aflăm la debutul unei Amplasarea noilor sere Serg acţiuni importante : amena- f Îndeosebi în zonele Jarea a So ha sere. In final maepsem in zonele centura de sere legumicole care au posibilitate să asidestinate aprovizionării Ga- gure stersele pe căldură ne- Poalei va cuprinde 190 ha, cesară. Deocamdată se pot Plaja de la Cernica s.a transformat In șantier. Se fac intense lucrări de extindere. S-a trecut şi la acţiunea de amenajare a unui teren sportiv. Mesaje comerciale de pe 10 meridiane Azi, la Sala Palatului s-a deschis o expoziţie de produse electronice, aparate de radio, foto-cinema şi televizoare, organizată de întreprinderea,MASHFRIBORINTQRG“ din U.R.S.S. Tot aici se mai află expuse Ingenioase dispozitive şi instalaţii service ale întreprinderii „MOGÜRT“ din Budapesta, specializată în comerţul cu automobile. — Luna aceasta — ne spune tov. VASIL® CATARGiu, şeful serviciului prestaţii publicitare externe de la „PUBLICOM“ . Capitala va găzdui 12 astfel de expoziţii cu diverse produse ale unor firme sau colective de întreprinderi din 10 ţări. Multe dintre aceste manifestări sunt răspuns la unele expoziţii organizate de ţara noastră peste hotare. In aprilie, de pildă, produsele româneşti vor fi prezentate în cadrul a 7 tîrguri Internaţionale. La Paris, nu de mult, a avut loc o degustare de vinuri româneşti. Acum, firma „PERNOD“ din Franţa va expune în Capitală specialităţi de coniacuri. Tot din Franţa, firma „ELU“ va organiza o expoziţie de scule şi maşini pentru prelucrarea lemnului, metalelor uşoare, maselor plastice şi oţelului ; firma „FORTUNA“ din Austria — maşini pentru industria încălţămintei etc. In cadrul multor expoziţii vor avea loc conferinţe, se vor face demonstraţii, se definitivează Centura de sere legumicole pentru aprovizionarea Capitalei • ISONa de sere vor asigura legume timpurii • în extindere, zonele Berceni, Militari şi Pipera da ca certe zonele Berceni, Militari, Pipera, unele din ele cu tradiţie in producţia de legume. Tot in acest an von începe amenajarea a asta, solarii cu încălzire tehnică care vor intra în producţie în primăvara anului Viitor, împreună cu 4 halere speciale — care de asemenea vor fi amenajate în culmi anului 1971 — solariile vor fi folosite la producerea de răsaduri. Zilele trecute au fost definitivate primele amplasamente urmând ca în cel mai scurt timp documentaţia să fie predată beneficiarilor. Aceste construcţii, care formează unul din obiectivele principale ale activităţii noastre, ca şi amenajarea a încă 45 bit salarii pentru cultura tomatelor, vor constitui o importantă bază materială legumicolă capabilă şi contribuie pe buna măsură la aprovizionarea cu legume timpurii a populaţiei oraşului nostru. i între muzica uşoară şi operetă — Masa mea de Hiorit a căpătat acum dimensiuni foarte largi — o adevărată „arie de îuoru» — ne declară compozitorul GEORGE GRIGORIU. Mă impart între sală de repetiţii a Teatrului de operetă (dimineaţa şi, seara), şi pianul şi portativele cu note de acasă, noaptea. Noutatea mea nr. 1 este opereta „Se mărită fetele“ a cărei premieră a fost fixată pentru 2 mai, — o incursiune temerară intr-un teren tradiţionalist prin excelenţă, ce credeţi că va caracteriza opereta dv 2 — In mod cert o demarcaţie In concepţia despre oparata. De la libret şi muzică pipă la orchestraţie şi punere în scenă, o altă „haină". Muzica este modernă şi orchestra va suna complet, diferit, căci am remarcat „apetitul“ lui Liviu Cavassi şi al colegilor săi Primăvara la Aviasan Pe micul aerodrom din vecinătatea aeroportului Băneasu cochetele aparate de zbor — „salvările aerului” — stau aliniate intr-un moment de acalmie. II întîlnim pe directorul C. IVANOVICI. — Ce mai este nou pe la dumneavoastră ? — în afara intervenţiilor cotidiene, profităm de starea bună a vremii pentru a începe controlul piloţilor. in scopul acordării licenţei de zbor pe 1971—1072. De asemenea, se efectuează controlul la sol şi în zbor al întregului parc — ele la toate unităţile de aviaţie sanitară din ţară — in vederea trecerii la exploatarea de vară. în acelaşi timp, se fac lucrări de amenajare şi balizare a pistelor de aterizare şi a terenurilor de zbor, pentru noutatea modalităţilor în care vor cînta, lucru care, fireşte, mă bucură. — Am ascultat ultimele dv. creaţii — „Amurgul“, „Cită splendoare“ şi „Uit de tine“. Le caracterizează o notă modernă, „pop“. Veţi continua această linie . — Fără îndoială. De altfel, două din cele trei melodii („Amurgul“ și „Uit de tine".1) vor face parte din discul de 8 melodii care va apărea în curînd la Efectrecord, la 23 de ani de la formarea to-ului nostru. Și, în plus, cu această ocazie voi depăşi suta de melodii înregistrate pe disc. — Care este ultima dv. melodie 7 — „Fata morgana", şi va fi prezentată la TV in ziua de 1 Mai, de către Actreiian Andreescu. — Şi, cunoscut fiind faptul că vă preocupă lansarea tinerelor talente, care sunt ultimele dv. „descoperiri“ 7 — Stela şi George Enache (nu sint rude !) doi tineri foarte talentaţi, care sunt sigur că vor face o bună figură la festivalul de la Mamaia, pentru care îl pregătesc în mod deosebit. Avertizăm conducerea Direcţiei regionale C. F. Bucureşti în plin sezon birourile de voiaj nu vor face faţă solicitărilor Azi dimineaţă la cele două agenţii principale ale Biroului oficiului de voiaj, (din calea Victoriei şi calea Griviţei) domnea liniştea dinaintea... furtunii. Peste o lună cind se va inaugura sezonul turistic pentru calea ferată aceasta va însemna sporirea de cîteva ori a traficului de călători. In pofida faptului că anul trecut birourile de voiaj din Capitală au fost realmente depășite de solicitări, am constatat cu surprindere că practic NU s-a întreprins nimic pentru asigurarea UNEI VlNZARI IN CONDITII CORESPUNZĂTOARE A BILETELOR. Cu excepţia a două ghişee amplasate in două oficii F.T.ţ.r. de cartier, deschise de furind, şi care nu pot constitui o rezolvare a problemei, numărul ghişeelor de la marile agenţii a rămas acelaşi. B.Q.V. din calea Victoriei se găseşte în aceeaşi situaţie precară, ca in 1970 deşi este cunoscut faptul că in activitatea unităţii s-a înregistrat o reducere a activităţii economice de circa 75 la sută, tocmai datorită faptului că nu i s-a asigurat un spaţiu comercial corespunzător. In continuarea sălii ghişeelor se găseşte o vastă încăpere folosită de către autogara ITA. Itt situaţia de faţă credem că se putea găsi o soluţie prin amenajarea cbişnelor ITA în altă parte, cu aât mai mult cu cît şi Centrala de transporturi auto Bucureşti Şi Direcţia regională C. F. Bucureşti sunt subordonate aceluiaşi minister. O altă anomalie : în fostele birouri ale agenţiei de voiaj de Pe calea Griviţei , aflate în preajma Gării de Nord, un plin centru comercial care ar putea să fie amenajate, măcar pentru o activitate provizorie, funcţionează un serviciu de importanţă redusă al C.F.R. In asemenea condiţii se intrevede limpede situaţia în care se vor găsi agenţiile de voiaj ale C.F.R. In sezonul de vara, dacă, bineînţeles, nu se vor lua, CU MAXIMA URGENTA, măsurile corespunzătoare. Oraşul, în csteva ipostaze, la Intersecţia dintre „ieri" şi /azi (Urmare din pag. 1) sele nu-şi opresc aproape niiciodat* activitatea. Maistrul D. Scarlat ne serveşte de interlocutor intre două indicaţii pe care le dă oamenilor săi. — La ce veţi lucra in această noapte ? — Un stoc-tampon de repere pentru locomotivele Diesel ipăil. — Qamenii din schimb se află toți la lucru ? — Da. -r- Vă ridică probleme deosebite numea din acest schimb ? — De data asta nu. Cu cîteva zile în urmă am avut o piesă unipat. de mari dimensiuni, care ne-a solicitat ctin plin. Acum, aș putea spune că lucrurile au reintrat în normal. Foarte activ însă. — De eînd lucraţi Ih uzină ?. «r Be ?6 de api. Am crescut“ împreună. LINIŞTE. Ara fi putut să mergem la una din maternităţile mari ale oraşului. Vinde a poi, cetăţeni vip pe ţuţire... într-un ritm oricum mai susţinut. Ni s-a părut mai interesantă însă mica maternitate „Avrig“. De gardă, dr. Stela Făupescu. -- Aveţi vreun» pacient care a văzut „lumina zilei** acum la miezul nopţii ! — Deocamdată nu. E linişte. în noaptea aceasta aveţi ghinion.Se pare că nici unul nu a vrut să se nască pentru... „Informaţia^). * ★ CARDIACI ŞI INTOXICAŢI Să mai rămnîneţ n puţin în sfera medicală. La Spitalul de urgenţă medicul Ştefan Pop ne întîmpină cu o figură obosită. E de gardă de la ora 7 dimineaţa. — Care e „bilanţul“ gărzii dv. 7 — 34 de cazuri, 14 iptemari şi un deces, un infarct cardiac. — Ce genuri de maladii vi se prezintă in general ? — Două categorii : cardiacii (cei mai frecvenţi) şi intoxicaţii, ÎNDRĂGOSTIŢII, Incepind de la Operă, de-a lungul Dîmboviţei, pînă la Regie se întinde un veritabil orăşel studenţesc. La Grozăveşti deşi a trecut de piuit de miezul nopţii, pe bănci sau pe la uşile căminelor, doi cite doi. îndrăgostiţii sînt mai sensibilizaţi ca oricînd de presimţirea acestei şovăielnice primăveri. Pentru încă cîteva minute împreună riscă Înscrierea numelui lor în condica de Întîrziaţi. Portarii mai vechi înregistrează în linişte fenomenul. S-au obişnuit. Fiecare primăvară aduce cu ea a „epidemie“ a amatorilor de... ore Urzit şi noaptea hphiWW -nu face excepţie. ★ // Toaleta de primăvară a oraşului (Urmare din pag. 1) per.lrat curăţenia radicală, in zilele următoare, coniform mitu grafic Întocmit în cadrul acestei „luni a curăţeniei". Or, tocmai această „lună“ nu îşi mai justifică existenta in aprilie 1971, utita vreme cit putea fi devansată, datorită condiţiilor propice, încă în a două jumătate a lunii martie. Cuperţţe îr, activitatea I.S.B. se manifestă şi ia ridicarea reziduurilor menajate, in special in unele , zone de locuinţe noi, cum ar fi la extremitatea de lista bd. Ion Şulea (microraromil C. S şi altele). Legat de aceasta, mai trebuie menţionat faptul că există încă un număr mare de cutii de colectare deteriorate, din care eaază, după plecarea maşinilor, o parte din resturi răjfuri îmbrântiate pa stradă, trotuar sau pe locurile de depozitare. Exigenţa faţă de Întreprinderea de specialitate, care consuma anual zeci de milioane lei din bugetul consiliilor populare ale sectoarelor, este firească Nu-i mai puţin adevărat, inşi, oft străzile Capitalei ar fi mult mai curate, dacă unele întreprinderi şi instituţii nu ar manifesta lipsă de preocupare pentru aspectul oraşului, dacă ar exista mai multă colaborare între diferitele direcţii şi servicii ale comisiliului popular municipal, în cartierul Drumul Taberei, de pildă, multe străzi, măturate dimineaţa sînit, după cîteva ore, de nerecunoscut, datorită maşinilor grele şi basculantelor le deservesc şantierele de construcţie din această zonă. De asemenea, aşa zisele „maşini etanşe", destinate transportului varului, betonului, lasă cire pe zeci de kilometri de stradă. (Ieri le-am întîlnit pe str. Ştirbei Vodă, şos. Panduri şi multe altele). De altfel, coroborarea insuficientă a eforturilor diferitelor direcţii şi servicii ale C.P.M.B. in păstrarea curăţeniei oraşului îmbracă şi alte aspecte. Astfel, după ce echipele de salubritate au dereticat cafea Văcăreşti, au aparut lucrători de la serviciile de spaţii verzi care, săpind la rădăcina pomilor, au scos pămîntul steril pe trotuare. Oir, a fost suficientă o ploaie cit de trecătoare, ca aceea de ieri dimineaţa, pentru a transforma pămîntul în noroi, ce s-a împrăştiat pe trotuar şi la rigolă. Necorelarea activităţii intre unităţile Direcţiei generale de gospodărie comunală şi ale Direcţiei de drumuri şi spaţii verzi (aflate la acelaşi etaj al primăriei municipiului) am intîlnit-o şi pe străzile Ştirbei Vodă, Tutupunţi, Pascal cristian, şos. crîngaşi şi altele. Evidenţiind, aşa cum am făcut de la bun început, aportul nemijlocit al populaţiei la asigurarea unui aspect cit mai îngrijit oraşului, nu putem omite faptul că, îndeosebi, in locurile centrale aglomerate, în staţiile I.T.B. solicitate, strada nu este respectată, poate şi pentru că organele special însărcinate să vegheze la disciplina străzi), folosesc insuficient formele de influenţare, iar opinia publică nu-i suficient de activă. Aşadar, în pofida unor îmbunătăţiri faţă d anii precedenţi, în activitatea de curăţenie şi înfrumuseţare a oraşului este nevoie de mai multă colaborare, de o mai bună coordonare a activităţii tuturor factorilor ce concură la gospodărirea municipiului, la nivelul exigenţei sporite, prezentă în toate domeniile edilitar-gospodăreşti, ale Bucureştiului. ASEARĂ, împreună cu numeroşi cetăţeni am făcut din nou ocolul oraşului pe la centrele de sifoane ale Întreprinderii DE PROPUSE ALIMENTARE (î.p.A. -= aparţine de industria locală) ca să schimbăm capsulele goale pentru autosifoii, cu altele pline, cum m-a am dus, aşa ne-am întors , ne-au dezarmat numeroasele anunţuri afişate pe uîSie ' un Laţilor ! »NU avem capsule !' Az'.r DUAINEAŢA ne-am reluat cursa. Da data aceasta, la unele centre, după mult timp de aşteptare, mult râvnitele mini-butelii cu acid au sosit. Am cumpărat 19 bucăţi şi «IR încercat să dilim conţinutul unei capsule. N-a fost chip — îi era mecanismul blocat. A doua — şi mai mare surpriză : nu avea PI® de acid. Celelalte aveau acid, dar foarte slab, aşa că din 10 capsule, nu-am reuşit dacît să obţinem trei sifoane. Da ce toate acestea ? Pentru a afla răspuns Să relatăm cîteva amănunte care ni se par cit se poate de ciudate. Intr-un fuliest intitulat „Ce pregăteşte industria locală bucureşteana iţi anul 1971“ publica spre sfârşitul lui februarie a-c. intr-un ziar directorul chitic al Direcţiei generale de industrie locală din Capitală făcea afirmaţia „SPORURI preponderente s-au inregistrat la unele prestaţii de largă utilitate cum sunt... UMPLEREA CAPSULELOR PENTRU AUTOSIFOANE“... în revista din ianuarie intitulată „Probleme ale consiliilor populare ale economiei şi administraţiei locale de sait“, de data această, directorul general al Direcţiei generale de industrie locală din Capitală, printre altele, spunea cam acelaşi lucru ! „...s-au dezvoltat prestaliile privind umplerea capsulelor pentru a fi,osiroape (7 ! — n.n.). Cum au sporit, oare, asemenea prestaţii şi cum s-au dezvoltat ele dacă trebuie să pierzi atită timp În căutarea unei capsule iar atunci cînd o găseşti nu poţi obţine un sifon de calitate ? „îmbunătăţirea“ acestui serviciu nu se poate realiza numai prin... rapoarte şi articole publicitare. Nu o dată ziarul a Capsulele şi acidul... responsabilităţii semnalat carenţeligibile ale acestei prestaţii. Au trecut nu mai puţin de 4 ani de cînd capsulele pricinuiesc necazuri consumatorilor. De fiecare dată se răspunde însă la semnalele critice : capsulele fabricate la Timişoara au vicii ascunse. Timişoara e de vină ! Dap ce vină are fabrica cînd capsulele carp se defectează nu sînt reparate cu simţ de răspundere de către lila. ? şi tot Timişoara trebuie să tragă po- Upaşele că umplerea ranspletor cu acid în atelierele I.P.A. m. se face cum ar trebui 7 Interpelat din nou eu ăepstp întrebări, direr,torul general al Direcţiei generale de industrie locală, ING. GH. MALIN, a repetat ca şi altădată : „Să vedeţi... Timişoara...“ Oare cîţi ani trebuie să mai treacă pină cînd se va asigura populaţiei o prestaţie corespunzătoare ! In cîteva cuvinte (Urmare din pag. I) In foaierul Teatrului de Comedie are loc inline, la ora 18, vernisajul unei expoziţii de grafică şi pictură a Laurel Sitopul. Vorbeşte Adrian Petringenaru. • După cum ne-a informat conducerea filialei A.C.R. a Capitalei, la 29 mai se va organiza în saloanele hotelului „Intercontinental“ balul automobiliştilor... ediţia Bucureşti. HAPPY END în „afacerea“ lifturilor Relatam, în trei episoade consecutive, odiseea prin care au trecut lifturile Bucureştiului, în căutarea şi in aflarea „paternităţii“ lor. lată in cîteva cuvinte despre ce era vorba : pentru a putea funcţiona, lifturilor trebuia să li se facă periodic revizii. Pasaje, find Pe rînd, de la I.S.C.I.R. la „Ascensorul", de la Ascensorul la p.G.G.L. şi aşa mai departe, se ajunsese in situaţia ca lifturile să nu mai poată fi folosite datorită neînţelegerilor privind instituţia răspunzătoare de efectuarea reviziilor. Un timp, multe ascensoare cărora le sosise scadenţa au fost oprite, apoi li s-a dat drumul provizoriu. Intervenţia noastră, determinată de solicitarea cetăţenilor, a făcut necesară elucidarea cazului. Azi dimineaţă am reluat firul „afacerii“ Şi am aflat că a avut loc o intîlnire intre reprezentanții Consiliului popular al municipiului, D.G.G.L., I.S.C.I.R. și „Ascensorul“, în urma căreia s-a luat decizia constituirii în cadrul întreprinderii „Ascensorul“ a unui corp de control, direct subordonat directorului întreprinderii, care să efectueze aceste revizii. Pină la începerea activităţii acestui corp special (cam peste două luni) reviziile vor fi făcute de către I.A.L., la lifturile din imobilele proprietate de stat, şi de către I.S.C.I.R. la restul. Deci, hotărită ferme şi, pe curînd, o totală ieşire dintr-o destul de neplăcută situație de provizorat. Intr-un cuvînt... „happy-end“ in „afacerea lifturilor“ ! Rubrică realizată de : O. Andronic, P. Dinescu, D. Lăzărescu, Gh. Niculiță și Dr. Popescu ►«le*« ■ **11. Scris şi viaţă AUREL BARANGA . Poate că nici un concept estetic n-a trecut printr-un sistem mai acuzat de interpretări contradictorii, ca acela al ACTUALITĂŢII. Diversitatea definiţiilor a atins un asemenea punct de confuzie încît nu ne mirăm că Erwin Fiscator, unul dintre cei mai devotaţi apărători ai conceptului, s-a văzut obligat să renunţe la termen — nu şi la conţinutul lui — propunind ca teatrul său să fie înţeles, pe viitor ca un teatru al realităţii sau, şi mai exact, ca un teatru politic. Nu ştim dacă termenul lingvistic ales de Fiscator înlătură confuziile, dar e limpede că actualitatea acumulase atitea ipoteze, vagi şi diametral opuse. Incit orice posibilitate de determinare a unui reper începea să devină cu neputinţă. Una dintre interpretările de circulaţie a echivalat în deceniile trei şi patru ale veacului nostru cu o formulă de un mecanism derizoriu: actualitatea înţeleasă ca instantaneu fotografic al unui moment din desfăşurarea unui proces istoric. Mai e necesar să demonstrăm caducitatea unui asemenea punct de vedere? O dată limpezit conţinutul derutant al unei asemenea definiţii date actualităţii, s-a căzut in cursa unei formulări de un alt schematism, întru nimic diferit de primul : actualitatea ca mijloc de ilustrare a legilor celor mai generale de dezvoltare a societăţii. Evident, nimeni nu va nega valoarea de adevăr a unei asemenea definiţii. Cu singura precizare că ARTA e chemată NU să ilustreze legile, ci să le încorporeze. Nuanţa — aparent insignifiantă — s-a demonstrat, în practica vieţii, de o maximă importanţă, fiindcă locul unei arte fotografice a fost solicitat de o artă în care viaţa a fost înlocuită de principiile ei directoare, uitîndU-SC Că arta nu este chemată să legitimeze legi, ci să le releve felul cum se dezvoltă universul relaţiilor umane stînd sub imperiul legilor respective. Un concept al actualităţii în divorţ cu umanul conduce, orice legi ar invoca, la un univers abstract, la un cer în care toate stelele s-au stins. Nu este însă suficient să acceptăm ideea de UMAN, pentru ca sft II limpezit conceptul de actualitate. Fiindcă, iată, se pot infiltra noi erezii, cum ar fi, de pildă, ideea unor trăsături etern, umane — formulă j'adis, fiindcă e limpede gă «șa zisele caracteristici umane perene capătă semnificaţii deosebit calitative în diferitele viraje ale istoriei — sau intr-o altă tendinţă, la fel de simplistă, care ţinea ca orice iret să stabilească, matematic şi statistic, un catehism de trăsături noi, obligatorii. Trăsăturile inedite se nasc, e adevărat, dar intr-un proces de o infinită complexitate, intr-un proces tenace şi îndelungat, ce se cade a fi observat cu o superioară acuitate şi minuţie ştiinţifică. In faţa atitor imprevizibile sarcini cite stau Înaintea creatorilor chemaţi la suprema îndatorire de a ilustra consecvent, elocvent şi convingător actualitatea vremii lor, care e steaua de veghe menită să le conducă paşii pe căile atît de controversate şi de primejdioase ale investigaţiilor lor pasionate? Cred că nu e decit una, derivînd din însăşi natura actului de creaţie, a observării cu fidelitate a vieţii în ampla ei desfăşurare dialectică şi a redării acestei vieţi în aspectele ei veridice şi fundamentale. Nu vom spune, fără îndoială, un lucru nou cînd vom reaminti un fapt elementar, dar de semnificaţii şi urmări primordiale: existenţa cotidiană implică o infinitate de momente, toate însemnate pentru desfăşurarea biologică a omului. Dar chiar şi în această curgere fatală, stînd sub imperiul unor legi inexorabile, există procese fundamentale şi altele de periferie şi accident. Cu atit mai riguroasă stă sub semnul selecţiei desfăşurarea vieţii morale. Artistul în genere se defineşte ca viş de excepţie, fiind dotat cu un deosebit simţ al observaţiei, tocmai dacă ştie să facă diferenţa între esenţial şi accidental’ îpti© elementul care dictează geneza unor procese de maximă intensitate şi rezonanţă şi elementele parazitare sau periferice. Aş îndrăzni să spun că înainte de orice arta e selecţie. A alege din viaţă acele aspecte decisive pentru istoria unei societăţi, a defini acei factori care determină mersul înainte al lumii, a detecta apele cauze care îl frînează sau îi impun un ritm de sufocaţie, a anticipa dezvoltarea acetor forţe ce vor deveni mine puterile motrice hotărîtoare ale planetei, a denunţa, cu maximă convingere, elementele de regres, tot stîrea piediei şi stavila in procesul de creştere şi desăvirşire a umanităţii, iată marele, rol menit să-l joace arta autentică, iată fierbintea chemare adresată făuritorilor da frumos de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la ultima sa Intîlnire cu oamenii de arta din România. Un apel patetic, sortit să dea roade in toate domeniile creaţiei. Cine calendar Se împlinesc 77 de ani de la naşterea marelui nostru scriitor Camil Betrescu. Nu i-a rămas străin acestui fecund creator, in efervescenta sa existenţă, aproape nici un domeniu de activitate : a fost romancier, poet, dramaturg, publicist, eseist, estetician, cadru didactic, a colaborat la presa literară a vremii, semmiul cronici literare, sportive, moderne. Era firesc ca inimosului cerciphistor şi entuziastului animator al artelor, să nu-i fie indiferentă evoluţia celei mai tinere dintre ele, cea născută aproape o dată cu el — cinematografia. Mult timp, preocupările manifestate de Camil Petrescu pe tărîmul artei filmului au trecut aproape neobservate, datorita probabil celorlalte domenii care au primat în vasta sa operă. Preocupările lui Camil Petrescu în domeniul celei de a şaptea arte nu s-au limitat la intervenţiile sale de veritabil critic de film, de autentic cronicar cinematografic. El şi-a încercat condeiul şi ca scenarist. Ne-au râmas astfel, de la el, scenariile „Ştefan cel Mare“ şi „Bălcescu“, ilustrând pagini strălucite ale istoriei neamului românesc, „O aventură în tren“ şi „O fată intr-o iarnă“ (în manuscris), precum şi cîteva alte proiecte, printre care „Mioriţa“ (film pe care dorea să-l realizeze împreună cu Mihail Sadoveanu) şi, sub formă de sinopsis, „Trenul destinului“ şi „La Moreni“. NAE COSMESCU Cinematografii în lumea matematicii — Dacă dumneata m-ai întreba ceva despre matematică eu ţi-aş răspunde ce cred, iar dacă ai fi şi dumneata matematician, am putea duce o discuţie, oricît de „tare“, oricît de violentintelectuală, despre anume probleme cu orientare generală in matematici. Această orientare generală nu poate fi discutată însă decât între matematicieni, pentru că alţii n-au ce să orienteze şi mi-e teamă că au să mă orienteze, fapt cu care n-aş fi de acord. în mod analog, aşa cum declaram altă dată revistei „Teatrul“, nu-mi place să vorbesc despre lucruri în care nu mă pricep. Dumneata aici nu iei un interviu la, sa zicem, patru sute de anonimi, ci im-l iei mie; înseamnă că eu aş accepta sa impun ceva într-un domeniu de care sunt străin. Chiar mărturisirile n-ar fi potrivite, fiindcă o mărturisire pe care ţi-aş face-o ar avea aerul : „matematica zice cutare lucru...“. Ceea ce gîndesc in ce priveşte, arta, asta e treaba mea personală. S-o publici, ar fi o indiscreţie ! A, dacă vrei să faci un chestionar statistic pe tema „Ce cred matematicienii despre artă ?“ — află că acum există o întreagă teorie, adevărată disciplină matematică, teoria chestionarelor căreia institutul de programare pentru calculatoare din Paris i-a anunţat, NU de mult, un curs. Eu, care de vreo săptămînă caut să pun mina pe o carte intitulată „Teoria chestionarelor“, nu m-aş resemna să fiu chestionat altfel decit după această teorie... — Cum în teoria matematică a chestionarelor sînt complet profan, nu-mi rămîne decit să strămut discuţia de la general, la cazul particular al filmului pe care l-am vizionat împreună. în ce măsură consideraţi că au reuşit cineaştii să redea, cu instrumentul lor de imagine, lumea abstractă a matematicii ? — Lumea matematicii nu e cu nimic mai abstractă decit oricare altă lume. Iar măsura in care cinematograful poate să redea viaţa acestei lumi, depinde — cum spuneam — de virtuţile realizatorilor filmului. Mi-e greu să afirm dacă ei au reuşit sau nu, pentru că mă aflu înlăuntru, printre cei care duc această viaţă. N-aş putea decit să spun dacă filmul reflectă viaţa aceasta, aşa cum (Urmare din pag. 1) /tc/frb, t+raHctcfa / producţie italiană in culori, de Marino Crivolanni cu Claudio Villa & Susanne Martin. Tot mai numeroşi sînt cîntăreţi invitaţi pe platouri de către regizorii italieni. Săptămîna trecută l-am văzut pe Massimo Ranieri, unul din cei mai populari tineri interpreţi italieni de muzică uşoară, în Metello... Săptămîna asta Claudio Villa în Adio, Granada. Dar spre deosebire de Villa, Massimo Ranieri nu cîntă nici o arie în Metello, este pur şi simplu actor. Există deci două moduri de comportare faţă de cîntăreţul adus în studio primul, a-l prezenta publicului sub un aspect necunoscut, valorificîndu-l ca interpret dramatic ; cel de-al doilea — a-i exploata calitătile consacrate de interpret vocal, dramaturgia ca atare bine însăilată numai ca un pretext, este și cazul melodramei muzicale a lui Marino Girorgmi, schema sufereetului este arhicunoscută : gloria sosită pe nepusă masă îl face pe cîntăreţ să-şi neglifamilia, în cazul de faţă o frumoasă fiică. în timp ce „drama“ acumulează, eroul se lansează, din cînd in cînd, în cîte-o arie şi acestea devin momentele cele mai agreabile ale spectacolului. Spre sfîrşit ajungem la punctul culminant, în timp ce fiica se zbate între viaţă şi moarte. Claudio Villa ~ sau Valii, cum eu minimum de imaginaţie a fost botezat personajul — trebuie să urce Golgota carierei sale, cîntînd la televiziune. încă Pe vremea în care Al .Tolson se lansa în „Sonny- Boy“, cînd televiziune nu exista, schema fusese deja descoperită. Numai că ea nu era servită cu atîta astenrație ca în acest film în care operatorii de televiziune aclamă : „Vai dacă lumea ar ști !“ doar spre a reaminti spectatorilor punerea în situatie. Pina la urmă, ceea ce rămine, ca întotdeauna, din asemenea " improvizard cinematografice este vocea lui Claudio Villa- Faceţi abstracţie de rest şi ascultaţi, din douăzeci în douăzeci de minute, banda sonoră a filmului... ’Tree tife de producţie iugoslavă, scenariul şi regia : Fadil Hadzic. In rolul lui Cino : Ivica Vidovic. Se poartă, de la o vreme, citatele pe frontispiciul filmelor. Se poartă drept „moto“, ca un fel de paratrăznet împotriva eventualelor fulgerări ale opiniei publice. Mai săptămâile trecute l-am surprins pe autorul unei oarecare producţii poliţiste invocîndu-l pe Quhov în ajutor, de parcă dramaturgul „Pescăruşului“ numai „Piese de serie neagră“ ar fi scris î în ce-1 priveşte, regizorul Fadil Hadzic se pune la adăpostul lui Beplsett, invopind o celebră replică dip ..Aştepţindu-l pe Crosdorf, Singura legătură pe care am simţit-o, însă, între piesa lui Beckett şi filmul său este că şi aici pipera ăŞ- teaptă pe cineva. Personajul lui Hadzic este, teoretic, un candid în faţa realităţii. De fapt, însă, eroul pare un cretin, cu mot’s săltat -r amintind, în intenţie, de dl. Hulot care face tot felul de giumbuşlucuri fără haz ! joacă popice, cîntă „O soleee^mio !“» culege o bizară specie de flori, dirijează Un cor de broaşte, se întilneşt cu un factor poştal, COŞU cerşetor şi cu un taraf de lăutari... Şi uite aşa, vorba filmului, „,trec zilele“. De fapt, trec orele, dar într-un fel tot titlul are dreptate, fiindcă filmul e atît de tern încît ora pare zi. Totul este atît de întîmplător, improvizat şi incoerent, pretinsele simboluri atît de meschin aluzive, încît ai sentimentul să te afli în faţa unui fel de „happening“ studenţesc fără pretenţii. De fapt, însă, intuieşti că regizorul dorise să realizeze o comedie mai mult decit v&ztAtde CAR ANFU modernă. Şi a trimniţio în asemenea măsură îneît spectatorii părăsesc sala intimidaţi unul cîte unul... C? afum/r/ca infawttâe producţie a regizorului cel»rainslav Papousek. Interpretează : Josef Sebanek (bunicul), Marie Motlova (bunica), Franţisek Husak (Ludova) Jiglena Ruzickova (Hedus). ...La început a fost strigătul ! Un sunet bizar, ca un ţipăt de pasăre. Sau poate un apel deznădăjduit . ,,Ajutor Nu vom afla niciodată cine şi de ce a strigat. Nu cauza, ci efectul strigătului în pădurea furnicind, ca in fiecare duminică, fre excursionişti, îl interesează pe Jaroslav Papousejk. Şi cea mai bună parte a comediei sale este această dimineaţă în padurea stârnită, apucată parcă de nebunie, în care oamenii se cheamă intre ei cu disperare, şi din care fug, spre case, cu o spaimă disimulată sub politeţea convenţională. După această insolită uvertură, cîmpul de desfăşurare a comediei este pictat „în familie“, în apartmnentul clanului Homolka. Papousek, dramaturgul filmelor lui Milos forman, încearcă Să repete aici performanţele autorului Dragostei unei blonde, hrănindu-şi filmul cu un umor izvorît din gesturi şi ticuri cotidiene, din studiul comportamentului personajelor în condiţii din cele mai obişnuite. Numai că Forman adăuga libretului lui Papousek inepuizabila sa fantezie şi sclipitoru-i spirit de observaţie. Lipsită de ele şi claustrată între pereţii apartamentului, comedia lui Papousek riscă, pînă la urmă, să moară de ipariţie. Ceea ce merita să fie relevat este pictura de moravuri a cineastului, descripţia unui univers familial viciat de filistinism în care oamenii devin răi, fără patimă, din comoditate şi ignoranţă şi prostie, în care izbutesc să-şi facă rău unii altora, fie şi din tandreţe sau din compasiune. Fenomenul merită să fie studiat şi caricaturizat, dar acest „fiece homo...» al lui Papousek vădeşte o anume voluptate a grotescului, o frenezie a demolării pare stimnpste — pînă la urmă — rezerva spectatorului. Cînd, în final, familia Homoika dănţuieşte în acordurile triumfale ale odei beethovaniene a bucuriei, e d£ja mult prea mult. E greu să-ţi mai dai seama al cui este filistinismul care profanează ae°l° sublimul artei, al personajelor sau al autorului o văd eu, dinăuntru. Ei bine, din acest punct de vedere, mie mi se pare că da.! Cineaştii au surprins o multitudine de aspecte, de la cele liniştite, ale vieţii de. familie, de la jocul de şah sau ascultarea unui discr şi pînă la momentul în care spectatorul îl poate urmări pe tînărul matematician Nicolae Popa, cum se frămîntă, cum gîndeşte. Aşa încît, din film, se poate trage concluzia că matematicianul este un om normal, numai că un om care gîndeşte dinamic, frămîntăt şi atunci cînd îi poţi surprinde aceast însuşire — ceea ce nu e deloc uşor îi remarci că reflexul ghidirii pe chipurile oamenilor e expresiv, fotogenic. Revenind astfel la întrebarea iniţială a dumitale, iată că atunci cînd cei care fac un film ştiu să-l facă, filmul poate deveni interesant şi pentru cei dinafară, nU numai pentru cei din mediul filmat. Mia surprins utilizarea unor desene geometrice luate dintr-o carte de-a mea de algebră, pe care matematicianul le realizează pentru a înţelege, faptul că ele pot fi privite şi de plăcere, desprinse de suportul lor Utilitar-ştiinţific. Filmul lui Zoltán Temer pune accentul pe două generaţii de matematicieni, generaţia mea şi a celor foarte tineri. Fără îndoială, s-ar mai putea face şi altele care să arate fie, cronologic, cîteva generaţii de matematicieni, fie un alt unghi de vedere... — Esenţialul este — mi se pare — că acest film confirmă în mod convingător aserţiunea dv. că omul de ştiinţă devine vedeta epocii moderne... — Una din calităţile acestui film mi se pare a fi că nu noi, cei cîţiva matematicieni care apărem în imagine suntem vedete. Adevărata vedetă a filmului este matematica, „gândirea matematică românească“... ...O duminică în familie“ REFLECTOR DUPĂ 42 DE ANI... Am informat pe cititorii noştri la timpul potrivit, despre identificarea interpretului „necunoscut“ al comediei româneşti realizate în 1029 — GIGULICA CEFERIST ~in persoana inginerului pensionar Ştefan Ionescu. După 42 de ani de la debutul său la cinematograf, iată că hnginerul aptoi* s-a reîntons , filmate platourile de distribuit într-un rol din fiţoiul Facerea lumii, ecranizate după cunoscutul roman al scriitorului Eugen Barbu. Nu ee mult, el a apărut în faţa camerei dirijate de operatorul Ovidiu Gologan, într-o secvenţă îi care jucat) Ilarion Ciobanu, Matei Alexandru, Paul Sava* ÎVitzu-Fâ Arghezi, Dragateanu şi Colea Rj Intr-o scrisoare pe re ne-a trimis-o, Ştefan Ionescu ada „Am avut posibilit PU acest prilej, să platourile studioulu la Buftea, cu vnsţiile lor moderne admir ceea ce ar realiza statuln socialist pentru dotarea cinematografi „Sala Casandra"... la Cinematecă Ne-am întrebat, în numeroase rînduri, de ce studenţii cineaşti de la I.A.T.C. „I. L. Caragiale“ nu beneficiază şi ei de posibilitatea colegilor lor de la teatru care, la sala „Casandra“ se întîlnesc seară de seară cu publicul. Lucrări cinematografice, unele foarte interesante şi promiţătoare, au fost păstrate ani de zile în arhive, expediate la vizionări şi festivaluri în străinătate, dar ascunse cu nemotivată pudoare de publicul românesc. Dar... tot mai bine mai tîrziu decit niciodată. Iată că Cinemateca va prezenta în zilele de 14 şi 16 aprilie două proiecţii ale unor scurtmmetraje realizate în atelierele şcolii noastre de artă cinematografică. E drept că publicul a şi făcut deja cunoştinţă cu unii dintre autorii debuturilor prezentate. Astfel Radu Gabrea, prezent în selecţie printr-unul din scurt-metrajele sale de început, a şi avut timp să se afirme cu două filme de lung-metraj ca şi Titel Constantinescu sab Mircea Moldovan. Selecţia va avea totuşi meritul de a recomanda alte personalităţi artistice în formare, printre care Timotei Ursu, Dan Piţa sau Carol Corfapta, acesta din urmă fiind — după opinia noastră — autorul uneia din cele mai reuşite comedii realizate în ultimii ani, Divorţ românesc rămasă — din motive greu de înţeles — nedistribuită de către D.R.C.L.F. Cu atît mai mult cu cit Divorţ românesc nu este un film de ucenicie, ci o lucrare matură și de un comic savuros.