Informatia Bucureştiului, mai 1984 (Anul 31, nr. 9503-9527)
1984-05-03 / nr. 9503
PROLETARI DIN TOATE TARILE, INTIT-VA ! INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ANUL XXXI - Nr. 9503 8 PAGINI - 50 BANI Joi 3 mai 1984 Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială de prietenie în Republica Islamică Pakistan Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, va efectua, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială de prietenie în Republica Islamică Pakistan, la invitaţia preşedintelui acestei ţări, general Mohammad Zia-ul Haq, in prima jumătate a lunii mai 1984. ÎN PREZENŢA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ŞI A TOVARĂŞEI ELENA CEAUŞESCU, în Capitala a avut loc MAREA ADUNARE POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI Celebrarea acestei zile, intrată în tradiţia sărbătorilor scumpe ale poporului nostru, dobîndeşte, astăzi, o semnificaţie deosebită, ea desfăşurîndu-se sub semnul a două memorabile evenimente : împlinirea a 45 de ani de la marile demonstraţii antifasciste şi antirăzboinice de la 1 Mai 1939, strălucită zi de luptă a clasei muncitoare împotriva fascismului şi războiului, pentru democraţie, unitate şi independenţă naţională, precum şi a patru decenii de la crearea Frontului Unic Muncitoresc, act politic de excepţională însemnătate, care a determinat întărirea rolului clasei muncitoare în lupta pentru eliberare socială şi naţională — momente istorice premergătoare marii victorii de la 23 August 1944, iniţiate, organizate şi conduse de Partidul Comunist Român. Sărbătorind ziua de 1 Mai, toţi cetăţenii patriei aduc un fierbinte omagiu gloriosului nostru partid comunist, continuatorul celor mai înalte tradiţii de luptă ale poporului nostru, care s-a angajat, încă de la începuturile sale, să servească neobosit interesele fundamentale ale clasei muncitoare, ale tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, ale întregii naţiuni In acelaşi timp, toţi cei ce trăiesc şi muncesc pe pămîntulpatriei — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — aduc, în această zi aniversară, prinosul lor de caldă dragoste, stimă şi recunoştinţă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care, din 1933, a participat eroic latoate marile evenimente din întreaga activitate a partidului, a clasei muncitoare, din viaţa poporului român, la lupta pentru eliberare socială şi naţională, pentru socialism, afirmîndu-şi înaltele calităţi de revoluţionar şi înflăcărat patriot. Aceste simţăminte şi-au găsit o vibrantă expresie în primirea entuziastă făcută tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu la sosirea la Palatul Sporturilor şi Culturii, unde a avut loc marea adunare populară consacrată zilei de 1 Mai. (Continuare in vaa. a îl-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi statului au participat, luni după-amiaza, la adunarea populară organizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R., cu prilejul sărbătorii zilei de 1 Mai. Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Telegrama adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu prilejul Zilei tineretului de către Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist — Textul telegramei, în presa de marţi dimineaţă — Activitate susţinută pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan, a angajamentelor in întrecere Prima zi de muncă a lunii mai marchează debutul într-o nouă etapă a întrecerii socialiste, sub semnul hotăririi unanime de autodepăşire, pentru întîmpinarea cu noi şi prestigioase realizări a marilor evenimente politice ale anului — aniversarea a patru decenii de la victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională şi Congresul al XIII-lea al partidului. Succeselor raportate de colectivele bucureştene în cinstea zilei de 1 Mai li se adaugă astfel, din primul schimb de lucru al acestei luni, noi împliniri, colectivele de muncă, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, fiind plenar angajate în îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan, la toţi indicatorii, a angajamentelor asumate în acest an decisiv pentru întregul cincinal. Reporterii noştri, prezenţi în cîteva întreprinderi la ora primului schimb, au fost martorii dăruirii şi entuziasmului cu care se acţionează pretutindeni, în spiritul exigenţelor conştiinţei revoluţionare, muncitoreşti. Relatări in pag. a IV-a NICULAE STOIAN iVruncă şi creaţie Ziua internaţională a muncii, unui Mai, pe care l-am sărbătorit cu muit patos revoluţionar, are darul de a stimula şi polariza izbiriile laborioase, dar in acelaşi timp şi pe acela de a cataliza reflecţiile pe această temă. Nu intimplător in perioada premergătoare înfloritoarei sărbători şi-a făcut apariţia in paginile presei panoul fruntaşilor in întrecerea socialistă pe primul trimestru al anului, in avanposturile căreia se numără la loc de frunte întreprinderi ca bătrina citadelă muncitorească bucureşteană, profilată in prezent pe utilaj chimic, „Griviţa Roşie“, sau foarte tinăra ctitorie din vechea capitală tirgovişteană a Ţării Româneşti, „Oţel-inox". După cum in coloanele aceleiaşi piese a fost inserată şi o ştire de-a dreptul senzaţională , s-a înlăturat „dopul“ de la Basarabi, dindu-se posibilitatea apelor să pătrundă in ultimul tronson al Canalului Dunăre Marea Neagră, construcţia cea mai uriaşă din întreaga noastră istorie, realizată in perioada numită pe drept cuvint Epoca NICOLAE CEAUŞESCU. Mă voi opri insă la complexa construcţie care străbate de-a latul Dobrogea, pentru că in minte imi vin minunatele cuvinte ale ctitorului ei care invoca acum nici doi ani această covirşitoare operăconstructivă. Spunea secretarul general al partidului şi preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, incuvintarea rostită la cel de al doilea Congres al Culturii şi Educaţiei Socialiste : „Şi muncitorul din mină, şi brigadierii de la Canalul Dunăre — Marea Neagră, ca şi muncitorii de pretutindeni fac un act de cultură profesională-tehnică, realizînd minunatele construcţii ale socialismului, punînd în ele priceperea, gindurile, entuziasmul, dăruirea pentru patrie, pentru socialism“. Pe frontul muncii, intr-adevăr schimbarea cea mai răsunătoare este transformarea travaliului cotidian intr-un act de cultură al cărui izvor consistă in forţa revoluţionară de creaţie a oamenilor muncii eliberaţi de orice oprimare, capabili să-şi pună in valoare geniul lor spiritual. Fără îndoială, actul muncii a devenit in zilele noastre o operă creatoare, dar una precum e noua arteră a Dunării spre mare nu are, deocamdată, egal in istoria noastră şi din cite ştiu se numără printre cele mai impresionante ctitorii de acest gen din Europa. Faptul că o asemenea operă grandioasă este desăvârşită in aceste zile puse sub semnul sărbătoririi muncii şi al celor două mari evenimente istorice — cel de al 40-lea an al libertăţii şi anul Congresului al XIII lea al PCR. — este cit se poate de grăitor pentru aura in care ne apare actul creator al muncii.