Informatia Bucureştiului, mai 1984 (Anul 31, nr. 9503-9527)

1984-05-03 / nr. 9503

PROLETARI DIN TOATE TARILE, INTIT-VA ! INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI ANUL XXXI - Nr. 9503 8 PAGINI - 50 BANI Joi 3 mai 1984 Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială de prietenie în Republica Islamică Pakistan Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedin­tele Republicii Socialiste România, va efectua, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, o vizită oficială de prietenie în Republica Islamică Pakistan, la invi­taţia preşedintelui acestei ţări, general Mohammad Zia-ul Haq, in prima jumă­tate a lunii mai 1984. ÎN PREZENŢA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ŞI A TOVARĂŞEI ELENA CEAUŞESCU, în Capitala a avut loc MAREA ADUNARE POPULARĂ CONSACRATĂ ZILEI DE 1 MAI Celebrarea acestei zile, in­trată în tradiţia sărbătorilor scum­pe ale poporului nostru, dobîn­­deşte, astăzi, o semnificaţie deo­sebită, ea desfăşurîndu-se sub semnul a două memorabile eve­nimente : împlinirea a 45 de ani de la marile demonstraţii an­tifasciste şi antirăzboinice de la 1 Mai 1939, strălucită zi de luptă a clasei muncitoare împotriva fascismului şi războiului, pen­tru democraţie, unitate şi in­dependenţă naţională, precum şi a patru decenii de la crearea Frontului Unic Muncitoresc, act politic de excepţională însemnăta­te, care a determinat întărirea ro­lului clasei muncitoare în lup­ta pentru eliberare socială şi na­ţională — momente istorice pre­mergătoare marii victorii de la 23 August 1944, iniţiate, orga­nizate şi conduse de Partidul Co­munist Român. Sărbătorind ziua de 1 Mai, toţi cetăţenii patriei aduc un fierbin­te omagiu gloriosului nos­tru partid comunist, continua­torul celor mai înalte tradiţii de luptă ale poporului nostru, care s-a angajat, încă de la începutu­rile sale, să servească neobosit in­teresele fundamentale ale cla­sei muncitoare, ale tuturor oa­menilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, ale întregii na­ţiuni In acelaşi timp, toţi cei ce tră­iesc şi muncesc pe pămîntul­­pa­triei — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — aduc, în această zi aniversară, prinosul lor de caldă dragoste, stimă şi recunoştinţă tovarăşului Nicolae Ceauşescu, care, din 1933, a par­ticipat eroic la­­toate marile eve­nimente din întreaga activitate a partidului, a clasei muncitoare, din viaţa poporului român, la lup­ta pentru eliberare socială şi naţională, pentru socialism, afir­­mîndu-şi înaltele calităţi de re­voluţionar şi înflăcărat patriot. Aceste simţăminte şi-au găsit o vibrantă expresie în primirea entuziastă făcută tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu la sosirea la Palatul Sporturilor şi­ Culturii, unde­ a avut loc marea adunare populară consacrată zilei de 1 Mai. (Continuare in vaa. a îl-a) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşa Elena Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi din conducerea partidului şi sta­tului au participat, luni după-amiaza, la adunarea populară orga­nizată de Comitetul municipal Bucureşti al P.C.R., cu prilejul sărbă­torii zilei de 1 Mai. Ziua solidarităţii internaţionale a celor ce muncesc. Telegrama adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu prilejul Zilei tineretului de către Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist — Textul telegramei, în presa de marţi dimineaţă — Activitate susţinută pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan, a angajamentelor in întrecere P­rima zi de muncă a lunii mai marchează debutul într-o nouă etapă a întrecerii socialiste, sub semnul hotăririi unanime de autodepăşire, pentru întîmpinarea cu noi şi prestigioase realizări a marilor evenimente politice ale anului — aniversarea a patru decenii de la victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională şi Congresul al XIII-lea al partidului. Succe­selor raportate de colectivele bucureştene în cinstea zilei de 1 Mai li se adaugă astfel, din primul schimb de lucru al acestei luni, noi împliniri, colectivele de muncă, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de­ partid, fiind plenar angajate în îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan, la toţi indicatorii, a angajamen­telor asumate în acest an decisiv pentru întregul cin­cinal. Reporterii noştri, prezenţi în cîteva întreprinderi la ora primului schimb, au fost martorii dăruirii şi entu­ziasmului cu care se acţionează pretutindeni, în spiritul exigenţelor conştiinţei revoluţionare, muncitoreşti. Relatări in pag. a IV-a NICULAE STOIAN iVruncă şi creaţie Z­iua internaţională a muncii, unu­i Mai, pe care l-am sărbătorit cu m­uit patos revoluţionar, are darul de a stimula şi polariza izbiriile laborioase, dar in acelaşi timp şi pe acela de a cataliza reflecţiile pe această temă. Nu intimplător in perioada premergătoare înflori­toarei sărbători şi-a făcut apariţia in paginile presei panoul fruntaşilor in întrecerea socialistă pe primul trimestru al anului, in avanposturile căreia se numără la loc de frunte întreprinderi ca bătrina citadelă muncitorească bucu­­reşteană, profilată in prezent pe utilaj chimic, „Griviţa Roşie“, sau foarte tinăra ctitorie din vechea capitală tir­­govişteană a Ţării Româneşti, „Oţel-inox". După cum in coloanele aceleiaşi piese a fost inserată şi o ştire de-a dreptul senzaţională , s-a înlăturat „dopul“ de la Basa­rabi, dindu-se posibilitatea apelor să pătrundă in ultimul tronson al Canalului Dunăre Marea Nea­gră, construcţia cea mai uriaşă din întreaga noas­tră istorie, realizată in perioada numită pe drept cuvint Epoca NICOLAE CEAUŞESCU. Mă voi opri insă la com­plexa construcţie care străbate de-a latul Dobrogea, pentru că in minte imi vin minunatele cuvinte ale ctitorului ei care invoca acum nici doi ani această covirşitoare operă­­constructivă. Spunea secretarul general al partidului şi preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, in­cuvintarea rostită la cel de al doilea Congres al Culturii şi Educaţiei Socialiste : „Şi muncitorul din mină, şi bri­gadierii de la Canalul Dunăre — Marea Neagră, ca şi muncitorii de pretutindeni fac un act de cultură profe­­sională-tehnică, realizînd minunatele construcţii ale socia­lismului, punînd în ele priceperea, gindurile, entuziasmul, dăruirea pentru patrie, pentru socialism“. Pe frontul muncii, intr-adevăr schimbarea cea mai ră­sunătoare este transformarea travaliului cotidian intr-un act de cultură al cărui izvor consistă in forţa revoluţio­nară de creaţie a oamenilor muncii eliberaţi de orice opri­mare, capabili să-şi pună in valoare geniul lor spiritual. Fără îndoială, actul muncii a devenit in zilele noastre o operă creatoare, dar una precum e noua arteră a Dunării spre mare nu are, deocamdată, egal in istoria noastră şi din cite ştiu s­e numără printre cele mai impresionante ctitorii de acest gen din Europa. Faptul că o asemenea operă grandi­oasă este desăvârşită in aceste zile puse sub semnul sărbătoririi muncii şi al celor două mari evenimente istorice — cel de al 40-lea an al libertăţii şi anul Congresului al XIII lea al P­C­R. — este cit se poate de grăitor pentru aura in care ne apare actul creator al muncii.

Next