Informatia Bucureştiului, septembrie 1988 (Anul 36, nr. 10836-10861)

1988-09-01 / nr. 10836

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA­T ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.1 ŞI AL CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ANUL XXXVI - Nr. 10 836 4 PAGINI - 50 BANI Joi 1 septembrie 1988 e Ilustrare elocventă a politicii partidului de creştere a nivelului de trai in­cepînd de astăzi. Peste 600000 de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiilor Fină in prezent, in cadrul primei etape de majorare, venituri sporite pentru mai mai bine de 1,5 milioane de oameni ai muncii E­locventă mărturie a grijii statornice categoriilor de personal muncitor. Aşa cum a partidului nostru, personal a­tova­ am mai informat, incepînd de astăzi be­răşului Nicolae Ceauşescu, pentru neficiază de majorarea retribuţiilor aiţi creşterea nivelului de trai material şi spi- peste 600 000 de oameni ai muncii, care au ritual al oamenilor muncii, noua acţiune retribuţii de pînă la 2 000 lei lunar, din de majorare a retribuţiilor, care a început unităţile subordonate ministerelor inclus­la 1 august a.c. şi se va desfăşura eşalo­­triei alimentare, agriculturii, construcțiilor nat pina la 1 august 1989, va asigura o ------------------------------------­importantă sporire a veniturilor tuturor (Continuare In two a ll-a) Profunda recunoştinţă, puternica angajare In aceste frumoase zile ale începutului de toamnă, soarele scaldă în lumina-i aurie, la placarea străzii Ştirbei Vodă, trei blocuri noi. Alături, structurile altor construcţii, precum şi cîteva fundaţii. Intre ele, şi dru­mul este nou , nu mai sea­mănă deloc cu vechea și sinuoasa stradă, este mai lat, iar panglica de beton se înscrie în linie dreaptă de la calea Plevnei pînă sus, in strada Berzei. Șan­tierul a fost deschis la în­ceputul acestui an, in fe­bruarie turnîndu-se primele cupe cu beton. A.C.M. 7, brigada nr. 2 condusă de inginerul Pascu Capră a concentrat aici numeroase formaţii de structurişti şi finisori, iar organizarea te­meinică a muncii, capacita­tea de mobilizare, discipli­na şi răspunderea dovedite de colectivul de construc­tor­ şi-au spus din plin cuvîntul. Acum, la început de septembrie, sunt predate, conform angajamentului, pri­mele 89 de apartamente. Printr-o semnificativă co­incidenţă, data predării Victor CONSTANTINESCU (Continuare In pag. a ll-a) Pe şantierele noi­lor ansambluri urba­nistice, constructo­rii bucureşteni îşi concentrează efortu­rile pentru a accele­ra la maximum rit­mul de lucru Cofetăriile din parcuri -unităţi comerciale moderne, de aleasă ţinută estetică şi funcţională • „Debarcader" intr-o inedită ţi plăcută ipostază • In curs de amenajare, laboratoare pentru preparate tradiţionale de cofetărie-patiserie-plăcintărie • Puncte de vinzare a dulciurilor ţi a băuturilor răcoritoare in incinta parcului La începutul lunii trecute. In cel mai bătrin şi mai îndrăgit parc al oraşului — Cişmigiu tradi­ţional loc de promenadă — şi-a început activitatea o modernă co­fetărie cu aproximativ 500 locuri la mesele de pe terasă şi din in­cintă. Varietatea preparatelor ofe­rite — îngheţată, băuturi răcori­toare simple sau în diferite combi­naţii, produse de cofetărie şi de patiserie etc., unele dintre ele pre­gătite în cadrul laboratorului „Scala“ — asociată cu ambianţa zo­nei şi fireşte, cu calitatea servi­ciilor atrag zilnic numeroşi con­sumatori, indiferent de vârstă. Acţiunea de extindere, moderni­zare şi reprofilare a unora dintre localurile alimentaţiei publice con­tinuă şi în alte mari parcuri ale oraşului. Astfel, în prima parte a acestei luni, în parcul „Herăs­trău", o altă unitate va completa reţeaua I.C.R.-l. Este vorba de co­fetăria „Debarcader“, aflată în curs de amenajare în localul fos­tului restaurant cu acelaşi nume, de pe malul lacului (vizavi de complexul „Mioriţa“). Noul profil al unităţii a impus, evident, efec­tuarea unor lucrări de reorgani­zare şi dotare a interioarelor, a­­menajarea unui laborator propriu, aşa incit cea mai mare parte a preparatelor specifice să se reali­zeze în incintă şi să fie oferite imediat după scoaterea lor din R.­GR. (Continuare în pag. a ll-a) Experienţa fruntaşilor - temeinic cunoscuta, rapid generalizata Pregătirea exemplară a lasămiîa ţărilor de toamnă 9 Măsuri tehnologice hotărîtoare pentru recolta de orz şi gnu ’89 9 Amplasarea corectă a culturilor • Calitatea arăturii şi a patului germinativ • Fertilizarea raţională, avîndu-se în vedere, in primul rind, folosirea îngrăşămin­telor naturale 9 Extinderea soiurilor cu potenţial biolo­gic ridicat 9 Respectarea epocilor optime de semănat şi a densităţilor cerute Unul din obiectivele princi­pale, reliefat pregnant de to­varăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită la Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei A­­lmentare, Silviculturii şi Gos­podăririi Apelor, din februa­rie anul curent, îl constituie obţinerea unei producţii de ce­reale la nivelul cerinţelor noii revoluţii agrare. „Avem toate condiţiile — sublinia secreta­rul general al partidului — ca, în acest an, să realizăm pro­ducţia de cereale prevăzută pentru toate sectoarele !“. In balanţa cerealieră a ţăr­ii, aşa cum este cunoscut, un loc de frunte îl deţin orzul şi griul, culturi de maximă im­portanţă pentru economia na­ţională. Păioasele de toamnă ocupă o mare suprafaţă şi în Sectorul agricol Ilfov, circa 40 000 hectare. Datorită conso­lidării continue a bazei mate­riale şi introducerii în practi­că pe scară largă a cuceriri­lor ştiinţei şi tehnicii agricole moderne, producţiile medii Nicolae FLORIAN (Continuare în cra a 777-a) l­n Sectorul agricol Ilfov sunt concentrate puternice forţe la în­cheierea rapidă a recoltatului florii-soarelui Foto : L. SIMION Cartea in Cetate Bucur­eşteanului ■— deopotrivă realist şi romantic, altfel spus plăcindu-i in egală măsură să-şi îndrepte gîndul şi căldura ini­mii către înflorirea oraşului său — i-a intrat aproape în obiş­nuinţă să poposească in fiecare zi într-una din librăriile oraşu­lui spre a-şi satisface curiozitatea în legătură cu noile apariţii editoriale, spre a se informa asupra recentelor tipărituri din­­tr-un domeniu sau altul. Una din plăcerile locuitorului Cetăţii este ac­ea de a achizi­ţiona volume referitoare la locurile şi oamenii de odinioară sau de azi din oraşul de pe malurile Dîmboviţei. Aşa se face că, statornici iubitori ai Capitalei, bucureştenii pot fi văzuţi, la diverse ore ale zilei, trecînd pe străzi cu una ori mai multe cărţi sub braţ, grăbindu-se spre casă spre a-şi satisface setea de informare şi de lectură. Fără îndoială, una dintre cele mai intere­sante cârti despre oraşul nostru de ieri rămîne „Din Bucu­reştii de altădată“ de Constantin Bacalbaşa, apărută în urmă cu numai cîteva luni într-o nouă ediţie, la o jumătate de veac după cea dinţii. A spune că in paginile acestui prim volum re­editat acum, în 1988, regăsim culoarea, atmosfera, farmecul o­raşului de la început de veac este, desigur, un loc comun. Dar adevărul acesta mi se pare că trebuie spus cu atit mai mult cu cit autorul menţionatului volum consemna, la vremea lui, nu­meroase aprecieri nu numai asupra oamenilor şi întlmplărilor cu care i-a fost dat să fie contemporan, ci şi asupra multor locuri şi edificii de interes public din Bucureştiul de odinioară. Făcînd numaidecît o raportare, firească şi necesară, la pre­zent, simt nevoia să las liberă imaginaţia şi să mă gindesc cum vor privi, din viitor, cititorii de peste decenii cărţile in care pulsează prezentul Capitalei. Dar pînă atunci constat, cu emo­ţie, că bucureşteanul anului 1988 „citeşte“, la modul cel mai concret posibil, cu mare satisfacţie noul oraş cu cartierele, cu pieţele, cu clădirile lui noi. O „citeşte“ cu sentimentul demni­tăţii şi al satisfacţiei că participă, cu mintea şi braţul, la în­florirea lui. FLORENTIN POPESCU Aspectul îngrijit, curăţenia cartierelor depind de fiecare dintre noi — iată o afirmaţie a cărei valabilitate nu mai este necesar să o demonstrăm. Pro­­ba cea mai elocventă o repre­zintă faptul că acolo unde ce­tăţenii îşi fac­ datoria de buni gospodari, acolo unde munca de întreţinere a străzilor, a spaţiilor verzi, a împrejurimilor imobilelor este permanentă, străzile, cartierul, ansam­blurile de locuinţe au în­făţişarea care i­ se cuvine, re­­levînd, în fond, gradul de ci­ implicit a­ tilizaţ­ie impus de exigenţele unei mari metropole, într-o dinamică modernizare. Parcurgînd, bunăoară,­­ fru­moasa arteră Drumul Taberei, bulevardul Uverturii, strada Lu­jerului, atîtea alte perimetre de interes urban, îţi atrag a­­tenţia curăţenia, aspectul în­grijit al străzilor, frumuseţea spaţiilor verzi. La fel, în preaj­ma unor mari zone comerciale — Orizont, Favorit — unde, de A fi locatar înseamnă­­ gospodar! la prima oră a dimineţii, per­sonalul ieşise să măture şi să ude spaţiul din faţă, să şteargă vitrinele, în complexul Vete­ranilor, în multe alte locuri — sclipind literalmente de cură­ţenie. Am surprins însă, în cursul raidului nostru, și alte aspecte. Ileana COMAN (Continuare in pag. a lll-a)

Next