Informatia Bucureştiului, septembrie 1988 (Anul 36, nr. 10836-10861)
1988-09-01 / nr. 10836
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VAT ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.1 ŞI AL CONSILIULUI POPULAR Al MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ANUL XXXVI - Nr. 10 836 4 PAGINI - 50 BANI Joi 1 septembrie 1988 e Ilustrare elocventă a politicii partidului de creştere a nivelului de trai incepînd de astăzi. Peste 600000 de oameni ai muncii beneficiază de majorarea retribuţiilor Fină in prezent, in cadrul primei etape de majorare, venituri sporite pentru mai mai bine de 1,5 milioane de oameni ai muncii Elocventă mărturie a grijii statornice categoriilor de personal muncitor. Aşa cum a partidului nostru, personal atova am mai informat, incepînd de astăzi berăşului Nicolae Ceauşescu, pentru neficiază de majorarea retribuţiilor aiţi creşterea nivelului de trai material şi spi- peste 600 000 de oameni ai muncii, care au ritual al oamenilor muncii, noua acţiune retribuţii de pînă la 2 000 lei lunar, din de majorare a retribuţiilor, care a început unităţile subordonate ministerelor inclusla 1 august a.c. şi se va desfăşura eşalotriei alimentare, agriculturii, construcțiilor nat pina la 1 august 1989, va asigura o ------------------------------------importantă sporire a veniturilor tuturor (Continuare In two a ll-a) Profunda recunoştinţă, puternica angajare In aceste frumoase zile ale începutului de toamnă, soarele scaldă în lumina-i aurie, la placarea străzii Ştirbei Vodă, trei blocuri noi. Alături, structurile altor construcţii, precum şi cîteva fundaţii. Intre ele, şi drumul este nou , nu mai seamănă deloc cu vechea și sinuoasa stradă, este mai lat, iar panglica de beton se înscrie în linie dreaptă de la calea Plevnei pînă sus, in strada Berzei. Șantierul a fost deschis la începutul acestui an, in februarie turnîndu-se primele cupe cu beton. A.C.M. 7, brigada nr. 2 condusă de inginerul Pascu Capră a concentrat aici numeroase formaţii de structurişti şi finisori, iar organizarea temeinică a muncii, capacitatea de mobilizare, disciplina şi răspunderea dovedite de colectivul de constructor şi-au spus din plin cuvîntul. Acum, la început de septembrie, sunt predate, conform angajamentului, primele 89 de apartamente. Printr-o semnificativă coincidenţă, data predării Victor CONSTANTINESCU (Continuare In pag. a ll-a) Pe şantierele noilor ansambluri urbanistice, constructorii bucureşteni îşi concentrează eforturile pentru a accelera la maximum ritmul de lucru Cofetăriile din parcuri -unităţi comerciale moderne, de aleasă ţinută estetică şi funcţională • „Debarcader" intr-o inedită ţi plăcută ipostază • In curs de amenajare, laboratoare pentru preparate tradiţionale de cofetărie-patiserie-plăcintărie • Puncte de vinzare a dulciurilor ţi a băuturilor răcoritoare in incinta parcului La începutul lunii trecute. In cel mai bătrin şi mai îndrăgit parc al oraşului — Cişmigiu tradiţional loc de promenadă — şi-a început activitatea o modernă cofetărie cu aproximativ 500 locuri la mesele de pe terasă şi din incintă. Varietatea preparatelor oferite — îngheţată, băuturi răcoritoare simple sau în diferite combinaţii, produse de cofetărie şi de patiserie etc., unele dintre ele pregătite în cadrul laboratorului „Scala“ — asociată cu ambianţa zonei şi fireşte, cu calitatea serviciilor atrag zilnic numeroşi consumatori, indiferent de vârstă. Acţiunea de extindere, modernizare şi reprofilare a unora dintre localurile alimentaţiei publice continuă şi în alte mari parcuri ale oraşului. Astfel, în prima parte a acestei luni, în parcul „Herăstrău", o altă unitate va completa reţeaua I.C.R.-l. Este vorba de cofetăria „Debarcader“, aflată în curs de amenajare în localul fostului restaurant cu acelaşi nume, de pe malul lacului (vizavi de complexul „Mioriţa“). Noul profil al unităţii a impus, evident, efectuarea unor lucrări de reorganizare şi dotare a interioarelor, amenajarea unui laborator propriu, aşa incit cea mai mare parte a preparatelor specifice să se realizeze în incintă şi să fie oferite imediat după scoaterea lor din R.GR. (Continuare în pag. a ll-a) Experienţa fruntaşilor - temeinic cunoscuta, rapid generalizata Pregătirea exemplară a lasămiîa ţărilor de toamnă 9 Măsuri tehnologice hotărîtoare pentru recolta de orz şi gnu ’89 9 Amplasarea corectă a culturilor • Calitatea arăturii şi a patului germinativ • Fertilizarea raţională, avîndu-se în vedere, in primul rind, folosirea îngrăşămintelor naturale 9 Extinderea soiurilor cu potenţial biologic ridicat 9 Respectarea epocilor optime de semănat şi a densităţilor cerute Unul din obiectivele principale, reliefat pregnant de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea rostită la Plenara lărgită a Consiliului Naţional al Agriculturii, Industriei Almentare, Silviculturii şi Gospodăririi Apelor, din februarie anul curent, îl constituie obţinerea unei producţii de cereale la nivelul cerinţelor noii revoluţii agrare. „Avem toate condiţiile — sublinia secretarul general al partidului — ca, în acest an, să realizăm producţia de cereale prevăzută pentru toate sectoarele !“. In balanţa cerealieră a ţării, aşa cum este cunoscut, un loc de frunte îl deţin orzul şi griul, culturi de maximă importanţă pentru economia naţională. Păioasele de toamnă ocupă o mare suprafaţă şi în Sectorul agricol Ilfov, circa 40 000 hectare. Datorită consolidării continue a bazei materiale şi introducerii în practică pe scară largă a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii agricole moderne, producţiile medii Nicolae FLORIAN (Continuare în cra a 777-a) ln Sectorul agricol Ilfov sunt concentrate puternice forţe la încheierea rapidă a recoltatului florii-soarelui Foto : L. SIMION Cartea in Cetate Bucureşteanului ■— deopotrivă realist şi romantic, altfel spus plăcindu-i in egală măsură să-şi îndrepte gîndul şi căldura inimii către înflorirea oraşului său — i-a intrat aproape în obişnuinţă să poposească in fiecare zi într-una din librăriile oraşului spre a-şi satisface curiozitatea în legătură cu noile apariţii editoriale, spre a se informa asupra recentelor tipărituri dintr-un domeniu sau altul. Una din plăcerile locuitorului Cetăţii este acea de a achiziţiona volume referitoare la locurile şi oamenii de odinioară sau de azi din oraşul de pe malurile Dîmboviţei. Aşa se face că, statornici iubitori ai Capitalei, bucureştenii pot fi văzuţi, la diverse ore ale zilei, trecînd pe străzi cu una ori mai multe cărţi sub braţ, grăbindu-se spre casă spre a-şi satisface setea de informare şi de lectură. Fără îndoială, una dintre cele mai interesante cârti despre oraşul nostru de ieri rămîne „Din Bucureştii de altădată“ de Constantin Bacalbaşa, apărută în urmă cu numai cîteva luni într-o nouă ediţie, la o jumătate de veac după cea dinţii. A spune că in paginile acestui prim volum reeditat acum, în 1988, regăsim culoarea, atmosfera, farmecul oraşului de la început de veac este, desigur, un loc comun. Dar adevărul acesta mi se pare că trebuie spus cu atit mai mult cu cit autorul menţionatului volum consemna, la vremea lui, numeroase aprecieri nu numai asupra oamenilor şi întlmplărilor cu care i-a fost dat să fie contemporan, ci şi asupra multor locuri şi edificii de interes public din Bucureştiul de odinioară. Făcînd numaidecît o raportare, firească şi necesară, la prezent, simt nevoia să las liberă imaginaţia şi să mă gindesc cum vor privi, din viitor, cititorii de peste decenii cărţile in care pulsează prezentul Capitalei. Dar pînă atunci constat, cu emoţie, că bucureşteanul anului 1988 „citeşte“, la modul cel mai concret posibil, cu mare satisfacţie noul oraş cu cartierele, cu pieţele, cu clădirile lui noi. O „citeşte“ cu sentimentul demnităţii şi al satisfacţiei că participă, cu mintea şi braţul, la înflorirea lui. FLORENTIN POPESCU Aspectul îngrijit, curăţenia cartierelor depind de fiecare dintre noi — iată o afirmaţie a cărei valabilitate nu mai este necesar să o demonstrăm. Proba cea mai elocventă o reprezintă faptul că acolo unde cetăţenii îşi fac datoria de buni gospodari, acolo unde munca de întreţinere a străzilor, a spaţiilor verzi, a împrejurimilor imobilelor este permanentă, străzile, cartierul, ansamblurile de locuinţe au înfăţişarea care i se cuvine, relevînd, în fond, gradul de ci implicit a tilizaţie impus de exigenţele unei mari metropole, într-o dinamică modernizare. Parcurgînd, bunăoară, frumoasa arteră Drumul Taberei, bulevardul Uverturii, strada Lujerului, atîtea alte perimetre de interes urban, îţi atrag atenţia curăţenia, aspectul îngrijit al străzilor, frumuseţea spaţiilor verzi. La fel, în preajma unor mari zone comerciale — Orizont, Favorit — unde, de A fi locatar înseamnă gospodar! la prima oră a dimineţii, personalul ieşise să măture şi să ude spaţiul din faţă, să şteargă vitrinele, în complexul Veteranilor, în multe alte locuri — sclipind literalmente de curăţenie. Am surprins însă, în cursul raidului nostru, și alte aspecte. Ileana COMAN (Continuare in pag. a lll-a)