Lumea, ianuarie-martie 1930 (Anul 13, nr. 3449-3525)

1930-01-01 / nr. 3449

DOAMNELE și DOMNIȘOARELE! din­ Ilimen cea mai bună dau comenzile la Fabrica de CORSETARIE și LINGERIE „Micul Pi care este condusă renumit special;?, străinătate. Signor M. Stere Un sfok de QOk. — * PENTRU VARICF, des­face cu preț de f abrică Micul Pans" o Ii« marele magazin de ------------|u­x.-----------------------------­PPFAOTASSO"w « sosit un­ nou transport de articole de galante­rie #1 stele desene de o flnete și frumusețe ra­­ra. Este știut că cine are gust nu se trafe­ază de­cât la mfajütasiom si străinătate M ULTIMA ORA Pe eri până asi­­ aiuimiiiiWa FMMI­Me din Consiliul de Itea y^rafă. r — Ce scriu ziarele și ce pune comunicatul guver­­nului­—Prințul Nicolae despre Prințul Carol .Un ziar din Capitală, de obiceiu bine informat, publică în numă­rul de astăzi următoarele l în le­gătură cu criza constitutională care se manifestă de câteva zile, s Criza constitutională ar fi virtual deschisă prin intenția ma­nifestată de Prințul Nicolae de a demisiona din Consiliul de Regents. In acest caz ar urma să fie aleasă în Regenta, ca re­prezentantă a Dinastiei, Regina Maria. *­a se pare că în ultimile zile s’au produs unele fapte care ar fi de natură să precipite eveni­mentele în acest sens. „In orice caz este fapt precis că unele partide de opoziție au fost sondate de­ către emisari ai Palatului asupra atitudinei pe care ar adopta-o fața de o ase­­menea desfășurare a crizei con­stituționale. „Putem afirma că partidul Li­­beral n’a dat încă nici un răs­puns precis acestor tatonări și că partidul poporului este cu totul pentru această soluție din urma, că d. Octavian Goga este chiar unul din principalii autori ai combinației. „In adevăr, partidul poporului și ariui­­ üi chiar ca prin a­­ceasta criză va veni la putere. Speranțele acestea se bazau însă, sau se bazează pe credința că guvernul Maniu nu va accepta intrarea Reginei Maria în Re­gentă și în consecința va de­­misiona. „In combinata averescană pre­zidată de d. Barbu Știrbey, cer­curile conducătoare ale partidu­lui poporului pretind că ar fi fost și d. N. Titulescu. Se pare însă că speranțele averescene nu sunt însă întemeiate,­­întrucât în unele cercuri cu răspundere se și discută de pe acum dacă pentru alegerea Reginei Maria în Regentă este nevoe de o Constituantă—femeile, conform Constitutiei, neavând dreptul suc­cesiune­ la Tron—sau dacă Con­­stituția poate suferi o interpre­tare mai largă, care să îngădue alegerea Reginei Maria fără for­malitatea Constituantei. In cazul eventual a ar recurge la ultimul sistem, de­oarece o Constituantă in timpul minoritatii Regelui Mi­­hai nu se poate convoca. „Că lucrurile se vor desfășura în viitor așa cum arătam mai sus este aproape sigur. Intrucât acest viitor este mai mult sau mai puțin îndepărtat se va putea verifica cu prilejul ordinului de zi de Anul Nou către armată, ci că va fi semnat de to­i cei trei Regenți, și în orice caz de Prințul Nicolae, în ipoteza că guvernul a izbutit să înlăture sau să amâne criza constituțională*. Romantismul princiar ——■wnnii wmiH w un­ii ! Sub titlul: Iar se vorbește de ] o criză constituțională: roman­­t­­ism princiar și agitație neaș* ‘­teptatâ, un ziar politic din Capi­­­ tală scrie azi următoarele: " „Ni s’a spus cu fermitate că nici guvernul, nici opoziția se­­­­rioasă nu au fost puse în fața unor fapte care ar cere o dezle­gare urgentă. Nimic n’a survenit care să tulbure vacanța politică. „Să recunoaștem insă că s’au­­ produs unele Incidente expresive, ș­inni­estări sporadice dar suges­­t­­ive, gesturi care se pretează la­­ tot felul de interpretări. > „Ni s’au arătat chiar două din­­ aceste manifestări care, sunt­­ evident de natură a provoca în­grijorare, dacă ele ar continua,­­­in primul loc s'ar păreri că era­­ romantismului princiar, care, a­­t­­um­ câțiva ani a dat foc la atâtea complicații, n’a luat sfârșit. Există emeri că istoria se repetă. „Elementele componente ele tramei nu lipsesc. Există și fi­­lerețea impetuoasă și condițiile p­erioare. Ori, o repetare ar fi cam cu atât mai gravă, cu cât­­ retragere­a Prnțului Nicolae ar însemna nu numai o descomă­declare a Regen­ii, ci și dispu­­:­ia factorului important în ose­­m­intele monarhice, a moși­­dorului prezumptiv. Prințul Nicolae iespre Prințoi iaroi ~~~ A doua îngijorare e in legăt­ură cu Pr­ițul Carol. Cu ocazia sărbătorilor Cră­­ciun­ul, a avut loc un schimb o telegrame între prințul Ni­­clae și printul Carol. Nimic nu­ natural.­­ Chestiunea carlistă e ocolită îngrijitoare din alte misifestări. Astfel în cercurile paidului liberal se povestește urm­itorul fapt: Un membru im­plant -fostul partid, gene- H*îh Wol.S, a fost în audien­ți la Regență. Erau de fa­ă toți Regenți!­. S’a jjorbii .!» -kcj!!^r...n­u există, care ar fi pusa la cale­­ de guv­rnul Maniu. Generalul I­liblai a povestit cu acest prilej ! că ^e Calea Victoriei niște ți­găni și vânzătorii de ziare, stri­gau numele unui ziar cu titlul: Vine­­riasul Carol. Sergentul nu numea că nu i-a împiedicat să strige Uliul, dar dădea semne de sat-scrie. Pîi­ul Nicolae a replicati: „Biș a făcut“. Comunicatul guvernului I legătură cu fștirile lansate în limele zile, președinția con­siliul a dat aseară presei ur­mă­trul comunicat: Î n ziar de seara afirmă că A.­­ R. Principele Nicolae și-ar fi estat d-lui președinte al con­­siliuit de miniștri intenția de a părți Regența. Suntem autori­zați din partea preșidenției con­­siliul să dăm cea mai catego­­rică dezmintire acestei știri, ca fiind lipsită de orice temeiu". Noi­ atentate pe<‘. F. R. Smiegalul din stația Re­a Ar­­deal a surprins o conversație telemnică între­­ un cantonier și 0 fenee, din care reeșea că în aproierea stației, cantonierul a găsi pe linia f erată o bombă explozibilă. Bomba a fost adusă In stația Beta urm­ând a fi demontată de organele Siguranței. Deasemenea s’au înregistrat și alte încercări de atentate, des’,­gur opera unor a narh­iști.Astfel, in apropiere de Livezeni linia a fost demo­dată pe o lungime de 1—8 metri, iar în apropiere de stația Piatra-Olt s-a găsit o bom­­ba pe linia ferată. 0, ministru Halipa și regățenii Intr’o convorbire avută cu co­­espondentul nostru din Chi­­șinău, d. ministru Pan Halipa a vins să desmintă anumite svo­­iuri cu privire la atitudinea ba­­sarabenilor față de regățeni. „Nu sunt și nici nu voiu putea­i contra fraților regățeni. * li primim cu drag în Basarabia, pe toți românii cinstiți și mun­­citori. Aceștia ne­­ sunt dragi cu adevărat". Cum au petrecut ziua de eri in localitate M. S. Regina Maria, ex-regina Elisabeta a Greciei și Domnița ileana Eri la ora 5 d. a, a avut l­oc la palatul metropolitan un ce­r oferit de I. P. S. S. Mitropol;­j.? Pimen în onoarea M. S. Regi­na Maria și a augustelor ei fiice Regina Elisabeta a Greciei și Domnița Ileana. Asistența Au participat un număr res­trâns de inviteri, între cari P. S. Vicarul Leo Botoșăneanu, d-n . primar Canenau, prefect Petro­­vanu, Volanschi prim președinte al Curtei de apel, G. Brătiariu, d-na Olga Sturze, general Miru, general Prodan, procuror gene­ral Corot, general Constantinov, colonel Dumbravă prefect de politie, senator Iancu Botez, P. Bogdan prim ajutor de primar, etc. A urmat apoi inaugurarea ta­bloului­ comemorativ al Sinodului de la Niceea executat de pictorul Gh. Popovici. Discursul Mitropolitului Mold -ei Cu această ocazie L P. S. S. M­itropolitul Pim­en a salutat i Inalții oaspeți membrii ai familii­­ regate, ]naltul Chiriarh al Moldovei a evo­cat apoi clipe din vremea marei­i războiu, petrecute cu nădejd­e de a ieși o rostori. 1. P. S. S. Mitropolitul Pi­men a făcut apoi istoricul sărbătorire­ a 1600 de ani de la primul Sinod ecumenic Je la Niceta și al tab­loului care zugrăvește ședința comemorativă ținută atunci la ieși. înaltul Ch­iterh a încheiat fă­când rugi pentru țară și Din­­ Ilie. Vizitele în oraș iluștrii oaspeți și-eu luat apoi rămas bun dala I. P. S. S. Mit­ropolitul Moldovei, M. S. Regina Maria și Reg­na Elisabeta a Gre­ciei au plecat în oraș vizitând căminul „Regina Maria“, al ficelor de oblari. Deasemenea au vizitat arfelinalul „Regina Maria“ unde nicii orfani au oferit Augustei or proiec­oare un covor lucra i­n atelierele lor. In timpul aces­a Domnita K­ea­­la a stat la sediul Asociației emeilor creștine petrecând cât­eva ore între doamnele „Trmn­­sh”ului Albastru. M. S. R­oină Maria a adăugat că urmărește cu un viu interes zicrele ieșene. M­­esiaida Sa a promis ca va reveni la Iași, la începutul primăverei. După toate probabi­­l­tățile va prăznui aci Învierea Domnului. Plecarea la București Cu trenul de 8.52 seara oas­peții regali au părăs­i Iașul, ple­când spre Capitală. In gară au fost s­lutați de reprezentanții tuturor autorităților locale în frunte cu d-nii prefect Petrovenu, primar Cananău și General Manu. jineul de la prințesa Olga Sturza —.............. s'**— Seara, oaspeții regali au luat nașa la prințesa Olga Sturza, Ai mai participat pe lângă am­­ftrioni, d-nicle : Lascar Roseti și .ohovary, d-na și d. G. Brătianu si d-nii col. Svidenek, profesor­i Cătineanu, etc. In tot timpul mesei, M. S. Regina Maria s’a interesat de soarta orfanilor de războiu, ce­­rând lămuriri cu privire la situa­­ța lor. Evocarea regelui Ferdinand Majestatea Sa și-a arătat apoi Iregostea Sa pentru Iași. Când a sosit aci a fost viu impresio­­nată, căci fiecare colț, fiecare casă, i-au amintit clipele din tim­­pul răsboiului, trăite în tovărășia 'egretotului rege Ferdinand. R­evenit acum în Iași cu inima bdănc îndurerată. . Regina Maria și ziarul „Lumea“ Majestatea Sa a ținut apel 88 sublinieze că ideia petrecerei Crăciunului la Poeni i-a fost sugerata de ziarul „Lumea“ pe care-l citește. Găsind ideia mi­nunată, a acceptat-o și a venit la Poeni. Doi copii, arși de vii, intr-o casă mistuită de incendiu O groaznică nenorocire a fost adusă ori dimineață la cunoș­tința autorităților județene. Locuitorul Grigore Maronez din comuna Ungheni, a plecat în târg împ­eună cu soția sa, ăsând acasă doi copii. Fiindu-se frig, M­hai, în vrâstă de 5 ani și Petre, în vârstă de î ani, au vrut să facă foc. £ eu pus lemne în sobă și in *. !. .»*—­Ü t­­­ țo *» Aprim­ând focu’, copilul cel mai mic, Peire, și-a aprins hai­­nele. Intervenind să-l apere, fratelui său i s’au aprins hainele. îngrozite, copiii scoțând strigă­­e disperate, eu început să se zvârie prin casă. Până sa­r e în ajutor vecinii,­­’eu aprins și lucrurile din casă, gospodăria transformându-se în­­r’o mere de foc. Când locuitorii au ajuns la a­a locului, totul era aproape de prisos. Un sătean mai curigios, în­ rând în casă l-a scos pe copilul­­ el mai mare, care avea gravi­tisuri pe tot corpul. Celă­a­t noi mic, Petre, a fost cerboni­zat de flăcări. Copilul a fost transportat la spital pentru a i se da îngrijirile lecesere. In drum însă, și al doilea co­pii al soților Maronez, a încetat din v­ala, întreaga clădire a casei a fost distrusă de flăcări. Când soții Maronez s’au re­­ntors acasă au găsit casa dis­­rusă de incendiu și ambii copii, noril. Comisia rusă a avut o atitudine provocatoare la Ti­gh­i­na Am relatat faptul că membrii­­ comisiunei mixte româno-ruse ’au întrunit la Tighina. In timpul ședinței, delegații uși au primit o dispoziție să itrerupă discuțiile, cum n’aveau iretext serios, au provocat see­­te penibile. Se afirmă că de­­egalii ruși nu s-au sfiit să de­clare că vor reveni la o nouă­­ edin­ă, când delegații noștri vor fi mai bine pregătiți. Comentările sunt de prisos. Ravagiile furtunei în Dobrogea Constanța 31.­­ O violentă furtună urmată de o ploae sp­­ensială s’a dezlănțuit asupra ocalității Havarne, dărâmând câ­­eva locuințe ale coloniștilor ma­cedoneni. Câteva persoane au fost rănite. Pagubele materiale unt importante. carie cută­­­m „ 8 pa pline: dela 1900 căzut fiul iubit al marelui Mei Can­­tacuzino, prof. universit. — Odată cu înființea direc­toratului regional la Și, toate instituțiile publice, pănite de diferite ministere, vor centra­lizate într’o singură citire; în acest scop se afirmă că se va Închiria o clădire spa­iasa, pro* puice să adăposteasc viitorul directorat al Moldovei. — Pe ziua de mai?, 1 Ia­nuarie, au fost desliinite plășile Copou și Cârligătura ci județul Iași.­­ Titularii acestor pieți d-nii V. Budacea și V. Ionescu­ au fost puși la dispoziția minierului. — Un puternic icendiu a distrus casele locuitorului M. Ad^pciuc din comuna Erbiceni. Pagubele sau­ însemnate­—• A fost arestat de sertorul Gh. Rapă, bănuit a fi autorul mai multor furturi din județ. — Terminându se cercetările, Legiunea de jandarmi a înaintat inchisoarei Galata, pe Individul Captalan, evadat acum­ câtva timp din acea înch­i­nare, asupra lui un revolver cu 6 cartușe și suma de 140 lei. — Potrivit unei dispoziții a min­sterului de interne—de co­mun acord cu cel de Finanțe, Siguranța Generală va avea un serviciu de comptabilitate apartei — Prin noua lege administra­tivă, județele basarabene, care depindeau din punct de vedere financiar și ai co­­ irolului de inspectoratul școlar Iași, vor trece sub jurisdicțiunea inspec­toratului din Chișinău. Ș­­r in aces punct de vedere, iașii, numai de câștigat nu ere.­­ E­l a încetat din viata V­rgil Halban, fost avocat al Creditului Urben din Iași. — Ședința consiliului de hi­giena al orașului ce urma să aibă loc aseară, a fost amânată pentru după sârbi tari. — Au fost deferiți Cabinetului 1 instrucție indivizii Gh. Balov și Iosif Balov din comuna Bu­cium jud. Iași, bănuiți de îm­pușcarea unui soldat din Bucium. — D. inginer C. Grigoriu, șe­­ful serviciului tehnic județean, obținând un concediu de o lună, a fost însărcinat cu conducerea serviciului d. Victor H­er, con­ductor tehnic principal. — Un grup de tineri comu­niști localnici au încercat o de­monstrație pe străzile lașului. Poliția a zădărnicit-o. Au fost re­țnuți numeroși co­muniști pentru cercetări. Dintre aceștia,­­patru au fost înaintați Parchetului Ei se nu­mesc : Steinberg Froim, Șneier, Herșcu J. și Abramovich D. Jude consilier Rostn i-a cercetat ori pe toți cei 4 comu­niști. Astăzi ei vor fi judecați con­form art. 12 din Legea Mărzescu și 181 Codul penal, fiind invi­­nuity de un­ stagiu contra autori­­taților publice și ca tulburători ai liniștei și siguranței statului. Comuniștii ares­tți au declarat greva foamei.­­ Eri a avut loc o conferință administrativa la prefectura de județ la care au luat parte toți pretorii discutându-se asupra noilor delimitări a unităților ad­ministrative.­­ Cu ocazia sărbătorilor Cră­­ciunului Casa regală a împărțit săracilor din Întreaga tara aju­toare în valoare de 225.000 lei, uuțivuui, o»iiujiul bui­­ui face fată situației dificile prin care trece astăzi [ara. Plecarea urgentă la Paris a d-lui gen. Coandă Buc. 31. In cercurile partidului po­porului se discută cu aprindere ur­genta plecare la Paris a d-lui general Coandă. Plecarea fostu­lui prim ministru se afirmă că va da loc unei întrevederi între D-sa și prințul Caro­. Se știe că atunci când șeful partidului poporului il ataca vio­lent pe prințul Caro!, d. general Coandă era în cele mai bune relații cu fostul prinț moștenitor, pe lângă care a îndeplinit mai multe funcții oficioase. Dezastrul provocat de furtuna în Franța și pe ocean Paris 31. Mari furtuni bânuite pe Atlantic, în Canalul Mânecii și în Marea­­ Nordului. Timp de­­ [UNK]­ Ano —* l-n- - «Ti* <5 fcrși­ plect suspendată. In parin] Havre, un elevator a fost răsturnat peste un remor­cher, scufundându-l. Furtuna a făcut ravagii și în alte localități ale Franței. In apropiere de Bordeaux, un vagon cu călători a fost răsturnat, câ­teva persoane fiind rănite. Nu­meroși arbori au fost dezrădici­­nați. Firele telefonice și telegra­fice sunt în mare parte deran­jate. Pagubele materiale sunt de zeci de milioane frenci. — Buc. 31. Guvernul a achitat eri la Banca Națională, în între­gime, avansul de două miliarde lei luat de la primul nostru Insti­tut de emisiune. — Eri a fost înaintat Parchetului ndividul Șneldermen Iancu din ocalitate, învinuit de furt. — Cu prilejul trecerii la pen­sie d. Controlor Foca de la re­gionala c. i. r. Iași a fost săr­bătorit de prietenii ceferiști vas­­lueni printr’un banchet [la care eu asistat 26 persoane. ^ — Ele au fost terminate ulti­­mile lucrări de așezare a noi d­ușmane in str. Adunați. — D. Subinspector de [Sigu­ranță Dobrescu din Bucureși a însoțit aseara trenul la cere e­­rau atașate vagoanele Regale.­­ In „Monitorul­­ Oficial" a apărut ordinul de transferare de la institutul sanitar al­­ armatei, la spitalul militar Iași, privitor pe d-nii tarmneiști Sub­ocotenen­i: Antonescu Const. Macedonschi Antonie, Moscu loan, Provincienu Aurelian,

Next