Lumea, aprilie-iunie 1932 (Anul 15, nr. 4144-4220)
1932-04-01 / nr. 4144
Y >■ i -V Redacția și Administrația IAȘI Strada Ștefan cel Mare No. 6 Atelierele tipografice Str. Uzinei No. 33 IAȘI MM XV No. 4144 3 LEI NUMĂRUL wmh i norm. im Politică și sociali — liar independent MIE. Pa un an Lei 850 Pe jum.an „ 440 Pe 3 luni » 230 Pentru preoți și învățători dela sate 750 lei anual din țară ULTIMA ORA Favorizarea demobilizaților care sunt chiriași Buc. 31. — In ședința de oli a Camerii, d. deputat Traian Ionescu a propus ca toți demobilizații înscriși în diferite societăți recunoscute ca persoană morală și juridică, să beneficieze de prelungirea contractelor de închiriere. D. ministru Vaier Pop și-a însușit acest amendament. Belgrad 31. Din Zagreb se anunță o puternică explozie la atelierele Star-Film. A urmat un groaznic Incendiu care a cauzat numeroase victime omenești. Sunt 4 morți și 29 răniți. Pagubele se cifrează la milioane lei, Votarea pe articole ■ [UNK] ■ . a țepii chiriilor .. Discursul d-lui Petrovici la reforma învățământului superior — In ședința de eria Ca- Legea chiriilor merei d. Juglea a adus în discuție situația funcționa- In ședința de după amează a Camerii, s’a discutat zilor și pensionarilor publici. Primul ministru, d. Iorga a declarat că trăim vremuri excepționale, că statul a făcut și face toate eforturile pentru a-și onora obligațiile. Ocupându-se apoi de tulburătorii ordinei publice, d. Iorga a spus că va lua măsuri drastice în contra lor. D. dr. Lupu a luat cuvântul la legea învățământului superior, susținând că sistemul de astăzi al perceperii taxelor universitare constitue un adevărat abuz: proectul de lege a chiriilor. Dr. Bosnier Paraschivescu a criticat proectul, declarând că va propune amendamente. D. Singher a spus că scăderea chiriilor trebuie făcută având ca punct de vedere actualele chirii care sunt destul de mari iar nu cele din 1929. D. lovipale a cerut prelungirea contractelor să se facă pe doi ani. D. Mirescu a susținut că noua lege a chiriilor favorizează pe proprietari. D. Șeicaru a spus să se legifereze plata lunară a chiriilor și să se facă conversiunea datoriilor urbane. Dl. Duculescu, raportor, a dat unele explicați. A luat api cuvântul de ministru Valer Pop. D-sa a spus că susține proectul care favorizează în deosebi pe funcționari și pensionari. Proectul a fost luat în considerare, începând discuția pe articole. Articolele 1, 2 și 3 au fost votate fara nici o modificare. La art. 4 s a introdus un amendament propus de d, D. R. Ioanițescu ; »Chiriașii se pot adresa Dl. prof. Ion Petrovici a spus că Universitatea noastră are trei meniri : »să prepare viitorii slujbași ai statului, să formeze un centru de progres al științei, să aibă un rol de difuzare a științei în masele largi ale poporului. Cele până la 10 inclusiv au fost votate fără modificări. Restul articolelor urmează a fi discutate astăzi după amiază. S’au făcut apoi diverse comunicări. Incidentul Tașcă Pucerea- C.Toma—petrecut acum câteva zile—a fost soluționat. Dl. Tașcă Pucerea și-a cerut scuze, iar dl. Toma la rândul d-sale a declarat că regretă cele întâmplate. Situația șomerilor Dl. Trancu-lași a descris jalnica situație a șomerilor veniți din provincie la București în căutare de lucru. Cere ajutorarea acestora. Cere apoi un sprijin pentru văduva lui Sandu Aldea aflată într-o situație precară. DL Mirescu a făcut o comunicare în legătură cu tripourile din Capitală, arătând că multe din acestea continuă să funcționeze. S’a votat un credit de 100 milioane lei pentru diverse lucrări In portul Constanța, aducându-se apoi în discuție proectul de lege a monopolului spirtului. DL Topciu a făcut unele observați. La ora 9 seara ședința a fost ridicată. Noaptea Camera n’a ținut ședință. Senatul De ministru Mâlcovici a Í f. Re ori până ai? Oferta unor industriași germani pentru armata noastră Buc. 31.—Un g* * *up de industriași germani au oferit statului român o cantitate de fire bumbac în valoare de 750 milioane lei. Firele ar urma să fie prefăcute de industriile textile din România în material necesar armatei. Industriașii germani acceptă ca plata furniturei să se facă în rate anuale începând din 1934. Oferta e însoțită de garanția unor mari instituții financiare germane și a statului prusian. Delegația economică a guvernului va examina oferta urmând să avizeze. MORATORIUL UNGARIEI PANA 1934 In cercurile financiare și politice din Budapesta, se discută intenția guvernului maghiar de a obține un moratoriu extern pe doi ani, până în 1934. Plățile ar urma să fie stabilizate, eșalonându-se achitarea lor pe un termen de 20 sau 40 ani. TESTAMENTUL ERMIL PANGRATI Eri a fost deschis la tribunalul Ilfov testamentul defunctului Ermil Pangrati, fost ministru și rector al Universității din București. Prin testament, alcătuit înainte de război, întreaga avere este lăsată Casei Școalelor, întrucât Ermil Pangrati avea un copil din a doua căsătorie, contractată după război, testamentul este reductibil la jumătate. 100 MILIOANE LEI PRIME DE EXPORT După cum am arătat recent, Banca Națională va pune la dispoziția ministerului de domenii suma de 1 flO, milioane lei pentru plata primelor de export. Această plată va începe astazi Se vor plăti întâi proprietarii cari și-au exportat grâneiie și după schițarea lor se va proceda la plata primelor cuvenite exportatorilor. NOUĂ ȘCOLI la urma dispozițiunilor date de ministerul instrucțiunii se va înființa pe lâgă școalele superioare de meserii din țară secțiuni speciale de mecanici, conducători de automobile. Durata acestor cursuri va fi de trei luni și vor putea fi uimate de absolviții școlilor de meserii și industriale., SOSIREA PRINCIPELUI NICOLAE Zilele acestea A. S. Rrincipele Nicolae urmează a se reîntoarce în țară, stabilindu-se la Palatul Corrogal. MURIT TURATTI La Paris a încetat din toată Turații, fostul conducător al socialiștilor italieni. SITUAȚIA FLOERILOR SUPERIOR Consiliul superior al Aratei se va întruni în cursul acestei săptămâni. D. General Ștefănescu-Amza va solicita admiterea sa ca maistru de războiu să aibă faptul de a propune punerea in disponibilitate a ofițerilor superiori precum și trecerea acestora la dispoziția ministerului armatei. ÎMPRUMUTUL NOSTRU Banca Națională urmează să primească astăzi restul de 50 milioane franci francezi, cuveniți din împrumutul de 150 milioane. ÎNALT COMISARIAT AL MOȚILOR In cercurile guvernamentale se afirmă că urmează a lua curând ființă un înalt comisariat al moților, care sprijinit de guvern și Crucea Roșie să vină întru ajutorul moților aflați în suferință. DOSARUL IN SCĂDERE După minimile informațiuni, în vreme ce Lira Sterlină înregistrează urcări de cotă, dolarul e în plină scădere, fapt ce produce senzație. MISTERUL BOALEI LUI STALIN Ambasada sovietică din Berlin publică în „Deutsche Allgemeine Zeitung“ o scrisoare, în care dezminte în mod categoric știrea apărută acum câteva zile, cum că profesorul internist din Berlin d-rul Schondek ar fi plecat la Moscova fiindcă Stalin ar fi bolnav. Stalin, afirmă scrisoarea, este perfect sănătos, iar profesorul Schondek a plecat la Moscova numai pentru a ține conferințe și a da consultațiuni. In Rusia sovietică, funcționarii mai importanți trebue în fiecare an să se supună unui examen medical. REGELE BULGARIEI REDUCE LISTA CIVILA Consiliul de miniștri a Bulgariei a început să discute bugetul pe viitorul an financiar. Cel dintâi buget a fost al Curții regale. A făcut o bună impresie faptul că regele Boris a cerut reducerea listei sale civile de la 6 la 5 milioane leva. LEGEA ELECTORALA Comisia activă a Camerii urma să discute ori legea electorală. Reprezentantul guvernului în comisie — d. Otescu — fiind bolnav, ședința a fost amânată. D Ed. Mirto, căruia se solicitase să primească și demnitatea de raportor al legii,a refuzat s-o primească. Noi ca popor—a continuat d. Petrovici nu putem conta în concernul popoarelor pe baza situației noastre culturale. Fiind recent la Geneva, am văzut cum țări mai mici ca noi aveau influență mai puternică, desigur datorită gradului mai mare de cultură. Trebue dar o inteligentă și chibzuiți* desfășurare a activității întreprinsă pentru progresul culturei noastre*. Problema studențească ocupându-se de ultimile evenimente din lumea studențească, d. I. Petrovici a declarat: „Eu cred că starea de spirit a studențimei ca și măsurile luate pentru temperarea ei, nu se datoresc profesorilor ce nu înțeleg s-o facă pe dădaca față de studenți, ci unor cauze sociale mai profunde. Noi am pierdut punctele de reazimale moralei dinainte de războiu. O altă cauză a stărei de care mă ocupă e faptul că în țara noastră nu acei ce muncesc ajung în vâful piramidei. Și acest exemplu este rău. Proectul legei învățământului superior este opera delegaților universităților. La Senat—a precizat vorbitorul — voința națională s a substituit voinței universitare aducând modificări nefericite. Avem deci datoria să le discutăm și să reparăm ce e posibil." (Discursul d-lui I. Petrovici urmărit cu viu interes« a fost acoperit de vii a i «!«»«& judecătorilor spre a cere rectificarea chiriei și discriminarea chiriei propriu zise, atunci când quantumul cu 4 ° bină plătite la 2? Aprilie 1914, ar fi fost fixat ca urmare a contractului de construcție de clădire". Articolele 5 și următoadepus mai multe proecte. Pr. Moța a cerut întărirea elementului românesc de la Nistru. nn C nmfrtts a reziiit ur* gentarea interpelărei anunțate de d-sa asupra masacrelor de la Nistru. IVAN PETROVICI va apare azi toată ziua, la cele trei spectacole, nu pe pânză, ci de sub cortina Teatrului Cinema THIAPIOfil în sketschuri, cântece germane, franceze și românești. Numai la spectacolele de azi. Inutil să recomandăm ieșenilor. Toți îl admiră în film. In realitate marele îndrăgostit este mult mai interesant. Bucureștencele l-au aclamat. Care eșan, barbat sau doamnă va perde ocazia de a-l vedea, admira și cuceri pe neîntrecutul amant al veacului al XX lea ? Fi bine-venit bădiți Ivan 1 Artistul Ivan Petrovici 1 : intre Ieșeni ’ ......... — Convorbire cu marele actor — Marele artist de cinema Ivan Petrovici—a sosit eri la Iași. Astăzi se va înfățișa publicului la sala Trianon, urmând apoi să mai petreacă intre ieșeni la 2 Aprilie crf. la balul presei de la Teatrul Național. Redăm mai jos reportajul unei convorbiri cu apreciatul artist.* — Stau la masă cu Ivan Petrovici, cu d. Popov impresarul său, cu d-nii Blau, dr. Haimovici, Pascaru, cunoscuți proprietari de cinematografe și cu numeroși prietini. Ivan Petrovici e radios, încântat. Cunoaște lașul din certe, din câte i-au povestit marii săi colegi. A profitat de ore libere, pentru a vizita orașul. Luăm masa la bodega Simon Pașcanu din strada Alexandri, care servește un veritabil Cotnar, ceia ce încântă pe Ivan Petrovici. „Nu există un vin mai generos—ne spune artistul— ca vinul de Cotnari și nu există nici oameni mai inimoși ca acei ani Iași ! Ivan Petrovici vorbește toate limbile și in astă-seară h Xxlition va cânta românește și va provoca a adevărată senzație cântecul lui favorit, în românește: „Pardon Madame De altfel, după cum am spus-o, d. Petrovici stupefiantă revelație, vorbește românește. 4 Ce ne spune d. Ivan Perovici despre Iași — „Vă mărturisesc că sunt încântat de cele văzute în câteva ore. Știu că Iașul e un oraș simțitor pentru artă. Am văzut instituțiuni ce pot face față oricărui oraș mare. Masa a fost excelentă și vinul de Cotnari incomparabil, lașul are o populație drăguță și aștept s’o văd toată la spectacolele de azi. Pentru întâia oară diretorii tuturor cinematografelor sunt uniți pentru ca spectacolul meu să aibă loc azi la Trianon”. O ultima întrebare: — Ce spuneți de ieșencele noastre ? Mult simpaticul artist ne răspunde cu franchetă: — „Drăgălășia ieșencilor nu are pereche”. DAN Ka 2 Aprilie fialuk PfMel T și străinătate Fraude enorme cu prilejul unor furnituri pentru marină Buc. 31. In ședința de ort a comisiei apărării naționale (Senat) d. Amiral Niculescu-Rizea a cerut relații ministrului de război asupra neregulilor comise cu prilejul furnizării unor materiale pentru marină. Ministrul armatei a răspuns că aceste nereguli care în realitate sunt fraude enorme se află în curs de cercetare, urmând a fi stabilite fapte și vinovații. Reformarea unui general activ și a unui maior în rezerva Buc. 31. — Consiliul de a fost reformat fără pierde- Reformă al Corpului II Ariea gradului, mută București, prezidat de df. maior în rezervă, did. general Prodan, ș’a promis dr. Rădulescu a fost nuntat ori în procesul off- reformat cu pierderea graferilor superiori, care suduluiseseră implicați în afacerea Dl. colonel Presbiterian Fero-Chimica, a fost achitat. Dl. general activ Lucescu Copilul lui Lindbergh răpit de banda Caponne New York 31. Din Saint Al. Caponne, Louis se anunță arestarea După cum se știe, Caunui negru care a suferit ponne a cerut să fie elî demai multe condamnări. rar din închisoare, obligândn decursul interogatori- du-se ca... împreună cu polul, negrul a declarat că ră luia să descopere pe răpipirea copilului colonelului torii copilului lui Lindberg. Lindbergh a avut un unic Autoritățile au refuzat înscop: eliberarea din inchisă eliberarea lui Caponne, soare a faimosului gangster ________ ____________ Bandiți cu puști-mitraliere au jefuit o banca de 1.550.ooo dolari New York 31. — Șapte Bandiții au reușit să fure bandiți înarmați cu puști- 50.000 dolari numerar și mitraliere, au pătruns în valori evaluate la 1.56o.ooo localul Băncei Nord Wes- dolari. Jenis Național din Minnea- După îndrăzneață Iovisupolis (America), unde au ra, răufăcătorii au dispărut, terorizat pe funcționari, fără urme. ________ _ Legea conversiunea datoriilor agricole modificate de comisiei Senatului Buc. 31. — Comsia spe cel puțin 50 la sută din to“ cială a Senatului a discutat talul datoriilor, ori proectul de legea con S’a modificat apoi aliniaversiunei datoriilor agricole, tal 12 al articolului 4, pre- Aliniatul 1 al articolului 3 văzându-se că sunt îngloa fost modificat în sensul dați în lege improprietăriții că vor beneficia de conversiune numai acei care funduari. Articolele 5, 6, 7 și 8 au posedă în bunuri agricole fost votate fără modificări. Redeschiderea Universității București Buc. 21.—Senatul Universa toate facultățile domnste sitar din București întrunit liniște, a decis ca începând aseară în ședință a exami de la 1 Aprilie să reînceapă nat situația și constatând că cursurile. Conferința de la Finanțe Buc. 31.-“ La Ministerul I. T. Ionescu. L’a d'son de Finanțe a avut loc atât și luat unele hotărâri seară o consfătuire întrea legitiră cu începerea pe d-nii. ministru C. Argeto- ziua de 1 Aprilie a funcționari, prof. Tutuc, Curteanunării Casei de Amortizare^ O mama și-a strangulat cu șiretul de la gheață noul ei născut Parchetul local a fost informat de o fioroasă pruncucidere săvârșită în localitate.a In str. Bucșinescu, într un canal a fost găsit cadavrul unui copil nou născut. Parchetul a ordonat autopsia care a fost făcută ori de d-na dr. Maria Ropală Cikerschi, medicul legist al Parchetului. Autopsia a stabilit un fapt surprinzător: Mama care a născut copilul a fost de o cruzime fără seamăn. Cu șiretul de la gheață, ea l-a strâns de gât, până ce micuțul și-a dat sufletul. Mama nici nu și-a mai dat osteneală să-i scoată șiretul de la gât, ci la aruncat așa în canal. Autopsia a stabilit că copilul a fost născut viu. • Tot eri d-na dr. Ropală a făcut autopsia cadavrului copilului nou născut găsit pe str. Bărboi, stabilind că este vorba de un avorton de 5—6 luni. Avortonul nu prezintă leziuni deci numitei *twbili dar este vorba de un avort provocat de natură sifilitică. Ancheta continuă spre a se identifica ambele mame Știri . Delegația permanentă a municipiului s’a întrunit aseară rezolvind hârtiile curente. In ce privește pâinea, s’a hotărât menținerea situației de până acum. DL prof. I. Minea, de la facultatea de litere din Iași, a fost aseară înștiințat de ministerul instrucției, că a fost numit președintele comisiei de docență în istoria modernă și contemporană. Din comisie fac parte d-nii prof. O. Tafrali și P. Andrei din Iași, N. Iorga din București, Marinescu din Cluj și R. Candea din Cernăuți. @ Bilete parter și loje pentru Balul Presei la redacțiile ziarelor locale. Bilete pentru balcoane și galerii, la Brașcu»