Lumea, ianuarie-martie 1934 (Anul 17, nr. 4687-4763)

1934-01-01 / nr. 4687

Politice și socială — Ziar independent u­n avion CU fO p«r • » a­i«« %•* prăbușit ori In flacuri — Toți călătorii JH* f#si • tcr*­t* — Bruxelles 31. — Avionul britanic care face curse re­gulate de pasageri între Po­lonia— Bruxe­les­”Londra a suferit ori d.­a. un grav ac­cident. Pe când avionul zbura deasupra localitatei brig lase Bruges, aparatul s’a lovit cu putere de turnul înalt de 300 metri al statiei de radio* difuziune, prăbușindu-si în fiftu­ri. £)« sub sfarams*«»*­*» av cGolui ari tot­ se«*** ca­davre!« «arbonda?« » celor S pasng«r! (englezi 5* scem» dl ®,stil, «!» pilotului »1 re­d­o («regrș­ iitului, S* pare cân­d«jl tufoul «re luminat, pilotul nu i*e • înerfat dick­ in ultim­a clipă, când nenorocire* aș mai putea fi evitați» din țară. ! La ora 12 noaptea ia instituit starea a asediu la Iași și în alte ti orașe ale tării 1­4­10?_. a I.. ..i­ . ■ ^ . V .. .. ..„Sf.1 Buc. 31. Eri dimineață a avut loc un consiliu de mi­niștri sub­­creședintia d-iul prim ministru dr. C. Anghe­­­scu. kA:i participat to­t inem­ Pi guvernului, r Președintele consiliului a adus elogii memoriei lui I. G. Duca. Miniștri au ascul­­tat în picioare elogiul fune­bru-S’a dat apoi citire cuprin­­sului te­stamentului lăsat de primul ministru asasinat.­­ Testamentul redactat In anul 1930.se află la d. Gr. Duca, fratele fostului preșe­dinte al consiliului. 1. G. Duca lasă uzufructul averea lui d-nei Duca. Fiul său Gheorghe e rugat să lase în stăpânire mamei sale moșia timpul Măldărești pe tot viețea. Fostul pre­mier cere să fie înmormân­tat la biserica din Urseni, lângă Horezu (jud. Vâlcea). Consiliul a fixat apoi mă Idilii uc eTuific. FContr maoda e» soltun il.iț io __ In urma asasinărei lui 1. ► G Duca, din înalt ordin au­­ fost contramandate toate solemnităților ce urmau să a­bă loc de Anul Nou in Capitală la Patriarhie și în­­ provincie. Suprimarea pe­n­siilor militare Ministerul armatei a sus­pendat toate festivitățile , a suprimat toate permisele trupei și ofițerilor din se­ria 11­2. îmbălsăma ea dri dimineață. d*n­i dr Minovici și Vasiliu au pro­cedat la Sinaia la îmbalsa­marea corpului lui I. G. Du­ca- Apoi, dl. dr. Minovici a luat masca primului minis­tru asasinat, fiind asistat de pictorul Hah­n. Ceremonia de la Sinaia fiii la ora 12 jum. a avu loc în stația Sinaia ceremo­nia îmbarcării sicriului cu­­prinzând corpul neînsufle­­­țit al lui Duca în vagonu­l mortuar. Erau prezenți la această tristă solemnități știu autoritat­or locale pre­cum și reprezentanții M. S Regelui, d-nii maiori Urdă­reanu și Pandelescu, ofițer de ordonanță ai Suveranu­lui- Intr’un alt vagon al tre­nului a fost închis Nicola Constantinescu, as­sinul pri­mului ministru. El a fos pus sub o puternică escortă Dl. Ad­du Polizu, cum­na­tul lui Duca a reușit să pă­trund­a în vagonul In cat se afla asasinul­­ și a Incer­cat să-l împuște, dar a fo­ imp­edicat la timp. Un am­nunt inte es­at Asupra asasinării prime­ști, ministru se mai dă u­mătorul amănunt interesat Cricninaul N. Constanti­ne­scu a stat ascuns lâng perete- In dreptul ușei o ieșire a peronului staț­ei 5 nuia. In momentul n cai Duca și-a făcut intrarea­­ peron, asasinul s’a reper dtla locul lui n spatele pr­mului ministru Și apucă du­i de umăr, i-a pus r volverii la ceafă, desfă­­­când patru focuri. Alte doi­­loanțe au rănit pe d-l Vi, hdf, secretarii gener­a­ pi<ș dinției consiliului i e avocatul Tetarescu d­e luat«­După După cum am­ arătat eri, asasinul spre a și masca fu­ga» a aruncat o petardă ca­re a provocat un fum foar­te gros. Puternica explozie produsă l-a aruncat pe d­­­r. Costinescu de pa peron în liniile f­erate, d-sa ale­­gând­u­se cu leziuni. Un alt amănunt intere­sant. In timp ce Duca tre­cea pe culoar și era gata să iată pe peron, unde un grup de manifestanți îl aș­­tepta pe pr­mul ministru spre a-i face o demonstra­ție de simpatie,­­­ Vlahide i-a propus premierului să se întoarcă spre a evita ma­nifestații și să treacă prin biroul șefului de gară. Duca a refuzat însă și a pășit îna­inte. Adea făcuse însă câ­țiva pași, că gloanțele asa­sine trase m ș­i«ste pe la spate i-au curmat arul vieții inte­rgato­ul asas­iului La interogatorul ce îi s'a luat emi i î Capitală, N. Con­stantinescu» asasinul primu­lui ministru fiind întrebat de magistratul instructor de ce a comis ou­be la crimă, el a răspuns înșiruind o serie de justificări din vocabula­rul ,gărzii de fier". A spus între altele că nu va divul­ga pe acei care i-au dat or­­dinul de a săvârși asasi­natul. Nicu Constantinescu» In propaganda electorală din alegerile actuale, înainte de dizolvarea ,Gâ­zii de fier" a mai comis o crimă; el a injungh­at pe primarul co­­munei Vlad (Făgăraș) Prinderea compl­i­cior Cei doi complici ai asa­­sinului, anume studenții Ca­­ramica ( ost cap de listă al ,Gărzii de fier" la Caliacra ș Durostor) și Balamace, care reușiseră să dispară imediat după comiterea cri­mei, au putut M arestați ori dimineață în C p.îasă. Arestarea 1. 1­7 1­ 3 Cod­ea­nu Ion Zelea Codreanu a fost arestat ori dim. la Brașov. D­pă ce U s a luat un in­terogatoriu, s’a făcut o per­cheziție amănunțită­­ la do­miciliul său, unde s-au gă­sit importante documente intre care: lista gard­știlor din județul Alba, lista le­gionarilor din garda de fier gata să și sacrifice viața, un raport al șefului legionari­lor din Alia către «căpi­tan", în care se arată situa­­­ția județului din punct de­­ vedere politic. « Ameninț­ări cu moart »? D- 1. Strat» prefectul ju­dețului Brașov, a primit a­cum ,câteva zile o telegra­mă desemnată prin can­d-sa și știri autorităților to ‘ care erau amenințați cu­­ moartea. D-sa n’a dat a­­­tunei faptului nici o impos­i­t­tesn­ă. A­um Insă, după asasina­­­rea primului ministru Duc­a s'a sesizat de telegramă, i­e putut afla din cercetările fă­­­cute, că gardi­știi proecta­t împușcarea mai mul­or pre­­­fecți de județe din A dea * care nu ar fi fost pe placi­­—­­ gardiștilor.* ă Dl M­ialache si despre as­ s­nat­ii ---------------­ îi Dl. Ion Mihalache a făcu­t următoarele declarații of­i­ciosului partidului naționa țărănist in legătură cu asa­sinarea i. I. G Duca: Fapta neobișnuită în ana­lele politice ale poporului român e atât de străină de sufletul lui încât mintea de om nu poate găsi expres­a pentru a o putea osâ­­di. Orice minte echilibrată re­fuză a concepe că s'ar putea făuri România Nouă după metode importate din Bal­canii ante­belici. Doliul partidului liberal Dl. m­a siun G. Tâtărescu, secretarul g­r­el al partidului liberal, a tim­is șefilor de or­­g­anizații j­ude­ene următoarea circulară ielegrafică­ .Eri, la ora 10 seara, pre­­ședintele consiliului de min­ș­­tri și șefii partidului naț­onal­­liberal, I. G. Duca a fost uc­i­s pe peronul gării din Sin­da, cede in plină străduință pentru realizarea binelui ob­ștei, și la începutul mari­or sforțări pentru salvarea țârii. El cade la serviciul coman­dat în slujba neamului și a tronului. Guvernul pierde pe șefii km­nat, care chizășuia marele Înfăptuiri așteptate de intreiga suflare românească, part­dul liberal pe conducăto­­rii care i-a îndrumat in uit­i­mul timp destinele cu atâta patriotism și cu atâta price­pere și ia a pe unul din cei mai bilici fii. Conducerea centrală anun­ță do un general al partidului, instruct c­ u­terioare vă va pi>ec­ta participarea organiza­ ­tămâșițele pi Daca expuse ! Trenul mortuar cu rămă­șițele pământești ale lui I. G. Duca a sosit In Gara de Nord eri la orele 4 de s. Vagonul mortuar era a­o­per­t cu drapele îndoliate In to­te stațiile trenul a fost întâmpinat de populație în adâncă reculegere. La Câmpina și Ploeși unde trenul s'a oprit câteva minute, s’a oficiat un paras­tas pentru ilustrul di­sparut la Gara de Nord se a­lat pe peron S. S. Patriar­hi Miron Cristea dr. Anghe­­lescu președintele consiliu­lui de miniștri, toți membri guvernului, fruntașii politic aflători din Capitală, înalți demnitari ai statului și re­prezentanții autorităților. Toate unităț­ie militare din garnizoană au dat onoruril la coborârea sicriului di­ vagon. După un servici­ divin oficiat în Gara di (iar ce prez­enți la uit inul O­­magiti pa,­cari țara și pari­­d­ul nostru II vor aduce lui I. G. Daca*. Declarat de s­­imulu­m nist­u D. dr. C- Angh lescu, președintele conslului, a făcut ori unele declarații corespondentului din Bucu­rești al ziarului Parisian »L’intransigesnt? Prmul ministru a spus între altele: Cu toata lovitura gravă dată guvernului, nu vor fi repercusiuni asupra țării, deoarece vom depune toată energia, toată munca și tot patriotismul nostru in sluj­ba menținerii ordinei și a consolidării și reconstrucției normale a țării, b­serica S­f. Gheorghe. Cortegiul v­a parcurge străzile : Calea Victoriei, Caro, Calea Rahovei, 11 iunie, parcul Caro! până in cimitirul Belu. In ziua tristei solemnită, autoritățile publice și ma­gazinele vor fi închise. Mu­­zicele din localuri pub­lce de orice categorie nu voi cânta. ș ' In numele guvernului va vorbi primul ministru dr. Angh­elescu, iar din partea pa­tidu­ui liberal d. Dinu Brătianu. Vor urma dis­­cursurile celorlalți șefi de partide, smânteuri ale lui a Ateneu Nord. sicriul de bronz a fost așezat pe un afet de tun, acoperit cu drapele în­doliate, tras de șase cai. in această clipă, clopotele de la toate bisericile din Capitală au sunat tot tim­­­­pul parcursului cortegiului funebru pănă la Ateneu. Carul­­ mortuar a fost ur­mat de zeci de mii de oa­­meni care au condus­­ marele bărbat de stat pănâ în fața Ateneului. Sicriul a fost dus pe u­meri de fruntaș­i partidulu­i­beral și așezat pe un ca­tafalc în hali-ul cel mari ai Ateneului Român. O gardă de onoare ve­ghează în permanență­­ catafalcul defunctului. Duminic '***'­ec, și Lun­a Ianuarie corpul defunct a­lui va fi­­­ Jus spre a f văzut de pub­ic. In programul fune­­riilor au intervenit unele modi­fier. Funerariile vor avea loc M­irți. Conform dorinței M. S. Regîlui, sicr­il con­­ținând ramăș­țele pămân­tești aie lui Duca, va fi de­pus la cimitirul Belu în ca­voul familiei B­atianu, pus la dispoz­ție în acest scop. Corpul defunctului va fi transportat abea la prim­a­vară la moș­a Maldărești, spre a fi a­humat in bistri­ca Urseni conform dornței exprimate prin testament. Funerariile naționale ale fostului premier vor de­curge după ur­mătorul pro­­gram: Marti la ora 14 se va o­­ficia ceremonia luntbră la biserica Sf. Gheorghe de c­are maiiul clev in prezența M. S R­gelu , familiei de­functului, președintele con­siliului, membrii guvernu­lui, corpul diplomatic, nalții demnitari ai ș­ gU’,». „ După terminarea servi­ciului div.n, sicriul va fi a­­șezat pe un afet de tun tras de șase cai. Clopot­le de la toate bi­sericile din Capitală vor suna tot timpul parcursului cortegiului. Cortegiul va porni de la Ateneu în următoarea or­­dine: un pluton de jandarmi deleg­ații p­rtidului național­­liberal pe județe, clerul, de­corațiile, cordoanele, preșe­dinții Cartei de Casație și Justiție, ofițerii­ generali. Carul funebru va fi ur­mat de membrii familiei, membrii guvernului in frun­te cu pr­imul ministru, cor­pul d­r­omatic, reprezen­tanții înaltelor autorități ci­vile și ml­itare care au as s­tat l­a serviciul divi­ ț de ia & .LUMEA" va apare Luni dimineața la orele o­­bișnuite, cu n­u­meie ști ci și * evenimente, . — Hotărârile luate aseara de Consiliul de miniștri — Decretul Regal — Ordonanța comandamentului militar — Programul f­unerariilor naționale ale primului m­i­stru I. G. Duca 1 i străinătate Decretarea stării de asediu — Suspendarea funcționarilor publici care acti­vează în grupării cu caracte terorist — Consiliul de min­ștri întrunit în continuare ori la orele 3 d. a. sub preșidenția d-lui prim-ministru dr. Angh­ees­cu, a ex­minat situația­­ creată de ultimele e­­venim­nte. După desbateri care au durat până la ora 10 seara consiliul a decretat starea de asediu cu începere de la 30 Decembrie ora 12 noaptea. Reg­atul stă­rei de asediu se aplică in orașele : București, Cluj Cernăuți, Iași, Chișinau, Galați, Con­stanța, T­i­șoara, Oradea, Prahova și Dâmbovița. Pen­tru prevedere, decretul stărei de ased­e se va putea extinde sau reduce după necesitate. Ca urmare a acestei hotărâri, se vor suspenda toți funcționarii publici de orice categorie, membrii clerului și corpului didactic dovediți că activează în grupările politice cu caracter terorist. Guvernul va prezenta la deschiderea Parlamen­­tului o lege pentru ratificarea acestor măsuri. Ministe­rele de interne și justiție vor întocmi proectul de lege. Pe birourile Corpurilor Legiuitoare va fi depus proec­tul de lege pentru apărarea Statului. Tot­odată consiliul de miniștri „a luat cunoștință de rapoartele primite la ministerul de interne, din care se constată revolta obștească a intregei țări împotriva odiosului atentat, solidarizarea vitregei ,opinii publica pentru măsurile de ordine publică și îndrumarea țării printr-o rodnică reconstrucție. Consiliul s’a ocupat apoi de măsurile necesare pentru disciplina și purificarea cadrelor studențești. „ Decretul regal pentru Insti­tuire i stârii de asediu Ji Buc. 31, „Monitoru Oficial" a apărut aseară in ediile apo­­c­ală pub­lcând rest­ul decretu­­lui regal pentru Instituire* al.­rit de asei­i : In baza art. 128 din Con­stitute și pe baza legei din 10­ Decembrie 1864 pentru s­area de asediu, sub rezerva ral­­ cărei ulterioare a prezen­tului Decret Regal de către Corpurile*Lig­u­loare, am de­cretat 91 decretăm. G nu­­e autor^zo s de­­clara starea de efedu gene­rală sau parțială in condiții e legal din 10 Decembrie 1864. Toate puterile atribuite de reg­i și regulamente, în lot ce este referitor la menținerea ordin­ei publice și la sigma­nța Stătu­­lu, trec In toiul In mâinele autoritățUor m­ajore. Atrbuția de palițle și s'gu­­­ oață generală a Statutul se vor exe­cuta sub ordinele Co­­mandamentului Corp. l­ Ar­mată in colaborare cu mina­torul de interne. Se pot face percheziții ori­unde și ori­când­va csre tre­buințe, se poate ordona de­punerea armelor, munițiilor și se poate cenzura presa și ori­ce publicațiune, având drep­tul a împiedica apariție orică­rui ziar sau publicații, ori nu­mai apariția unor anumite știri și articole. Ss poate dizolva orice adu­nare, oricare ar fi numărul participanților , în orice loc s’ar intruni, ori de câte ori s’ar soco­t ca sunt adunări ce întrețin dezordinea. Starea de osediu se va ri­dica atunci când el va crede că liniștee și ordinea eu­ l co­mplect restabilite. Cenzura presei ce întinde pe întreg cuprinșii țării, relul dispă­ut. la fel­ sș timp își exprimă speranța că nou] prim-ministru român, d. dr. Anghelescu va duce la bun sfârșit succesiunea lăsată de I. G. Duca. Președintele republicei franceze d. Lebrun a adre­sat o telegramă de co­do­leanțe M. S. Regelui iar p*»* mul ministru Chinteni ministrul de externe cour au condolat guvernul român și pe d*na­uca_ de greaua lovitură încercată. Presa austriacă consacra lungi coloane tragicului ß e­veniment petrecut la Sicsis. Cancelarul Dollfuss a în­sărcinat pe amb­asadorul austriac la București să pre­zinte condoleanțele guver­nului austriac.* D. Masaryk președintele Cehoslovaciei a trimis o­ te­legramă de condoleanțe M­­o­n«x*i<ni pova! W* JTVVgVIWS wuar»* Primul-ministru ceh, d. Mr’ypetr a controlat tele­grafic pe dl dr. Anghelescu, fiar d. Beneș a trimis tele­rame d*nel Duca și d-lui Itulescu.•1 * Ziarele poloneze exprimă profunda durere a poporu­lui polon pentru perderea suportată de statul vecin- Președi­ntele republice, pri­­mul-ministru și ministrul de externe au trimis telegrame de controlare M. S. Regelui Carol, d­lor Angh­lescu și Titulescu. Ziarele exprimă regretul pentru atentatul făptuit pe care-l condamnă cu energie. Presa germană in frunte cu "Berliner Tageblatt" o­­cupându-se de atentatul­­ de Vineri noaptea, arată că Duca era un bărbat de stat excepțional înzestrat și unul din bunii diplomați ai Ro­mâniei. In majoritate, ziarele ger­mane vestej­­sC atentatul cri­­minal, deplâng moartea lui L G. Duca, condamnă ac­tul criminal și fac un cald elogiu activităței defunctu­­lui, relevându-i meritele și înaltele calități de om de stat»t Ministrul de externe al Iugoslaviei, d. J vtici a tri­mis o telegrama ministrului de externe român In care arată că întreaga Iugoslava participă națiune la do­liul națiunei amice-Presa ungară In unanimi­­tate infierează o­rosul atent tat căruia i-a căzut victimă primul-m­aistru român. Zia­rele manifestă credința că acest gest necugetat nu va avea ca urmări nici un fel de tulburări. Suspendarea­­ calendarului 4 * 1 Buc. 50. Din ordinul Par­­distului militar ziarul .Ca­lendarul­ a fost­­ suspendat pe timp nedeterminat. Lo­­r calul redacției a fost igr.al Arestarea unu' Ordonanța Comandamentului Militar — Cum se aplică starea de asediu — Buc. 33. Comandamentul Corpului 11 Armată a dat aseară o ordonanță la le­gătură cu proclamarea stă­­rei de asediu, la care se a*­rata c: : Toți locuitorii vor trebui să depue armele și munițri­­le până U 2 ianuarie 1934 ora 18, la autoritățile milii­tare. N’au drept de a purta u­­niforme, embleme sau la* signs decât m s­tar­i activi și membrii corpurilor con*­stituite sau ai Instituț­ilor de Stat ce au dreptul prin re* gole speciale de a purta u­­niformă. Orice adunare sau Intru* nire precum minitestațiile și procesiunile, oricare ar fi caracterul lor nu vor putea avea loc decât cu aproba­rea comandame­ntului mili­tar. Se exceptează întruni­rile adunărilor generale ale consiliilor de adtțve ale ins­­tituțiilor de stat, ale bănci­lor și marilor stabilimente sau asociațiuni comerciale și Industriale. Toate teatre­­, varieteuri­­le și orice alt local public de­­ distracție Inclusiv bo­degile, cafenelele și restau­­rantele te vor închide în mod obligator la ora 12 noaptea, în caz de abatere aplicându-se sancțiuni se­vere. Se institue cenzura pre­sei și a oricărei publicațiuni. Paris 31.—Asasinarea lui I G. Duca a produs ’stu­poare și emoție la toată Franța* Toate cercurile po­litice reg­etă sincer perde­­rea marelul­um de mân.­in unanim­ fa­blică vestejește nai iar întreag invește față e sentimentele de o tundă amiciție. Unita care va fi ‘consecința a­* tui act criminal și­­ și mă speranța că d repercusiuni­­zează metod r­c —a­­m impresa produsă la strâm­ǎtate ________________

Next