Lumina Satelor, 1928 (Anul 7, nr. 1-52)

1928-06-10 / nr. 24

*.... ~ Si bin Duminecă 1( fîunie 1928. Nr. 24 âaan! VII. 2 ex. (Cf.) PREȚUL ABONAMENTULUI: •••* sa sn______________Lei 180'— o inaaătate de an-------- 7­­ 90-’~r 3 luni _ . . -- f7 50-— “• intro străinătate______ --77 30P-— America pe un an__ Dolari 2 -Foaie pentru popor Redactor: Preotul IOSI­F T­RIF­A. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Sibiuu, strada Mitropoliei Nr. 30. •* Un număr Lei 3*50 Sf­ii Ri s* primesc la artmln. din str. Mitropoliei SC PREŢUL ANUNŢELOR: Un »Ir mărunt 0 Lei pentru odată dacă sa publică de mai multe ori se dă rabatul cuvenit. Onor.­ «­Asociaţiunea» Un răsunet sufletesc din vizita I. P. S. Sale mitropolitului Nicolae. Eşirea un popor a înalţilor Ierarhi şi Păstori sufleteşti Iasă prunt adânci şi neşterse în sufietul păsto­riţilor. Nu te poate îndestul ari la însemnătatea şi folosul acestor vi­zite. Am scris în numărul trecut despre vizita I. P S. Sale mitropo­litului Nicolae in jud. Hunedoara. Ca un răsenoi sufletesc la aceasti vizită dăm mai jos o preafrațioasă scrisoare trimisă de unul ce s’a adipit cu apacta­vie pe care h­aitul iemi a tmpărţit-o sufletelor înse­tate: Cuvioase Domnul« Redactori O sărbătoare de mare bucurie, a fost pentru noi ziua de 20 Mai, având fericirea de a avea la mij­locul nostru pas înalt Prea Sfinţia Sa Mitropolitul nostru Nicolae. Cu ocazia sfinţi­ei biserici din comuna Sântandrei ni s’au rostit din uşa noului altar cuvinte de mare însemnătate, sufltească şi trupească de către înaltul Ierarh, înalt Prea Sfinţia Sa, prin cu­­vintele dulci şi zimbirea­­ sfântă, a încălzit şi cele mai reci inimi şi a semănat grâu de credinţă in inima tuturor ascultătorilor. Dele bunul Dumnezeu ca în­văţăturile rostite şi binecuvântate de I. Pr­ea Sfinţia Sa să ne facă pre­cum însuşi a zis to zidire noai», pentru că nu ajunge nimic zidirea bisericilor dacă nu trăi­m şi noi o viaţă sfântă precum zice sfântul apostol Petru la epistola I cap 1 vers 13-25 Pe mine dragostea şi învăţă­turile Sfintei Scripturi mă leagă de graiul v­ai Prea Sfinţiei Sale, în­chipuindu-mi că cu acel grai şi cu aceia zimbire blândă vor fi umblat şi sfinţii evanghelişti şi apostoli ând au creştinat lumea, de ace­a tot mai mult voi cerceta sfintele Scripturi simţin­du-mi fericit că am avut ocazia a asculta un apostol al Dom­nului Isus, zicăndu-i: intru mulţi ani Stăpânei Gheorghe Muntean ostaş în Oastea Domnului acar C. F. R., Batiz (n. Hunedoara). Ce-i cu împrumutul şi stabilizarea ? Guvernul vrea cu orice preţ să le facă — numai cât, „preţul" acesta îl vom plăti poate prea pipărat. La ordinea zilei prin ţară e şi acum împrumutul extern şi sta­bilizarea Leului. Guvernul spune că e ferm decis să le facă cât mai degrab şi cu «orice preţ». Se spune însă că vor mai fi încă multe greutăţi de înlăturat Lucrurile stau cam fşa : Guvernul vrea să facă îm­prum­utul prin Banca Franţei, spre acest scop şi-a asigurat concursul acestei mari bănci. Dar tocmai treaba asta a răcit pe Angla. An­glia cu băncile ei stă cam rec faţă de Împrumutul şi stabilizarea neariri Nu s’a declarat nici banca Germaniei. Un director al Băncii Franţei, pertractează in numele guvernului nostru cu Italia şi de aici va pleca în Germania. O altă greutate sunt apoi şi aşa numitele «rente» şi datorii ce le are ţara noastră prin străinătate. Simţind că pe guvern il arde la degete acest împrumut, străinăta­tea pune condiţiuni grele pe cari pe urmă tot noi le vom plăti. Lumea se întreabă pe tot dreptul, de ce n’a făcut guvernul împrumutul de stabilizare prin Liga Naţiunilor. La stabilizare, trebue concursul şi ajutorul finanţei inter­naţionale (a tuturor ţărilor mari). Prin Liga Naţiunilor am fi avut acest concurs şi pe lângă asta nu s’ar fi iscat rivalităţi între statele mari. Se pare însă că şi aici, gu­vernul a ţinut să aibă «mâna li­beră» pentru a se mai putea «şperţui» câte ceva. Prin Liga Na­­ţiunilor, p­robabil s’ar fi închis calea «comisioanelor», împrumutul şi stabilizarea sunt de dorit şi ţara te aşteaptă căci ne m­ă­uşim in criza financiară. Ar fi însă de dorit ca să nu ne trezim pe urmă cu sarcini prea grele de purtat. Serbările Reuniunii de mu­zică din Sibiu In ziua primă şi a doua de Rusalii s’a serbat jubileul de 50 de ani al Reuniunii de muzică «Gh. Dima» din Sibiu. Serbările jubi­leului au întrecut toate aşteptările. A fost o admirabilă manifestaţie artistică­ naţională. In ziua primă de Rusalii, membrii Reuniunii au luat parte în corpore la serviciul divin din Catedrală­ La sfârşitul sf. Liturgii I. P. S. S. mi­tropolitul Nicolae a ţinut o minu­nată predică de sf. Rusalii, amin­tind la sfârşit şi despre rosturile Reuniunii şi împărtăşindu-i arhie­reasca binecuvântare. S’a slujit apoi parastas pentru morţii Reuniunii. A urmat şedinţa festivă în sala «Urania». Lume multă. Sunt de faţă şi delegaţi d­e Braşov, Arad, Cluj, şi alte oraşe mari. De la Bucureşti sunt de faţă trimişii soc. «Cântarea României» şi «Carmen», precum şi un delegat al ministerului de culte. Puternicul cor al Reuniunii cântă Imnul Regal. Urmează vor­birea de deschidere a actualului preşedinte al Reuniunii, dl prof. A Crăciunescu. Vorbeşte mai pe larg despre teoria muzicei şi despre istoricul Reuniunii. R­uniunea s-a înfiinţat în anul 1878 sub direcţia lui Dr. Aurel Brote. Dar adevăratul ei întemeietor a fost Gh. Dima, directorul şi sufletul ei timp de 18 ani. Reui­unea a cultivat muzica clasică şi cea naţională. Are me­rite neperitoare pentru întărirea con­ştiinţei naţionale. Stă sub patronajul I. P. S. Sale mitropolitului Nicolae. Sufletul ei este azi dirigentele şi directori­i ei artistic, di profesor de muzică Nicolae Oancea. După cuvântul de deschidere, a urmat salutul delegaţilor. Soc. «Cântarea României» predă Reu­niunii o cupă de aur. Şedinţa festivă se încheie cu două minunate cântări. Seara a fost concertul I, con­­certul clasic al Reuniunii. A fost o prestaţie de care se poate cu adevărat mândri. Cu concursul dnei L. Cosma, profesoară la conserv, de muzică Bucureşti, dl. A. Voi­leanu, profesoară la conserv, de muzică Cluj, dl Ionel Crişan, pro­fesor la conserv, din Cluj, dl I. Damian şi alte forţe. Reuniunea a dat un concert ce a întrecut toate aşteptările. Punctele grele — cu­ cor mixt, orhestră şi solo — au fost executate cu o măestrie ce ar putea mulţumi şi cele mai mari preten­­siuni artistice. Luni, a doua zi de Rusalii, a fost al doilea concert cu admirabile cântări şi compoziţii poporale. In solo au făcut prestaţii îndelung aplaudate dna L. Cosma, dni I. Damian, Isaia Popa, N. Topolog. A plăcut mult şi puternica voce de bariton a diac. Constantines­cu de la Biserica Amza, Bucureşti. Cântarea de încheiere «De la Nistru pân’ la Tisa», a rămas în suflete. Reuniunea poate fi mândră de prestaţiile ce le-a făcut, iar dlui prof Oancea — tipul oamenilor de jertfă cari fac lucruri mari — i se cuvine toată lauda neprecupeţită. Dorim şi noi acestei Reuniuni, mulţi ani plini de prosperare şi izbânzi! T.­J£3 O poezie scrisă în amintirea gliei de 20 Mai 1928 când s’a sfinţit biserica din Sânt Andrei din partea înalt Prea Sfinţiei Sale Mitropolitului Nicolae. Sä ne fie spre sfinţire A bisericei zidire jertfa sfintelor altare Sä ne fie spre 'ndreptare Desbricând omul cel râu Să-l primim pe Dumnezeu In a Domnului vestmânt Să ne ’mbrăcim pe pământ Prin irtdeţă şi iubire Să trăim tot în frustre La coarnele plugului Ca şi ’n casa Domnului Haina noastră creştinească Prin fapte să strălucească CA e haină purtătoare Nu-i cojoc de sărbătoare. Muntean Gheorghe ostaş în Oastea Domnului, acar C. F. R., patiz. Vom avea un Iunie rece şi cu furtuni? Un astronom din Austria profeţeşte că luna Iunie va fi o lună rece, cu multe ploi, pe alocuri vor fi uragane, cata­strofe şi inundaţii. Tulburări mai mari vor fi la 12, 17 şi 29 Iunie. Nopţile vor fi răcoroase. Câtă dreptate va avea Neamţul, vom vedea.

Next