Lupta Moldovei, octombrie-decembrie 1946 (Anul 2, nr. 148-161)
1946-10-01 / nr. 148
y Mil, pH, Kiliat tiA ■ 1 ARMIMMI A4IA STR. V. ALECSANDRI Nr. 12 IAȘI ȚFî, Nr. 1«t»S ßigen«! Comitetului Regional Moldova al Partidul**! Comunist Român AWL n—Nr. 14S Sill 6 PAGINT 2500 LEIfi. P„ D.4 să-l rai ! Marii 1 Octombrie 1946 O ^ da vr <t* in putrefacii p 1 Semnul cel mail sicur al Mu*rtîi »<&»; P«*erea, îm poate teci Și cada>vr © i› fostelor partide Í.?»»••« ®» l»cerm .4 SIRCĂ» Uf* «I dascompunent. Surpinse ac îasî» *j iTțl «erw for anti-nalonsl si arni-tiemoSK Sî pe si ta trese pozițiile Ilor' wljKS?i SiKiîS“ *? t³ i 3 TA* irrs? ** >5rei³ s«$* parsinere Mur wanii* sg Bradams sunt silnic părăsite de «■«»« mente tot mai numeroase. Astfel «Ss în partidul Rianona MărantK ce au plecat Insă in timpul dictaturii anto.115^ «1 ®«« luptătorii antifasciști In frunte cu d-mi Ralea, ^holme^csais și Livereartu s’au mai desprins grupul democrat ăl d-lii Anton mm» landrei care a reunit și strânsă tisului său owna parte din cadrele cinstite ale partidulur sruput ddiii Br». il„ Lupii, grupul Vassiescu«fi ©%țara,«S»incșâșgr árâul,' Iar, in ultimul timp •prif» cipalii fruntași ,din Capitalș' d-nii.Protopopetii în »au? Iliescu, Komarovski,' Ai Weiss, © I«. isi iași ' , grup însemnat la fringe/cu dl. avocat - CII® trecut în partidul d-înt. Dr. i. Lupa, iar grupul d»iísi prof. Ionică Sotes este iacase»fl»«ni» pe punctul de a părăsi corabia «nanistă. ” si îi „partidul** Bratienilor, sltiistia ttu.c, mai rofă. Redus la numai câteva organisatii iad«« *«« deoarece marea majoritate a partidelul urmat p*a dj. Gn. Tatârâscu, agen lra r.B.* rfclul catpital bancar este și ea mereu părăsită de fostele cadre. Presa ieșani a înregistrat plecarea din acest partid a unui numeros grup de tineret în frunte cu dr. Prof. G. Mărgărit, fostul președinte al Tineretului Național-Liberal, care și desvăluit tst coloanele „Moldovei-Lifisere“ toată esilidăria ewsfearului baneheress. In acelaș timp organizația leșină este ameniristâ si*se rupă In« tre grupe*© © svaid tecevifa și trestitul@îsia* înainte da a părăsi definitiv scena istoriei românești elicei o reacționare mai infesteasa pentru ultima oară aerul cu duhoarea decr ®« pitise viii lor. Ț»re, scârbită, va ști sa să arunce in curind în lada de gunoi a vechiturilor ieșite din isla j—■—Un esempla"—și o învățătură Cotidianul In șara „Moldova Libera" In 28 Septembrie 196 s*e»a pus sub ochi Intr’o modestă notiță informativă ca la Huși , ședința de comitet a Sindicatului învățător lor, la care au participat și detagați «5 la județ. In urma apelului făcut de G. Q. M. In vederea ajutorării regiunilor lovite de secetă s-a luat hotărîrea ca învățătorii din jud. Fabciu să doneze salariul pe o zi în folos Jl locuitorilor din regiunile lovite de secetă“. Cele câteva rânduri dintr’un gslț de gazetă, poate au scapat cititorului, sau daca le-a citit, el a pus faptul !n rândul întâmplărilor infirtare. Mărețul gest al învățătorietii faiciene trebuește privit fasă prin prisma realității și a semnificației lui. Aici nu este vorba despre Învățătorii din Teleorman, Oii. Vlașea sau Mehedinți unde ucideie au îmbelșugat gospodăriile și au asigurat pânea pe toate zilele. Pe meleagurile Fălciului fotu-S pustiu. Seceta a bântuit ©a cruzime ,stând altîrea piefturi de apă. Și păsurile ce nifuf au părăsit pământul ce nu mai prindea nici rouă. Populația județului și in special țărănimea a privit cu mari nădejdi spre cer pentru a se milostivi în bine facatoarea pîoale. Dar aceasta n’a venit Totul s’a uscat Totul a pierit. Și atunci lumea și-a îndreptat privirile pline de nădejdi către acei care au grija de popor — Guvernul — Și el a răspuns: Tot poporul a fost mobilizat pentru ajutorarea Moldovei. Dascălii înîdeni sunt la datorie în milocul celor bătuți D. M HALACHE — Continuare în pag. 5-a — Săptămâni viitoare la Uzina Electrică va fi pus în funcțiune motorul „Diesel 8* - 18 © ® mintifer © — tin curmat »aptămânii libtnrxre se ca termina la Usina «Je «Stschrichatp Hin t&calttair, montarea moturului „Ulise I Sm cu ©»ater« de &< cal, Acemi motor © sta ta pn» in funcțiune vas tsålgum o bună «t str<I>niral», minți electrice la orașul sasira. Lucrează la montarea Dieselui echipa, de muncitori „Câtârași/ sub directa supraveghere a d-lui inginer Oprișor și Iov, Bassov. Ceea ce trebue remarcat este ca montarea uriașului motor se face de către specialiștii noștri, lucru pe care altădată îl executau tehnicieni aduși din străinătate, In munca pe care muncitorii dela Uzină o depun s'au evidențiat la ultimul timp următorii : Tutunaru Ion, sudor ; Anghelesc« și Aposter dela Secția Bobinai ; Enea Bulgare și Balint dela revizia vagoane, Păuzaru și Alexandrescu ia munca de la motorul ,Diesel 7“. guvernare . Pentru acei care s'au oprit vreodată să mediteze câtuși ele puțin asupra democrației și asupra felului în care tn final ei trebue să se desfășoare o guvernare, cele expuse aici nu vor mai constitui decât lucruri comune. Totuși chestiunea merită discutată întrucât se mai duc și astăzi in țara noastră diverse voci care pretind că la noi a existat un regim democratic și că foștii ei reprezentanți — politicienii istorici — mai reprezintă și astăzi stâlpii „adevăratei democrații“. Noțiunea de democrație cuprinde tn ea indicația domniei poporului. Contrar deci regimurilor dictatoriale, care fondate pe acte arbitrare resping dela început orice imixtiune a masselor in proectele lor, regimul democrat trebue in primul rând să dovedească prin concepțiile care stau la baza programului său de In fă iutri că a sesizat aspectele cele mai reale ale problemelor și cu soluțiile pe care le întrevede surdin sensul rezolvării lor, în folosul masselor populare. După felul tn care diversele formații politice concep acest program de guvernare depinde și simpatia sau antipatia cetățenilor pentru ele. Dat fiind că întocmirea unui program de guvernare este un stat elementar al unui regim care vrea să se pretindă democrat, să nu ne uite faptul că in anii de guvernare istorică, vechile partide se prezentau cu un program de guvernare pe care le supuneau — o simplă formalitate—opiniei publice, dar să nu ne mire nici faptul că astăzi Blocul Partidelor Democrate se prezintă in fața țării al cărei scrutin ii cere, cu o platformă program în care sunt cuprinse soluțiile pe care acest bloc le propune pentru rezolvarea tuturor problemelor de care se lovește țara. Oricât însă am vrea să-l găsim între ele o asemănare — dictată mai ales de titlu — deosebiri fundamentale apar imediat pentru ochii oricât de puțin exersați. In primul rând modul lor de generare. Departe de a tine seamă de realitățile imediate care singure sunt in stare să orienteze just soluțiile, programele de guvernare istorice au fost mereu niște șabloane de probleme și soluții pe care ei le expuneau cu mare scumot in fata țării vrând să trezească impresia că intr'adevăr sunt preocupați de ele. M. GHIMPU — Continuare in pag. 5-a — ACȚIUNEA C Aasa Sa.ului 63 de COPII AU FOST TRIMIȘI ERI SEARA LA BUCUREȘTI UN VARE CENTRU DE triaj va fi înființat la Liceul Militar In cadrul acțiunii de ajűtomre a copiilor din regiunile înfometate, C. A. R S -ut (Comitetul de Ajutorare a Regiunilor Secetoase) a pornit o intensă ofensivă. După înființarea că( minutul de taiere din str. Pașcani) despre care relaîasrs Intr u un reportaj din pagina V-a, 63 de copii au fost trimiși din seara la București de unde vor fi repartizați la diferite centre pentru a primi îngrijire pe tot timpul iernii. Deasemeni, C.A.R.S.-ul a luat inițiativa de a înmulți numărul pichetelor de triere și organizare a unui mare entru cotiaj în locații Liceului Militar, cu o capacitate de adăpostire a 100 de copii din regiunile înfometate. Pe drumurile pe node au trecut cruciații „Mă duc lomenestn, Dono Groza, ce-i prostru povestiri ate I" onilor“„ adevdra'e -i rsi.fâîr "®B*9I—Iljlílt-. * -f”’- irui-'.-if1-v - f • K^fssa^vFjse» ihimiieh •■■ a3«3!xm«sa2«siS9ei&]3 ffi«»s»Ba Belșugul redutul pe care-l așteptau din țarini Use părea aproape o dortie divină după prăpădul amuzat trecii. Au așteptat săpamâni lungi și thinuih are stropii izbăvitori de ploaie dar ploaia n’a venit. Și-au întors ochii arși spre ogoare și ie- u văzut cernute cu o buruiană veștedă și pitică, pănea și mámaiga din anul acesta, iarna bățea la ușă. Unii dintre ei și-au pitit in chimir ultimile bancnote sdrențuite, și-au aruncat desaga ti, spate și au pimit. Unde ? Nu știau nici ei bine. Li se spusese că tuidea „• prin Oltenia, prin Banat s’ar fi făcut grâu frumos și bogat, porumb falnic, aurit. Au pornit Infiorați de speranțe, spre aceste oaze Îndepărtate. Măcar o desagă de mălai să aducă atasă pentru nevasta, care-i privea pierită din prag, pentru ariii care așteptau mereu. In fiecare sat se însgroau rândurile cruciaților foamei. L-am văzut în gări și pe drumuri de țară, în țara Bârsei, în Oltenia, până și pe malurile Begăi, împinși de speranță, întorcându-se triumfători cu sacul plin, sau prăbușit la vreun coif de drum cu desaga desumflată, i-am urmărit în lungi cohorta, pierzându-se in praful șoselelor sau adunați în pestrițe pachete omenești pe acoperișurile vagoanelor de tren — peregrinii foametei, peregrinii nenorocirii moldovene a cărui solie au purtat-o la toate colțurile țării. Un tewetsr», o «icoanâ ți un om în sarepenă Pe Șoseaua Ploești-București un brutanaș de vreo 15 ani, cu piciorul plantat posesiv pe un sac umflat, scruta cu mâna streașină la ochi nesfârșirea șoselei. — Ce aștepți mai băete ? — la, o mașina sa ma ducă la București — Da’ de acolo ești tu ! — »Nu, eu îs din județul Feleii, da mă duc la București la un Iran a tatii, ră a «âe ca ma urcă pile.«Ircitigfi m mă duci ca'n palmă BCfcIS. Eu am fost tocmai in Ardeal după iama de popușoi. — Dar tatăl tău nu s'a putut dure ? — CI sä se ducă. S’a A,« © f «a Rf. GROZEA — • Con Pnndw în ,mg. 5-a Casa Alegătorului, o cetățue cetățenească a cartierului. Sub d una din zilele trecute mă aflam in viesparul matinal de oameni din dința Halei unde venisem cu puținele mele economii doar, doar voiu reuși să cumpăr câte ceva pentru iarnă. Și fiindcă era încă destul de dimineață un loc să mă opresc la prima tarabă cu zarzavaturi sau la cea dintâi grămadă de cartofi, am apucat parcă mai strâns coșul de ureche și am prins să execut cu atenție o recunoaștere de a un capăt la celălalt al pielii. Cum Insă după vreo câteva ture mi s'a impus constatarea că prețurile, la ora acelea, nu erau Intr'atât de variabile mi-am lăsat ispitit conținutul pungii in fața unor movile cu ardei și gogoșari și după obișnuita târguială am făcut și eu piața și fiindcă stau prin apropiere am intins-o spre casă. @ Acisfi ©aie terraitează în drum însă ces d »16 traversez str. Anastasie Panu, curios cum, e un deob te cetățeanul dimineața, m’am oprit alatur findu-mă unui grup de oameni strâns ciotcS vis-a-vis de farmacia Receanu care mi s’a părut că se ceartă ți pun ceva la cele. Ca sa mărturisesc drept, am dam Scăpat tramvaiul, cum se spune, fiindcă In momentul când tocmai tnnditi ciulit urechile spre a prinde fitul discuțiilor st a Hotărîrile Senatului Universitar Când se deschid cursurile Au fost fixate noile taxereintroducerea examenelor de admitere. Reportajul în pag. V-a am ammaaa Basaaammm.?. msamt ■ a - -timmu SC- l-l UE îsmngi Bocului Parteist Democrate „De ce am fost omis din liste’?«/4 Hai la Casa Alegătorului“ ni 8 dumiri, un cetățean mai înfipt a tăiat nodul controverselor, conchizând spre marea mea pentru moment deziluzie : — Hai la Casa Alegatorului ! Și-au și luat-o din loc. La Casa Alegătorului din Haiă Bănuitor și pot spune decc, încă dezorientat de rapiditatea celor întâmplate poate unde încă nu prinsesem firul, mi-am închipuit că la miloc trebue să fie ceva grav devreme ce cei vreo optzece cetițeni o porniseră ca la comandă. De aceea în loc să-mi continui drumul acasă, m'ara descotorosit imediat de mia de lei pe care am economisit-o la gogoșeri, trimîiând coșu acasă printr'un băiețaș și am întins compasul după gloată. Casa Alegătorului e la vreo 40-50 de metri de farmacia Beceanu, pe str. Anastasie Pana în capătul dinspre str. Jilena Doamnă și o identifici îndoia după firma tricoloră de pe perete, înăuntru mH nici ca la tribunal, nici ca la poliție, sau aiurea unde sa te ia cineva la cercetat ci ca într'o casă în care cum intri îți pare ce ai mai fost pe acolo. Din una Ia alta D-nuil Popovici care după cum am priceput mai târziu era de serviciu în ziua ai eia, face serviciul de gazdă și ne invită pe fiecare strângândune mâna pe rând la toi și mie. Ca sa evit orice stângăcie și ca să nu observe cumva domnu Dopo viei că am venit așa degeaba mă auz și eu pe un scaun îmi aprind iarăși, ca să fiu în notă, țigara progomi-tă— de când o lipsa asta—pe după amiază și aștept. — Ei, cum ii? întreabă d. Popovici si se afla lu mine — Continuare in pag. G a LirDin arsenalul istorc« Acte de o bestialitate nemaipomenită săvârșie de un avocat mantii „Istoricii“ alarmați de prosta situație pe care o au in rândurile cetățenilor au inceput să recurgă la acte de teroare și nemaipomenită sălbăticie. Furios că popularitatea trâmbițată de oficioasele lor nu se verifică pe teren, încearcă prin acte de forță să suprime pe cetățenii democrați. Astel în ziua de 18 Septembrie, avocatul Buceag proprietar de păduri în com. Crețești a bătut într-un mod îngrozitor ajutat fiind de băiatul pădurarului pe locuitorul Ene Sava din Huși. După ce l-au logit în pădure cu mâinile de un copac și după ce l-au strâns cu un șanț de gât, l-au bătut într 'un mod groaznic. In acelaș timp asupra bietului cetățean s’au aruncat o ploaie de invective, insuftânduse regimul democratic și Uniunea Sovietică. La un moment dat scăpa»* du i din mâinile lor," twoca« lui Buceag a scos un revol* ver și a tras trei focuri cari din fericire nu l-au nimerit pe Ene Sava. Din certifcatul medical »«liberat de Spitalul de Stat Huși se constată că locuitorii Ene Sava a fost supus unei încercări de strangulare și pezintă și ulcerații provenite de pe urma lovirii ei un corp tare. Acestea sunt metodele..' pe care maniștii înțeleg să le întrebuințeze împotriva adversarilor politici, metode cunoscute dealtfel și din trecutul plin de nelegiuiri al guvernărilor istorice. Cu câți însă actele de teroare se vor înmulți, cu atât și zidul solidarității cetățenilor democrați va fi tot mai consoli.» dar, iar bestialitățile manișttilor vor rămâne ca niște ultime svârcoliri ale unor neputincioase alcătuiri politice. Cuvântul lui Stalin cu d Untul păcii Dacă fie* Care dintre noi și-ar face înventarul zvonu*rilor care-i vin zilnic la ureche, șoptite de diferiți binevoitori „bine intornicați“ el rutea constata fără„ multă bătaie de cap că cele mai multe se referă la un apropiat ,nou război“. Nici nu s’a uscat inefi feme Sângele vărsat în războiul de curând terminat și provoca tori au și început sî zburde pentru câ iti atmosfera de panici și neîncredere cere se naște. **! îl pot combina mai bine afacerile. Nu e de mirare : deci că. trdr’o asemenea etmosferfi, o serie de fapte au fost Interpretate de observatori tateres«ți siu naiv, ca preliminarii ale unui nou cataclism. Cuvintele atât de răspicate pe care Generalisaimul Statin le-a rostit In cadrul intervietului acordat ziarului „Sunday Times“ vin să spulbere speranțele criminale ale provocatorilor de război și sâ înlăture neliniștea care se cuibărise in sufletele multora „Primejdia reală a unui nou războiu nu există in prezent* a spus Generalissimul Stalin după ce a arătat cine sunt acei care fac larmă in jurul iminenței unui conflict. Răspunzând la Întrebările următoare, Generalisaimul Stalin a înlăturat treptat toata argumentele care stau la baza argumentației războinice. Centralisaimul Stalin nu crede in posibilitatea unei „tncercuiri Capitaliste“a Uniunii Sovietice, incerturi* visetă «le mințile indarbantate ale multor reacționari. Uniunea Sovietică respinge cu hotârâre «dela utilizării Germaniei invinse ca un bastion împotriva puterilor occidentale. Uniunea Sovietică nu vrea să reabiliteze ea tortele agresiunii și ale crimii. Ceea ce dorete dânsa e democratizarea și demilitarizarea Germaniei adică trans»formarea ei într'un agent st pă«it. g' Nu Uniunea Sovietică este aceea care poate să permită vreo primejdie pentru. Genestralissimul Stalin respinge căi indignare învinuirea ridiculăi că partidele comuniste dun Europa Occidentală ar fi „sub ordinele Moscovei“ sau CÄ desvoltarea Uniunii spre comunism ar ,icspre posibilitatea unei celeborari pașnice cu limee capUhistL Realitatea de «apt a confr» mat «ie mult teza leninistă • posibliltații înfăptuiri Comuismului într'o singuri țari si anii războiului care a sfă țut eu dovedit c- o cotatte tare rodnică între țârii« Ca»pitaliste și marea socialismului este ptt ta postbul pentru eliberarea popoarelor. Conștient de "ța urlaeji a statului:pe certi r»;rezintă, conșlinul de vot de pace a tuturo-popiwret <*r. Generalissimul relativi I *rpinge manevre c*; «rc«r# HOVIA SF.b.MSCU — Continuare in porum >*a -ț