Lupta Sibiului, noiembrie 1950 (Anul 7, nr. 380-403)
1950-11-01 / nr. 380
Pagina 2 Sport Atitudinte nu mai au ce cuta pe terenurile de sforî Duminecă la matchul divizionar Locomotiva Timişoara — Locomotiva Sibiu, partidă care pentru localnici constituia un joc decisiv în situaţia lor în clasament, o serie de incidente pornite din public au întunecat atmosfera şi aspectul plăcut al fazelor de pe teren. O serie de „spectatori”, neînţelegând că în sport câştigă totdeauna cel mai bun, s-au dedat la ieşiri nesportive şi injurioase împotriva arbitrului Sf. Alexandrui din Bucureşti, ieşiri care au culminat cu înconjurarea acestuia şi încercarea de a-l lovi. S’a simţit nevoia de a se apela la organele miliţieneşti şi la tovarăşii cinstiţi care au luat atitudine pentru protejarea arbitrului. Atitudinea aceasta a unei părţi de spectatori se datorează unor elemente ce n’au ce căuta pe terenurile de sport şi care, duşmani ai regimului nostru de democraţie populară, încearcă să uneltească împotriva realizărilor acestuia, realizări care se extind şi asupra sportului ce în ţară la noi a căpătat o cu totul altă coloratură. Publicul spectator cinstit şi-a dat seama că nu arbitrul a fost factorul determinant al înfrângerii suferite de gazde. El trebue să demaşte pe toţi aceia care încearcă să păteze mişcarea sportivă din localitate. Comitetul pentru cultură fizică şi sport din localitate trebue să ia măsuri radicale pentru eliminarea elementelor turbulente de pe terenul de sport. Sindicatele trebue să dea dovadă de multă vigilenţă la împărţirea biletelor la tribuna I şi II, punctul de unde a pornit acţiunea de calomniere a conducătorului partidei. Trebue să se înţeleagă că acest gen de „manifestare” faţă de arbitri şi jucători este inadmisibil în sportul nostru. In serfinala Cupei R. P. R. Locomotiva Sibiu întâlneşte Casa Central a Armatei Miercuri în cadrul semifinalei Cupei RPR de football, Locomotiva CUR, Sibiu întâlneşte echipa Casei Centrale a Armatei. Sibienii, beneficiind de avantajul terenului, vor căuta să reediteze performanţa din campionat iar militarii să-şi ia revanșa și totodată să secalifice pentru finală. Publicitate populară PIERDUT’ extras de naştere, dovadă dela Miliţie, certificat şcolar şi dovadă dela Comitetul Provizoriu Ocna-Sîbiului, pe numele Rău Ioan. Rog predaţi la ziar, contrar le declar nule. PIERDUT bcon Nr. 1414 eliberat de Consignaţia" pe numele Radu Dumitru- II decka owl. ir Colectivele de agitatori de la fabrica „7 Noembrie“ şi „Republica“ duc munca de lămurire din casa in casa Pătrunşi de importanţa campaniei electorale, agittatorii de la fabricile „7 Noembrie“ şi „Republica“ Sibiu şi-au nceput activitatea. Agitatorii de la fabrica „7 Noembrie“ şi-au început activitatea pe teren printre primii. Pe strada Ţiglarilor, agitatoarele Berta Vereş, Eugenia Stănescu şi Tereza Nagy, au intrat din casă în casă, stând de vorbă cai cetăţenii şi lămurindu-i asupra diferitelor probleme pe care mi le cunoşteau şi îndrumându-i să-şi facă înscrierea în registrele electorale fără întârziere. Pe strada Euripide, grupul II de agitatori s-ta împărţit în două echipe a câte 4 tovarăşi, desfaşurându-şi activitatea de la un capăt la celălalt al străzii. Agitatorii au stat de vorbă cu soţiile oamenilor muncii, cu oamenii muncii de naţionalitate germană, explicându-le importanţa acestor alegeri. Agitatorii de la fabrica „Republica“ şi-au început de asemenea munca pe grupuri de case. Agitatorii Teodor Bobeş, responsabilul grupului II de agitatori şi Ioan Muleşiu, sunt cei mai buni agitatori. Ei nu precupeţesc nicio oboseală în activitatea lor. Dar dacă aceşti agitatori au fost pătrunşi de un înalt spirit de răspundere, răspunzând fără întrerupere chemării Partidului, nu tot aşa au procedat tovarăşii Veronica Simon, V. Bianu, N. Turcan, Elisabeta Pola, Iosif Pop, Gh. Badiu, M. Giureoiu şi R. Şaten, care au lăsat ca munca de agitaţie pe teren la grupul I să fie dusă de tov. Nicolae Şchiopu, cu încă doi agitatori şi la grupul III să fie dusă numai de trei agitatoi. Aceste delăsări trebuesc lichidate în cel mai scurt timp. ' viser' .LUPTA SIBIULUI“ Anul II (VII) — Nr. 380 (1671) O casă a alegătorului fără agitatori Trebue să dispară mentalitatea greşită a unora care cred că o casă a alegătorului odată deschisă nu mai este nevoie de buna organizare şi funcţionare a ei, aşa cum e cazul Casei Alegătorului Nr. 8 de pe lân-gă fabrica „Record“ din Mediaş, care este deschisă, dar care în ziua de 25 octombrie nu avea niciun agitator pentru a da cetăţenilor lămuririle necesare. Organizaţia de partid şi organizaţiile de massă trebue să treacă la formarea unui colectiv de agitatori, recrutaţi dintre cei mai buni, astfel ca agitaţia în cadrul campaniei electorale să-și poată atinge scopul. Colţul Alegătorului de la fabrica "Virola" din Sibiu nu funcţionează In multe Colţuri ale Alegătorului din Sibiu, prezenţa agitatorului este formală, pentru că acel care este desemnat să asigure permanenţa este plecat de la acest colţ sau este în producţie. Un asemenea caz este şi la Colţul Alegătorului de la fabrica „Virola“ din Sibiu, unde tov. Tudor Simion, funcţionar la secţia administrativă, este pus să ...lămurească cetăţenii asupra modului cum se vor desfăşura alegerile de la 3 Decembrie. La acest Colţ al Alegătorului până joi 26 Octombrie, nu exista pe masă nicio broşură cu Legea pentru alegerile de deputaţi în Sfraturile Populare şi cu expunerea tov. Chivu Stoica. Cazul de mai sus nu trebue să mai dăinue. Tovarăşii care se ocupă cu „Colţul Alegătorului“ trebue să-şi privească sarcinile cu mai multă seriozitate. La fabrica „Virola“ până la prezent s’au pregătit 20 de agiliatori pentru străzile: Târgul Fânului, Târgul Vitelor, str. Rusciorului şi Postăia ioi. Tovarăşii agitatori confirmaţi s’au dovedit în înălţimea sarcinilor ce li s’a încredinţat. Elemente bine pregătite ca tov. Alexandru Covaci, Alexandru Sărăescu, Ion Popescu, Ion Macrea, Aurelia Bighea şi alţii, cunosc legea pentru alegerile de deputaţi în Sfaturile Populare şi ştiu să lămurească pe alegători. Munca de agitaţie nu se face la întâmplare. După terminarea lucrului fiecare agitator ştie precis casele pe care trebue să le viziteze şi ce are de făcut. Agitatorii se adresează cetăţenilor în cuvinte frumoase, dându-le lămuriri în legătură cu alegerile şi tehnica votării. In cinstea zilei de 3 Decembrie UTM-iştii din organizaţia de bază II cartier Sibiu, au chemat la întrecere toate organizaţiile de cartier din regiunea Sibiu In cinstea alegerile pentru Sfaturile Populare, tinerii muncitori, încadraţi In organizaţia de bază a cartierului II Sibiu, au lansat o chemare la întrecere către toate organizaţiile de cartier din Regiunea Sibiu, fixând următoarele obiective: îndeplinirea la timp a tuturor sarcinilor trasate de organizaţie; intensificarea muncii de lămurire în rândurile tinerilor din atelierele particulare, prin agitatori şi înscrierea în registrele electorale a tuturor tinerilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege şi corespund din punct de vedere al vârstei; antrenarea tinerilor în întreceri socialiste individuale şi ridicarea lor profesională; colaborarea tuturor organizaţiilor de cartier cu căminele culturale, susţinerea muncii organizatorice în cadrul anului de învăţământ politic, antrenarea tinerilor muncitori în lupta pentru page şi colaborarea cu celelalte organizaţii de bază. Chemarea de mai sus constitue o dovadă că tineretul muncitor, educat de Partid, este hotărît să devină cât mai folositor Patriei. NICOLAE ENESCU. coresp Ţăranii muncitori din comuna Poiana-Sibiu şi-au propus candidaţii lor în Sfaturile Populare Ţăranii muncitori din comuna Poiana, întruniţi în adunare populară, şi-au propus candidaţii pentru Sfaturile Populare. După o matură chibzuinţă, ei au propus drept candidaţi de deputaţi în Sfaturile Populare pe tov. Petre Băltăţeanu, lăcătuş din Sibiu, tov. Maria Berixis, croitoreasă din Poiana, Ioan Bratei, ţăran muncitor din Rod, Ilie Banu meseriaş din rnionul Sebeş şi Gh. Ernescu, inginer la fabrica de hârtie Petreşti. „ Vă mulţumesc , a spus cu emoţie tov. Maria Berixias pentru cinstea ce mi-aţi făcut şi pentru aceasta îmi voiu dovedi tot ataşamentul şi dragostea faţă de toţi cei ce muncesc. Voiu căuta ca zi de zi să-mi dau toată puterea mea de muncă şi tot devotamentul pentru binele oamenilor muncii din această comună, pentru propăşirea ei și înflorirea scumpei noastre patrii". A. BUHAESCU, eoresp. Luna Prieteniei Româno-Sovietice Kauern mntt» rzr. n»r.waw»»>i!w nu Litersatures nalionalitetilor din HUSS — Conferinţa tov. Miron Radu Paraschivescu — 29 Octombrie a.c., int gii culturi mondiale, după cum fără precedent este socialismul însuşi, care răstoarnă teoriile greşite cum că între o naţiune mare şi una mică nu pot exista relaţii de egalitate. In urma Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie pentru prima dată în istorie s-a întâmplat ca peste 60 de naţionalităţi şi grupuri naţionale să-şi creeze o literatură unică în conţinutul ei socialist, în forme corespunzătoare tradiţiilor naţionale şi în limba lor proprie. In continuare tov. Paraschivescu a arătat că „duscă imperialismul în lupta sa pentru „unitatea vieţii mondiale“, sfărâmă şi descompune naţiunile şi naţionalităţile, iar astăzi lansează lozinca sângeroasă a lichidării suveranităţii or naţionale în folosul intereselor capitalismului angioamerican, — comunismul, dimpotrivă, în lupta sa pentru unitatea celor ce muncesc în lumea întreagă în spiritmen iară precedent, in istoria intre- ! tuliniei naţionalismului proletar, lanDuminecă, cadrul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice, a avut loc în sala Teatrului de Stat, în faţta unui numeros public, conferinţa tov. Miron Radu Pacaraschivescu, scriitor din Cluj, despre: „Literatura naţionalităţilor din U.R.S.S.“, programată de Comitetul Naţional pentru organizarea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice. Tov. Miron Paraschivescu şi-a început conferinţa arătând că politica Uniunii Sovietice faţă de viaţa spirituală a tuturor naţionalităţilor eliberate prin Revoluţie a fost întotdeauna o politică de egalitate, încurajare şi îndemn pe drumul afirmării valorilor specifice ale fiecărui popor. înflorirea literaturii popoarelor şi a grupurilor naţionale din U.R.S.S. — tocmai datorită faptului că au libertatea de a se afirma prin toate particularităţile lor — este un venosează lozinca viitoririi culturilor raţionale pe baza socialismului, lucru care se oglindeşte şi în literatura ţărilor respective. Tov. Paraschivescu a subliniat apoi adevărul că dacă astăzi popoarele şi naţiunile din U.R.S.S. cunosc înflorirea culturală ne maiîntâlnită, la fel ca şi cea economică şi politică pe care o cunoaştem, aceasta se datorează marelui Stalin, inspiratorul prieteniei şi unităţii între toate popoarele din U.R.S. Conferenţiarul a încheiat făcând o serie de exemplificări din literatura scriitorilor sovietici, de diferite naţionalităţi, care ilustrează p prezenţa vieţii noui, contemporane, opere pline de conţinut socialist şi forme naţionale, de adâncime şi răsunet în massele popoarelor sovietice. Conferinţa a fost un pata dent program artistic susţinut de corni Sindicatului Salariaţilor din învăţământ, dirijat, de tov. Gh. Sorina. t Tov. ILIE IOSIF candidat al ţăranilor muncitori din comuna Jua Tov. Ilie Iosif, s’a născut in 1902 la Sibiu, dintr’o familie de ţărani săraci, care trebuiau să muncească din greu pentru întreţinerea celor 9 copii. Intre anii 1917—1921 a fost ucenic tipograf, după care până in anul 1924 a fost angajat ca lucrător tipogaf la diferite tipografii din Sibiu. Intre anii 1924—1930, a lucrat la mai multe tipografii din Cluj, timp in care a activat în conducerea Sindicatului Tipografilor din Cluj şi a luat parte la diferite manifestări muncitoreşti şi greve, fapt pentru care era mai mult şomer, patronii refuzând angajarea lui. Aceasta l-a determinat să vină la Sibiu, dar şi aici rămâne şomer până în 1936, fiind ajutat de sindicat şi lucrând ca ziler pe la diferiţi patroni. In 1936 pleacă din nou la Cluj şi este angajat la Tipografia Justiţiei, de unde a fost concediat în 1938. Intre anii 1940—1948 îl găsim iar la Sibiu, lucrând la Tipografia „Clujul" şi apoi la „Progresul" şi activând în conducerea Sindicatului Grafic. In 1946 s-a înscris în P.C.R., încredinţându-i-se diferite sarcini pe care le-a dus cu conştiinciozitate la îndeplinire. In 1948 a urmat Şcoala Medie de Partid. La terminarea şcolii a fost numit secretar al organizaţiei P.M.R. a plăşii Miercurea. Din Aprilie 1949 a funcţionat ca şef al Secţiunii Administrative a Comitetului Provizoriu judeţean Sibiu. Prin activitatea sa din trecut şi prin activitatea ce a desfăşurat-o după 23 August 1944 in locurile de răspundere pe care le-a ocupat, tov., Ilie Iosif s’a dovedit a fi un bun tovarăş şi un element ataşat clasei muncitoare din care face parte. Pentru munca sa, neobosită in folosul oamenilor muncii, ţăranii muncitori din comuna -Jina i-au propus candidat al lor pentru Sfatul Popular Regional. FELICIA GHERMAN, coresp. Agitatori, membri ai colectivelor gazetelor de perete, corespondenţi de presa! In fiecare Luni şi Joi, intre orele 17,45-16, posturile noastre de radio vor avea emisiuni speciale pentru agitatori. Participaţi cu toţii la audiţiile colective ce se vor organiza pentru vai în zilele respectivei SPECTACOL si Teatrulde Stat Marţi 31 Octombrie, orele 8: „De partea cealaltă“. Cinematografe Cinema VICTORIA prezintă: „O pânză în depărtare“. Cinema CORSO prezintă o nouă premieră „Nunta lui Figaro“. X I.C.S. Alimentare Sibiu Str. N. Kilicescu Nr. 13 cumpără: - cântare- automate - cântare terezie cântare decimale 200 kg