Lupta Sibiului, noiembrie 1950 (Anul 7, nr. 380-403)

1950-11-01 / nr. 380

Pagina 2 S­port Atitudin­­te nu mai au ce c­uta pe terenurile de sforî Duminecă la matchul divizio­nar Locomotiva Timişoara — Locomotiva Sibiu, partidă care pentru localnici constituia un joc decisiv în situaţia lor în clasament, o serie de incidente pornite din public au întunecat atmosfera şi aspectul plăcut al fazelor de pe teren. O serie de „spectatori”, neîn­­ţelegând că în sport câştigă totdeauna cel mai bun, s-au de­dat la ieşiri nesportive şi in­jurioase împotriva arbitrului Sf. Alexandrui din Bucureşti, ieşiri care au culminat cu înconju­rarea acestuia şi încercarea de a-l lovi. S’a simţit nevoia de a se apela la organele miliţieneşti şi la to­varăşii cinstiţi care au luat ati­tudine pentru protejarea arbi­trului. Atitudinea aceasta a unei părţi de spectatori se datorează unor elemente ce n’au ce căuta pe terenurile de sport şi care, duşmani ai regimului nostru de democraţie populară, încearcă să uneltească împotriva realiză­rilor acestuia, realizări care se extind şi asupra sportului ce în ţară la noi a căpătat o cu totul altă coloratură. Publicul spectator cinstit şi-a dat seama că nu arbitrul a fost factorul determinant al înfrân­gerii suferite de gazde. El tre­­bue să demaşte pe toţi aceia care încearcă să păteze miş­carea sportivă din localitate. Comitetul pentru cultură fi­zică şi sport din localitate tre­­bue să ia măsuri radicale pen­tru eliminarea elementelor tur­bulente de pe terenul de sport. Sindicatele trebu­e să dea do­vadă de multă vigilenţă la îm­părţirea biletelor la tribuna I şi II, punctul de unde a pornit acţiunea de calomniere a con­ducătorului partidei. Trebue să se înţeleagă că a­­cest gen de „manifestare” faţă de arbitri şi jucători este inad­misibil în sportul nostru. In ser­fin­ala Cupei R. P. R. Locomotiva Sibiu întâlneşte Casa Centra­l a Armatei Miercuri în cadrul semifina­lei Cupei RPR de football, Lo­comotiva CUR, Sibiu întâlneşte echipa Casei Centrale a Arma­tei. Sibienii, beneficiind de a­­vantajul terenului, vor căuta să reediteze performanţa din cam­pionat iar militarii să-şi ia re­vanșa și totodată să se­­califice pentru finală. Publicitate populară PIERDU­T’ extras de naştere, do­vadă dela Miliţie, certificat şcolar şi dovadă dela Comitetul Provizoriu Oc­­na-Sîbiului, pe numele Rău Ioan. Rog predaţi la ziar, contrar le declar nule. PIERDUT bcon Nr. 1414 eliberat de Consignaţia" pe numele Radu Dumitru- II decka owl. ir Colectivele de agitatori de la fabrica „7 Noembrie“ şi „Republica“ duc munca de lămurire din casa in casa Pătrunşi de importanţa campaniei electorale, agittatorii de la fabricile „7 Noembrie“ şi „Republica“ Sibiu şi-au nceput activitatea. Agitatorii de la fabrica „7 Noem­brie“ şi-au început activitatea pe te­ren printre primii. Pe strada Ţigla­­rilor, agitatoarele Berta Vereş, Eu­genia Stănescu şi Tereza Nagy, au intrat din casă în casă, stând de vorbă cai cetăţenii şi lămurindu-i a­­supra diferitelor probleme pe care mi le cunoşteau şi îndrumându-i să-şi facă înscrierea în registrele electorale fără întârziere. Pe strada Euripide, grupul II de agitatori s-ta împărţit în două echipe a câte 4 tovarăşi, desfaşurându-şi activitatea de la un capăt la celălalt al străzii. Agitatorii au stat de vor­bă cu soţiile oamenilor muncii, cu oamenii muncii de naţionalitate ger­mană, explicându-le importanţa aces­tor alegeri. Agitatorii de la fabrica „Republi­ca“ şi-au început de asemenea mun­ca pe grupuri de case. Agitatorii Teodor Bobe­ş, responsabilul grupu­lui II de agitatori şi Ioan Muleşiu, sunt cei mai buni agitatori. Ei nu precupeţesc nicio oboseală în activi­tatea lor. Dar dacă aceşti agitatori au fost pătrunşi de un înalt spirit de răs­pundere, răspunzând fără întrerupe­re chemării Partidului, nu tot aşa au procedat tovarăşii Veronica Si­mon, V. Bianu, N. Turcan, Elis­abeta Pola, Iosif Pop, Gh. Badiu, M. Giur­­eoiu şi R. Şaten, care au lăsat ca munca de agitaţie pe teren la grupul I să fie dusă de tov. Nicolae Şchiopu, cu încă doi agitatori şi l­a grupul III să fie dusă numai de trei agi­tatoi. Aceste delăsări trebuesc lichidate în cel mai scurt timp. ' viser' .LUPTA SIBIULUI“ Anul II (VII) — Nr. 380 (1671) O casă a alegătorului fără agitatori Trebue să dispară mentalitatea gre­şit­ă a un­ora care cred că o casă a alegătorului odată deschisă nu mai este nevoie de buna organizare şi funcţionare a ei, aşa cum e cazul Casei Alegătorului Nr. 8 de pe lân-­­­gă fabrica „Record“ din Mediaş, care este deschisă, dar care în ziua de 25 octombrie nu avea niciun a­­gitator pentru a da cetăţenilor lămu­ririle necesare. Organizaţia de partid şi organi­zaţiile de massă trebue să tre­acă la formarea unui colectiv de agita­tori, recrutaţi dintre cei mai buni, astfel ca agitaţia în cadrul campa­niei electorale să-și poată atinge scopul. Colţul Alegătorului de la fabrica "Virola" din Sibiu nu funcţionează In multe Colţuri ale Alegătorului din Sibiu, prezenţa agitatorului este formală, pentru că acel care este de­semnat să asigure permanenţa este plecat de la acest colţ sau este în producţie. Un asemenea caz este şi la Colţul Alegătorului de la f­abrica „Virola“ din Sibiu, unde tov. Tudor Simion, funcţionar la secţia adminis­trativă, este pus să ...lămurească ce­tăţenii asupra modului cum se vor desfăşura alegerile de la 3 Decem­brie. La acest Colţ al Alegătorului până joi 26 Octombrie, nu exista pe masă nicio broşură cu Legea pentru alegerile de deputaţi în Sfra­­turile Populare şi cu expunerea tov. Chivu Stoica. Cazul de mai sus nu trebue să mai dăinue. Tovarăşii care se ocupă cu „Colţul Alegătorului“ trebue să-şi privească sarcinile cu mai multă seriozitate. La fabrica „Virola“ până la pre­zent s’au pregătit 20 de agiliatori pentru străzile: Târgul Fânului, Târgul Vitelor, str. Rusciorului şi Postă­ia i­oi. Tovarăşii agitatori con­firmaţi s’au dovedit în înălţimea sar­cinilor ce li s’a încredinţat. Elemente bine pregătite ca tov. Alexandru Co­vaci, Alexandru Sărăescu, Ion Po­pescu, Ion Macrea, Aurelia Bighea şi alţii, cunosc legea pentru alege­rile de deputaţi în Sfaturile Populare şi ştiu să lămurească pe alegători. Munca de agit­aţie nu se face la în­tâmplare. După terminarea lucrului fiecare agitator ştie precis casele pe care trebue să le viziteze şi ce are de făcut. Agitatorii se adresează cetă­ţenilor în cuvinte frumoase, dându-le lămuriri în legătură cu alegerile şi tehnica votării. In cinstea zilei de 3 Decembrie UTM-iştii din organizaţia de bază II cartier Sibiu, au chemat la întrecere toate organizaţiile de cartier din regiunea Sibiu In cinstea alegerile pentru Sfatu­rile Populare, tinerii muncitori, înca­draţi In organizaţia de bază a cartie­rului II Sibiu, au lansat o chemare la întrecere către toate organizaţiile de cartier din Regiunea Sibiu, fixând următoarele obiective: îndeplinirea la timp a tuturor sarcinilor trasate de organizaţie; intensificarea muncii de lămurire în rândurile tinerilor din a­telierele particulare, prin agitatori şi înscrierea în registrele electorale a tuturor tinerilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege şi co­respund din punct de vedere al vâr­stei; antrenarea tinerilor în între­ceri socialiste individuale şi ridicarea lor profesională; colaborarea tuturor organizaţiilor de cartier cu căminele culturale, susţinerea muncii organiza­torice în cadrul anului de învăţă­mânt politic, antrenarea tinerilor muncitori în lupta pentru page şi colaborarea cu celelalte organizaţii de bază. Chemarea de mai sus constitue o dovadă că tineretul muncitor, e­­ducat de Partid, este hotărît să de­vină cât mai folositor Patriei. NICOLAE ENESCU. coresp Ţăranii muncitori din comuna Poiana-Sibiu şi-au propus candidaţii lor în Sfaturile Populare Ţăranii muncitori din comuna Po­­iana, întruniţi în adunare populară, şi-au propus candidaţii pentru Sfatu­rile Populare. După o matură chibzuinţă, ei au­­ propus drept candidaţi de deputaţi în Sfaturile Populare pe tov. Petre Băltăţeanu, lăcătuş din Sibiu, tov. Maria Berixis, croitoreasă din Po­iana, Ioan Bratei, ţăran muncitor din Rod, Ilie Banu meseriaş din rnionul­­ Sebeş şi Gh. Erne­scu, inginer la fa­­brica de hârtie Petre­şti. „ Vă mulţumesc , a spus cu emoţie tov. Maria Berixias pentru cinstea ce mi-a­ţi făcut şi pentru a­­ceasta îmi voiu dovedi tot ataşa­mentul şi dragostea f­aţă de toţi cei ce muncesc. Voiu căuta ca zi de zi să-mi dau toată puterea mea de muncă şi tot devotamentul pentru bi­nele oamenilor muncii din această comună, pentru propăşirea ei și înflo­rirea scumpei noastre patrii". A. BUHAESCU, eoresp. Luna Prieteniei Româno-Sovietice Kauern mntt» rzr. n»r.waw»»>i!w nu Litersatures nalionalitetilor din HUSS — Conferinţa tov. Miron Radu Paraschivescu — 29 Octombrie a.c., int gii culturi mondiale, după cum fără precedent este socialismul însuşi, care răstoarnă teoriile greşite cum că între o naţiune mare şi una mică nu pot exista relaţii de egalitate. In urma Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie pentru prima dată în istorie s-a întâmplat ca peste 60 de naţionalităţi şi grupuri naţionale să-şi creeze o literatură unică în conţinutul ei socialist, în forme co­respunzătoare tradiţiilor naţionale şi în limba lor proprie. In continuare tov. Paraschivescu a arătat că „duscă imperialismul în lup­ta sa pentru „unitatea vieţii mon­diale“, sfărâmă şi descompune na­ţiunile şi naţionalităţile, iar astăzi lansează lozinca sângeroasă a lichi­dării suveranităţii or naţionale în folo­sul intereselor capitalismului angio­­american, — comunismul, dimpotrivă, în lupta sa pentru unitatea celor ce muncesc în lumea întreagă în spiri­tmen iară precedent, in istoria intre- ! tul­iniei naţionalismului proletar, lan­Duminecă,­­ cadrul Lunii Prieteniei Româno-So­vietice, a avut loc în sala Teatrului de Stat, în faţta unui numeros pu­blic, conferinţa tov. Miron Radu Paca­­raschivescu, scriitor din Cluj, des­pre: „Literatura naţionalităţilor din U.R.S.S.“, programată de Comitetul Naţional pentru organizarea Lunii Prieteniei Româno-Sovietice. Tov. Miron Paraschivescu şi-a în­ceput conferinţa arătând că politica Uniunii Sovietice faţă de viaţa spiri­tuală a tuturor naţionalităţilor eli­berate prin Revoluţie a fost întot­deauna o politică de egalitate, încu­rajare şi îndemn pe drumul afirmării valorilor specifice ale fiecărui po­por. înflorirea literaturii popoarelor şi a grupurilor naţionale din U.R.S.S. — tocmai datorită f­aptului că au li­bertatea de a se afirma prin toate particularităţile lor — este un veno­sează lozinca viitoririi culturilor ra­ţionale pe baza socialismului, lucru care se oglindeşte şi în literatura ţă­rilor respective. Tov. Paraschivescu a subliniat a­­poi adevărul că dacă astăzi popoa­rele şi naţiunile din U.R.S.S. cunosc înflorirea culturală ne mai­întâlnită, la fel ca şi cea economică şi poli­tică pe care o cunoaştem, aceasta se datorează marelui Stalin, inspi­ratorul prieteniei şi unităţii între toa­te popoarele din U.R.S.­ Conferenţiarul a încheiat făcând o serie de exemplificări din literatura scriitorilor sovietici, de diferite na­ţionalităţi, care ilustrează p prezenţa vieţii noui, contemporane, opere pli­ne de conţinut socialist şi forme na­ţionale, de adâncime şi răsunet în massele popoarelor sovietice. Conferinţa a fost un pata de­nt program artistic susţinut de corni Sindicatului Salariaţilor din învăţă­mânt, dirijat, de tov. Gh. Sorina. t Tov. ILIE IOSIF candidat al ţăranilor muncitori din comuna Jua Tov. Ilie Iosif, s’a născut in 1902 la Sibiu, dintr’o familie de ţărani săraci, care trebuiau să muncească din greu pentru între­ţinerea celor 9 copii. Intre anii 1917—1921 a fost uce­nic tipograf, după care până in anul 1924 a fost angajat ca lu­crător tipog­af la diferite tipo­grafii din Sibiu. Intre anii 1924—1930, a lucrat la mai multe tipografii din Cluj, timp in care a activat în condu­cerea Sindicatului Tipografilor din Cluj şi a luat parte la diferite manifestări muncitoreşti şi gre­ve, fapt pentru care era mai mult şomer, patronii refuzând angajarea lui. Aceasta l-a determinat să vină la Sibiu, dar şi aici rămâne şo­mer până în 1936, fiind ajutat de sindicat şi lucrând ca ziler pe la diferiţi patroni. In 1936 pleacă din nou la Cluj şi este angajat la Tipografia Jus­tiţiei, de unde a fost concediat în 1938. Intre anii 1940—1948 îl gă­sim iar la Sibiu, lucrând la Tipo­grafia „Clujul" şi apoi la „Pro­gresul" şi activând în conducerea Sindicatului Grafic. In 1946 s-a înscris în P.C.R., în­­credinţându-i-se diferite sarcini pe care le-a dus cu conştiinciozitate la îndeplinire. In 1948 a urmat Şcoa­la Medie de Partid. La terminarea şcolii a fost numit secretar al or­ganizaţiei P.M.R. a plăşii Miercu­rea. Din Aprilie 1949 a funcţionat ca şef al Secţiunii Administrative a Comitetului Provizoriu judeţean Sibiu. Prin activitatea sa din trecut şi prin activitatea ce a desfăşurat-o după 23 August 1944 in locurile de răspundere pe care le-a ocupat, tov., Ilie Iosif s’a dovedit a fi un bun tovarăş şi un element ataşat clasei muncitoare din care face parte. Pentru munca sa, neobosită in folosul oamenilor muncii, ţăranii muncitori din comuna -Jina i-au propus candidat al lor pentru Sfa­tul Popular Regional. FELICIA GHERMAN, coresp. Agitatori, membri ai co­lectivelor gazetelor d­e pe­rete, corespondenţi de presa! In fiecare Luni şi Joi, intre orele 17,45-16, po­sturile noastre de radio vor avea emisiuni spe­ciale pentru agitatori. Participaţi cu toţii la audiţiile colective ce se vor organiza pentru vai în zilele respectivei SPECTACOL si Teatrul­­de Stat Marţi 31 Octombrie, orele 8: „De partea cealaltă“. Cinematografe Cinema VICTORIA prezintă: „O pânză în depărtare“. Cinema CORSO prezintă­ o nouă premieră „Nunta lui Figa­ro“. ­ X I.C.S. Alimentare Sibiu Str. N. Kilicescu Nr. 13 cumpără: - cântare- automate - cântare terezie cântare decimale 200 kg

Next