Lupta Sibiului, septembrie 1951 (Anul 8, nr. 1926-1951)
1951-09-01 / nr. 1926
Pagina 3 A. A. JDANOV an proeminent constructor al partidului şi statului Acum trei ani, la 31 August 1948, Partidul Bolşevic şi întregul popor sovietic a fost lovit de o mare durere: din rândurile nucleului conducător al Partidului Bolşevic, în fruntea căruia stă tovarăşul Stalin, moartea a smuls pe uimi dintre cei mai de vază constructori ai Partidului și Statului Sovietic — pe Andrei Alexandrovici Jdanov. * Întreaga viaţă a lui Andrei Alexandrovici este un exemplu animator de slujire devotată cauzei comuniismului. Din anii tinereţii el este legat de Partidul Bolşevic. In ilegalitatea bolşevică, în zilele de pregătire şi înfăptuire a Revoluţiei din Octombrie, în anii războiului civil, în anii muncii grele de Partid în Ural, Tver, Gorki, Leningrad — întotdeauna şi pretutindeni, oriunde l-ar fi trimis Partidul, tovarăşul Jdanov s’a dovedit a fi un bolşevic stalinist consecvent. Tovarăşul Jdanov, a fost neîmpăcat faţă de duşmanii Partidului şi poporului, a dus o luptă necruţătoare împotriva troţkiştilor şi altor trădători. întreaga lui activitate multilaterală a fost pătrunsă de o profundă principialitate bolşevică, de nemărginit devotament faţă de partid, faţă de tovarăşul Stalin. Tovarăşul Jdanov a fost unul din cei mai de vază teoreticieni marxişti, dintre cei mai talentaţi propagandişti ai ideilor lui Lenin şi Stalin. El lucra neobosit în vederea educării comuniste a oamenilor sovietici, însufleţea pe oamenii ştiinţei şi artei, pe activiştii propagandei şi presei şi îi îndemna să slujească cu abnegaţie măreţei cauze a lui Lenki şi Stalin. Măreaţa învăţătură marxist-leninistă, sublinia tovarăşul Jdanov, a devenit la noi o învăţătură a întregului popor. Ea constitue fundamentul trainic pe care trebue să înflorească filosofia noastră. Tovarăşul Jdanov îi învăţa pe scriitorii sovietici să zugrăvească pe eroii socialismului, să privească cu curaj la ziua de mâine şi totodată să lupte activ pentru cultura limbii, pentru o înaltă măestrie artistică. Cuvântările tovarăşului Jdanov asupra revistei „Zvezda” şi „Leningrad”, în chestiunile desvumării muzicii sovietice au jucat şi joacă un rol dintre cele mai importante în înflorirea literaturii şi artei sovietice. Biciuind lipsa de principialitate, tovarâşul Jdanov învaţă pe scriitorii, compozitorii şi muzicienii sovietici să lupte pentru un înalt conţinut ideologic al operelor, demn de măreaţa epocă stalintistă. Poporul sovietic a cunoscut pe Andrei Alexandrovici ca un înflăcărat patriot al Patriei sale, ca an internaţionalist proletar, ca unul dintre cei mai de vază activişti ai mişcării muncitoreşti internaţionale. El şi-a iubit fierbinte poporul său, Patria sa. La ce mândrie spunea el: „Fiecare zi înalţă poporul nostru tot mai sus şi mai sus. Astăzi noi nu mai suntem cei ce am fost ieri, iar mâine nu vom mai fi cei ce am fost astăzi!” Andrei Alexandrovici Jdanov a fost un luptător pasionat pentru cauza păcii. In raportul de la consfătuirea reprezentanţilor câtorva partide comuniste din 1947, el a desfăşurat programul stalinist de luptă pentru întărirea forţelor păcii şi democraţiei. Forţele care apără pacea, spunea tovarăşul Jdanov, sunt atât de însemnate şi de mari, încât dacă aceste forţe vor fi perseverente şi ferme planurile agresorilor vor suferi un eşec total. Andrei Alexandrovici Jdanov a fost un activist de tip leninist-sta- Hnist care şi-a consacrat întreaga sa viaţă clocotitoare pentru binele poporului muncitor. Aşa va trăi el etern în inimile întregii omenirii muncitoare. (Agerpres). (din „Ogoniok”) „LUPTA SIBIULUI” Am văzut viaţa îmbelşugată şi fericită a colhoznicilor din Uniunea Sovietică Sunt fericită pentru că am avut marea cinste să fac parte din delegaţia de ţărani muncitori români, care au vizitat Uniunea Sovietică, ţara care a construit pentru prima oară socialismul. De la început trebue să aduc cele mai călduroase mulţumiri partidului nostru, care a avut încredere în mine şi mi-a făcut această cinste. Trebue să aduc mulţumiri guvernului sovietic, care mi-a dat posibilitatea să văd măreţele realizări ale oamenilor sovietici, a oamenilor care muncesc pentru a creia o viaţă fericită şi îmbelşugată, aşa cum nu se mai găseşte pe pământ. De la Moscova până la Georgia, am putut vedea că poporul sovietic munceşte cu însufleţire pentru construirea comunismului. Pe unde hoardele fasciste au distrus totul, astăzi se văd sate, oraşe făcute din nou. Fabrici mari se ridică ca din pământ. Totul pare un adevărat şantier, unde se construieşte mereu, unde tot ce se face e numai şi numai pentru pace. In Georgia am vizitat mai multe sovhozuri şi colhozuri precum şi institute. Am văzut pe colhoznicul Ivanovici, de la colhozul Cear-Vianu, raionul Telari cu 5 copii, din care 4 au terminat şcoli superioare, cum munceşte plin de încredere, reuşind ca de pe suprafaţa de loc ce o are în primire de la brigada respectivă, să obţină o recoltă dublă, pe o suprafaţă d© 1/2 ha viţă de vie el a reuşit să obţină 8.000 kg struguri. Tot prin Republica Socialistă Sovietică Georgia, la colhozul Stoman, raionul Logodesc, am văzut cum colhoznicii depăşesc planul la recoltarea ceaiului. Au reuşit să obţină un venit de 5 milioane opt sute de mii ruble din recolta ceaiului. Tot în acel colhoz se construeşte o sală de teatru, o şcoală, 4 magazii pentru cereale şi o uscătorie de tutun. Toate acestea dovedesc că poporul sovietic munceşte pentru apărarea păcii. Orice om de bună credinţă îşi dă seama că aceste realizări şi toată munca depusă de aceşti oameni, nu este decât pentru a făuri o viaţă fericită şi plină de belşug. Ei urmează cuvintele tovarăşului Stalin, care spune tuturor oamenilor muncii că dacă vor lua în propriile lor mâini cauza păcii, pacea va fi menţinută. Oamenii sovietici ţin cu tărie în mâinile lor această cauză şi sunt siguri că o vor duce cu succes până la caspăt. Această frumoasă călătorie pe mine mi’a învăţat mult. Şi acum, întoarsă în gospodăria colectivă de unde am plecat, dup muncă de lămurire de la om la om, spunându-le despre viaţa fericită a colhoznicilor din Uniunea Sovietică. Trăiască marele stegar al păcii, cel mai iubit prieten al oamenilor muncii din lumea întreagă, Iosif Vissarionovici Stalin. VIORELIA MONDOC gospodăria agricolă colectivă „Gh. Doja” Bărcuţ, raionul Agnita SPORT „Cupa 7 Noembrie“ handbal at regiunea Sibiu La iniţiative comisiei de handbal de pe lângă CCFS regiunea Sibiu, s-a iniţiat o competiţie în cinstea zilei de 7 Noembrie, la care participa toate raioanele şi oraşele din regiunea Sibiu, unele oraşe şi raioane chiar cu câte două echipe. Competiţia a început la data de 5 August şi se va termina la data de 28 Octombrie 1951. La această competiţie participa următoarele colective sportive masculine: Flamura Roşie şi Metalul Independenţa din Sibiu, Flamura Roşie din Agnita, Progresul Făgăraş, Flamura Roşie Cisnădie, Flamura Roşie-Sebeş şi Spartak-Sighişoara, iar la fete: Progresul-Sibiu, Flamura Roşie-Agnita, Sparta-Mediaş şi Flamura Roşie-Sebeş. Spiritul de sportivitate a celor ce se întâlnesc în această întrecere este demn de toată admiraţia iar jocurile au tehnica atât de avansată încât pot egala jocuri de divizie. Colectivele în general sunt de forțe egale de aceea scorurile sunt destul de strânse, iar în ce privește spectatorii care vizionează aceste jocuri, am putea spune că într'adevăr sau ajuns la cifre record, în special la Făgăraş, unde numărul celor ce asistă întrece de 1.500 iar la Agnita şi Sebeş s-a ajuns în jurul aceleiaşi cifre. Handbalul a devenit în regiunea Sibiu, şi în special în raioanele Făgăraş, Sebeş şi Agnita, un concurent serios al fotbalului. Care rău poate oferi faze mai spectaculoase ca handbalul. La fete participă 4 echipe şi anume Progresul Sibiu, Flamura Roşie Sebeş, Sparta Mediaş şi Flamura Roşie Agnita. Prin această competiţie, nivelul tehnic al jocurilor e în progres, iar jocurile sunt de o factură destul de înaltă care egalează pe cele din «Cupa Oraşelor" sau chiar din Campionatul RPR. Prin această competiţie massele largi de muncitori au ocazia de a se afirma în această disciplină, ridicându-şi totodată şi mai mult nivelul tehnic şi oferind spectatorilor jocuri de calitate. Mircea Vladoianu, coesp. Lucrări de folos obştesc în valoare de peste 2.900.000 lei executate din bugetul raionului Făgăraş fost executate în cursul anului Grija permanentă pe care o are partidul şi guvernul nostru de democraţie populară pentru ridicarea nivelului de traiu al poporului muncitor din țara noastră, se oglindește în nenumărate realizări ce se înfăptuiesc zi de zi în patria noastră. In raionul nostru, sub îndrumarea permanentă a partidului, au fost executate din bugetul statuia popular raional, numai dela 1 iunie a. c. lucrări de folos obștesc în valoare de 2.907.000 lei. Din aceste lucrări cităm: pietruirea drumului Făgăraş-Hurez cu 250 m. c. piatră spartă, în valoare de 500000 lei; pavarea pietii noui din Făgăraş pe o suprafaţă de 2.349 mp, în valoare de 300.000 lei; lucrări de pavare a drumului Făgăraş-Ileni în valoare de 250.000 lei; construirea unui pod de 22 m. I. în comuna Venefia de Jos, în valoare de 260.000 lei; reconstruirea unui pod în satul Sâmbăta de Sus de 51 m. I., în valoare de 460.000 lei; executarea unui canal în orașul Făgăraș lung de 1.374 ro, de la iazul morii până la Olt, în valoare de 600.000 lei. Prin contribute în natură a fost transportat pe diferite drumuri în raion, pietriş în valoare de 6.000.000 lei şi au fost executate lucrări de aşternut pietrişul în valoare de 250.000 lei. Deasemenea sfatul popular raional a iniţiat amenajarea unui eleşteu pentru peşti la marginea oraşului Făgăraş, pe o suprafață de 7 ha, lucrări ce sunt executate în parte. Alte numeroase lucrări de folos obştesc în valoare de 3.387.416 lei au 1951 prin muncă voluntară, contribuie benevolă şi din bugetul sfaturilor populare comunalePrintre aceste lucrări sunt: construirea unui internat în comuna Hârseni; construirea unei remize în comuna Berivoii Mari, în valoare de 131.778 lei; terminarea construcției grajdului comunal din satul Mărgineni, în valoare de 136.000 lei; construirea a două poduri mari şi repararea a 3, podețe în comuna Şoarş, în valoare de 162.000 lei. Prin aceste realizări, sfaturile populare din raionul Făgăraş şi-au îndeplinit cu cinste rolul pe care îl au de a sprijini lupta poporului nostru muncitor pentru o viaţă cât mai îmbelşugată într-o patrie tot mai înfloritoare. Înscrieri pentru combustibil Conform ordinului MAI Departamentul Gospodăriei Comunale şi Industriei Locale, Direcţiunea Combustibilului Sibiu, face cunoscut că, cu data de 1 Septembrie se vor primi declaraţii pentru cartele de combustibil de la salariaţii care din anumite motive bine justificate nu au depus declaraţiile pentru cartelele de lemne până la această dată. Deasemenea se primesc declaraţii pentru anul 1951 de la instituţiile şi întreprinderile care de asemeni nu le-au depus în termenul fixat. înscrierile se fac cu începere dela publicarea prezentei până la 15 Septembrie 1951, în cadrul depozitelor raionale de combustibil. SPECTACOLE Cinematografe Cinema VICTORIA prezintă: „Patru Inimi“. Reprezentaţiile încep 4, 6, 8. Duminecă 3, 5, 7, 9. Cinema TIMPURI NOI prezintă. Dansurile. Satul lui Chopin. Moara minune. Jurnal nou. Cinema CORSO prezintă: „O zi de sărbătoare”. Anul VIII - Nr. 1926 Examen de admitere la școala de surori de pediatrie Școala de surori de pediatrie fine un nou examen de admitere la date de 6 Septembrie 1951 în localul Spitalului de copii — str. Pasteur Nr. 5 Sibiu. Condițiunile de admitere sunt: 7 clase primare, iar vârsta între 18—25 ani. înscrierile se primesc până la 5 Septembrie. Candidatele vor aduce: certificat de școlaritate- certificat de naștere, act de stare materială, cazier judiciar și act de cetățenie. Informațiuni la sediul școlii— la Spitalul de copii. Epocile optime pentru însămânţările din toamna anului 1951 pe regiuni naturale Ministerul Agriculturii, ţinând seama de rezultatele obţinute la staţiunile experimentate ale ICAR-ului, la gospodăriile agricole de stat şi la gospodăriile agricole colective, stabileşte harta zonelor naturale de însămânţări — pe care o reproducem — precum şi epocile optim® de însămânţat diferite culturi în fiecare zonă. Trebue subliniat că limitele între regiuni în ceea ce priveşte zonele naturale de însămânţări nu sunt fixe şi nici nu trebuesc aplicate mecanic, aceste limite constituind numai baza de orientare. Tehnicienii, pe baza condiţiunilor locale, vor stabili aceste limite pe comune şi chiar pe văi, dealuri, etc. Experienţa colhozurilor şi sovhozurilor din Uniunea Sovietică, rezultatele obţinute la gospodăriile agricole colective, gospodăriile agricole de stat şi în staţiunile experimentale ale Institutului de Cercetări Agronomice al Republicii Populare Române au arătat că producţiile cele mai ridicate se obţin dacă însămânţările se execută în limitele de timp stabilite ştiinţific pentru fiecare zonă în parte şi, mai ales, dacă se folosesc primele zile ale epocii optime de însămânţare. Orice întârziere aduce după sine scăderea producţiei, scădere care e cu atât mai mare cu cât însămânţările sunt făcute mai târziu. Trebue depuse toate eforturile pentru ca însămânţările să se execute în limitele de timp fixate de Ministerul Agriculturii şi pentru scurtarea cât mai mult a epocilor optime de însămânţare. .......................................................................» Epocile optime de însămânţare sunt: Il-a IH-a Răpită 1-5 Sept. 1-5 Sept. 25-31 Aug. 25-31 Aug. 20-31 Aug. Zona Grâu Secară Orz Borceag I-a 1-15 Oct. 25-30 Sept 1-20 Oct. 1-15 Oct. 1-15 Oct. 25 Sept-10 Oct 1-20 Oct. 1-15 Oct. 20-30 Sept. 15-25 Sept 20 Sept.-15 Oct. 20-30 Sept. IV- a 20-30 Sept. 15-25 Sept . 20-30 Sept. V- a 10-25 Sept. 5-25 Sept. — 10-25 Sept.