Lupta Sibiului, noiembrie 1951 (Anul 8, nr. 1978-2001)
1951-11-01 / nr. 1978
Pagina 2 Şi grăbim ritmul colectărilor în regiunea Sibiu îndeplinirea la timp a planului de colectare asigură fondul centralizat de cereale necesar statului. Din acest fond statul asigură la rândul său pâinea oamenilor muncii de la oraşe, asigură hrana Armatei Republicii noastre, asigură un fond de seminţe menit să sprijine gospodăriile unor ţărani săraci şi mijlocaşi care, datorită unor condiţiuni speciale, n'au reuşit să obţină o recoltă bună şi asigură materia primă necesară industriei noastreUrmând chemarea partidului şi a guvernului, muncitorii agricoli din gospodăriile agricole de stat şi SMT, membrii gospodăriilor colective şi loji ţăranii muncitori de regiunea noastră, luptă cu hotărîre pentru reuşita recoltărilor din toamna aceasta şi pentru asigurarea planului de colectări. In vederea terminării grabnice a acestei campanii, organizaţiile de bază şi comitetele executive ale sfaturilor populare trebue să desfăşoare o largă activitate politică şi organizatorică. In activitatea depusă până acum, cele mai multe comitete executive ale sfaturilor populare au dat dovadă de pricepere, rezolvând cu succes sarcinile primite. Organele de colectare, desfăşurând, sub îndrumarea organizaţiilor de bază, o vie activitate, au obţinut de asemenea bune rezultate. In raionul Sighişoara, de exemplu, stadiul colectărilor este mai înaintat şi la unele produse chiar depăşit. La cota de lână a t°st realizat 102,28%, la fân 111,09%, iar la grâu 98,22%, cartofi 70%, ceapă 81,25°/o şi a început şi colectarea porumbului, realizându-se 10,84% din plan şi continuă cu succes. Şi în raionul Sebeş s-a realizat la grâu 91,06%, în schimb la celelalte produse a rămas mult în urmă, realizând de exemplu ila cartofi de abia 47,14%. In raionul Mediaș la grâu s'a realizat 87,50%, secară 144,44%, cartofi 53,18%, iar la lână 103%, în schimb a rămas mult în urmă la alte produse. Inn raioanele Agnita, Făgăraș și Sibiu, colectarea grâului se ridică între 81—85,17%, iarcartofii între 37,29—46,16% și ceapa între 12,12—39%. In raioanele unde sunt încă lipsuri, comitetele executive ale sfaturilor populare trebue să aibe neîncetat în fată problema colectărilor. Este necesară o mai strânsă colaborare între sfaturile populare şi organele de colectare, care împreună, sub îndrumarea organizaţiilor de bază, trebue să realizeze în întregime planul de colectare. Organizaţiile de bază trebue să fie trează vigilenţa faţă de chiaburii satelor, care încearcă să se sustragă de la colectare. Aceştia trebuesc demascaţi şi daţi pe mâna justiţiei. Comitetele executive ale sfaturilor populare raionale şi comunale, au datoria să-şi analizeze temeinic munca depusă până acum în această direcţie, să-şi scoată la iveală lipsurile şi apoi să caute cele mai bune mijloace de lichidare a lor. Organizaţiile de bază trebue să îndrume politiceşte activitatea sfaturilor populare şi să controleze întreaga lor activitate în vederea încheerii cu succes a campaniei de colectare din anul acesta. Membrii de partid trebue să ţină seama de importanţa pe care o are exemplul personal, în comunele unde comuniştii au fost în frunte, predând primii cotele, ca de exemplu în comuna Nefuş, raionul Agnita, unde au atras după ei şi perestid de ţărani săraci şi mijlocaşi din comună, realizând până în seara zilei de 25 octombrie 97% din planul de colectare a cartofilor. Comitetele raionale de partid trebue să mobilizeze organizaţiile de bază şi organizaţiile de massă în lupta pentru realizarea întocmai aplanului de colectări. Campania de colectare este un prilej de întărire a alianţei clasei muncitoare cu ţărănimea muncitoare şi reuşita ei va constitui o lovitură puternică dată chiaburimii. Campania de colectare este un nou pas pe calea întăririi economice şi a propăşirii scumpei noastre patrii. P. PAUL SIPICTICOLE Concert de muzică populară Ansamblul de muzică populară „Gindrelul” al Sfatului popular al oraşului Sibiu organizează Duminecă 4 Noembrie orele 11 am., în sala Teatrului de Stat din Sibiu, un concert de muzică populară română, sovietică, maghiară, şi germană. Concertul va fi dirijat de tov. Sandu Horițiu. In atenţia consumatorilor de gaz metan Se aduc® ia cunoştinţa consumatorilor de gaz metan că în ziua de 4 Noembrie 1951, de la ora 11 şi până la ora 24 se va închide gazul In întreg oraşul Sibiu, din cauza unei reparaţii pe conducta Copşa— Sibiu. In consecinţă, fiecare consumator de gaz este obligat a ţine în acest timp robinetele închise, iar la aprinderea focului este dator să supravegheze flacăra arzătorului până ce arde liniştit. _________________ „LUPTA SIBIULUI«’ Anul VIII — Nr. 1978 Luna Prieteniei Homano-Sovietice Deschiderea Centrului de Documentare Ştiinţifică Săptămâna muzicii sovietice In după amiaza olei de 29 Octombrie a. ca avut loc la sediul bibliotecii ARLUS din Sibiu, festivitatea deschiderii Centrului de Documentare Ştiințifică, la care a luat parte un număr mare de intelectuali şi oameni ai muncii din Sibiu. In cuvântul festiv, tov. dr. Ion Popa a arătat că pentru poporul nostru sărbătorirea zilei de 7 Noembrie a devenit o scumpă tradiţie, iar Luna Prieteniei Româno-Sovietice expresia celor mai înalte sentimente de dragoste şi recunoştinţă faţă de Uniunea Sovietică şi faţă de tovarăşul Stalin. Centru de Documentare Ştiinţifică pe care îl inaugurăm astăzi — a spus în continuare tov. dr. Ion Popa — va da posibilitate tuturor celor ce lucrează în domeniul ştiinţei, artei şi tehnicii, să găsească un bogat material din care vor putea lua contact direct cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei sovietice. A lua contact în mod direct cu înaintata experienţă sovietică şi a o aplica în mod creator, este o sarcină de cinste pe care partidul nostru o încredinţează oamenilor de ştiinţă, tehnicienilor, inovatorilor şi a întregii intelectualităţi puse în slujba păcii şi socialismului. Din partea Consiliului General ARLUS a luat cuvântul tov. Ioan Bucuroiu, care a arătat că Centrul de Documentare Ştiinţifică ARLUS Sibiu, trebue să atragă în jurul său cât mai mulţi oameni ai muncii, doritori să ridice calitatea muncii în întreprinderi, institut?u’ Şcoli prin aplicarea metodelor superioare de muncă ale constructorilor comunismului. După aceea asistenta a fost invitatăsă cerceteze materialul documentar expus în sala Bibliotecii ARLUS. O frumoasă serbare şcolară la Agnita In cadrul Lunii Prieteniei Româno-Sovietice din acest an, a avut loc în ziua de 27 octombrie 1951, la Agnita, festivitatea înmânării drapelului economiilor şcolare pe 1951, Şcoalei Elementare Germane, încă de la orele 14,15 şcolile locale au început să sosească încolonate cu drapele, tobe şi fanfare. Un public numerlos a venit de asemenea să asiste la această caldă manifestaţie a tineretului şcolar. Dintre autorităţi au fost de faţă reprezentanţi ai Comitetului raional PMR, ai comitetelor regional şi raional UTM, ai sfatului popular raional şi orăşenesc, precum şi ai organizaţiilor de massă. Pe lângă elevii tuturor şcolilor din localitate au mai participat delegaţi ai şcolilor elementare din comunele: Dealul Frumos, Buja şi Voila. Serbarea a fost deschisă prin intonarea Imnurilor RPR şi URSS, după care tov. Pavel Duţă, delegatul Comitetului regional UTM a arătat că această festivitate, care are loc în cadrul Lunii Prieteniei Româno- Sovietice, exprimă sentimentele calde ale tineretului şcolar local pentru tineretul din URSS. După interpretarea corurilor „Tânăra gardă“ şi „Volga“ de către elevii şi elevele şcolii germane, tov. G. Cucu, delegatul regionalei CEC a înmânat drapelul economiilor delegaţiei de pionieri ai Şcoalei Elementare Germane din Agnita. Cu acest prilej delegatul regionalei CEC-Sibiu a arătat însemnătatea depunerilor de economii pe librete CEC, care servesc înfăptuirii a numeroase opere de interes general. Echipa care a primit drapelul economiilor şi-a luat angajamentul de a-l purta cu cinste alături de drapelul de pionieri şi a munci cu râvnă spre a nu-l pierde. Elevii au susţinut apoi un bogat program artistic. la posturile de radio româneşti între 1 şi 7 Noembrie se va desfăşura la posturile noastre de Radio ,Săptămâna Muzicii Sovietice", în cadrul căreia se vor difuza zilnic programe trimise de Comitetul de Radio al Uniunii Sovietice. Aceste concerte vor fi dedicate unor creaţii reprezentative ale compozitorilor sovietici, în toate genurile muzicale, precum şi muzicii populare din Republicile Unionale. Concertul de deschidere al "Săptămânii Muzicii Sovietice" va avea loc joii, 1 Noembrie la ora 16:55 pe postul Bucureşti I, şi va cuprinde, în prima audiţie la noi în ţară Simfonia VI-a a compozitorului leton Janis Ivanov, lucrare distinsă cu Premiul Stalin pe anul 1949. Această compoziţie are un caracter programatic, redând în imagini muzicale plastice, viaţa de luptă a poporului leton. Prima parte, evocă trecutul întunecat, vremurile când ţăranul leton era înrobit feudalilor. Celelalte mişcări ale Simfoniei descriu în chip realist lupta de eliberare naţională, culminând cu victoria poporului asupra asupritorilor, închinată nouii vieţi pe care şi-o făureşte poporul leton. Simfonia lui Janis Ivanov e adânc impregnată de specificul bogatului folklor din patria sa, al cântecului și dansului leton. Lucrarea va fi executată de Orchestra dirijată de Wigner, artist emerit al Republicii Socialiste Sovietice Letone. Ansamblul de stat de dansuri populare al 11. R. S. S. Ansamblul nostru şi-a început activitatea în urmă cu 15 ani. El a fost creat în Februarie 1957, curând după primul Festival unional al dansului popular, care a demonstrat bogăţia excepţională a folclorului coregrafice al popoarelor Uniunii Sovietice. Multe din dansurile prezentate la festival au intrat în repertoriul primelor noastre programe. Studiul aprofundat al creaţiei de dansuri populare, prezentarea lor pe scenă au constituit baza muncii creatoare a Ansamblului de stat de dansuri populare al URSS. Ne-am fi putut transforma în colecţionari, în custozi de muzeu ai dansului popular. Dar colectivul nostru a ştiut să evite această primejdie. Respectul faţă de arta populara a făcut ca ansamblul nostru să nu privească formal dansul popular, ci să desvolte conţinutul său în mod creator. Principiul care stă la baza muncii ansamblului nostru este prezentarea artei populare îmbogăţite prin cultura scenică, prezentarea dansului popular la un înalt nivel artistic. Ţinând seama de conţinutul de idei şi de sentimente al dansului popular, noi căutăm să mobilizăm toate resursele creatoare ale artei scenice: dramaturgia, compoziţia, tehnica dansului, maestria actoricească, muzica şi costumul, pentru a adânci şi mai mult, pentru a desvălui cât mai profund acest conţinut. Se întâmplă uneori că, luând ca bază un dans popular, noi îi schimbăm mişcările; dansul rămâne însă popular deoarece îi păstrăm spiritul, caracterul, maniera, baza lui originală. Avem în repertoriul nostru, de pildă, dansul butul „Arcanul“. După cum spune legenda, el era dansat de voinicii coboriţi din munţi. Noi am introdus în acest dans multe mişcări noi şi unele părţi pentru solişti, dar baza dansului a rămas populară. O trăsătură de bază a muncii noastre o constitue faptul că nu ne mulţumim doar cu realizări tehnice sau stilistice, ci căutăm să obţinem o interpretare actoricească expresivă. Ne străduim să punem la îndemâna dansatorilor noştri toate mijloacele necesare unei prezentări cât mai cuprinzătoare a conţinutului pe care-l are dansul respectiv. în ajutorul dansatomluiactor, mobilizăm toate resursele inventivităţii coregrafice, ale acompaniamentului muzical, costumele şi lumina. Totul are un singur scop: acela de a sublinia conţinutul, atmosfera, caracterul dansului. In arta populară sunt întruchipate şi trăesc tradiţiile poporului. Dar arta poporului nu se prezintă ca ceva rigid, ca ceva care s’a oprit în desvoltarea sa. Noi privim dansul popular ca un proces viu care, păstrând tradiţiile sale de pază, se îmbogăţeşte mereu cu noi trăsături. Dansul popular este un izvor nesecat de creaţie populară. El se reînoeşte permanent. Sarcina omului de artă care lucrează în domeniul creaţiei populare este de a sesiza procesul, dialectic al acestei creaţii. In cursul acestui proces dispar în permanenţă unele elemente şi se nasc altele noi. Sarcina noastră constă în a vedea ceea ce este pe cale de a pieri şi ceea ce se trăeşte la viaţă în aria populară. Aceasta SGOR MOISEEV Artist al Poporului al RSFSR şi al RSS Moldoveneşti laureat al Premiului Stalin conducătorul artistic al Ansamblului de stat de dansuri populare al URSS ne permite nu numai să reproducem ceea ce a creat până acum poporul; aceasta ne permite câteodată să şi întrezărim ideile şi stările sufleteşti care se trezesc în popor şi să exprimăm în dans elementul nou, care oglindeşte actuala concepţie de viaţă a poporului Activitatea noastră creatoare se desfăşoară în trei direcţii: 1. Interpretarea artistică a dansului autentic popular; 2. Realizarea coregrafică a unei teme din creaţia populară; 3. Creaţia artistică proprie. In ce priveşte primul punct, interpretarea artistică, trebue să spunem că ea constitue o muncă de creaţie, la baza căreia stă dansul popular deja format, cu un subiect precizat cu forme şi tradiţii bine stabilite. In interpretarea noastră, noi ne mărginim să adâncim conţinutul dansului, să desvoltăm şi să perfecţionăm din punct de vedere tehnic forma lui. In repertoriul ansamblului nostru sunt multe dansuri de acest fel: dansurile ruseşti „Cadrilul cu armonică“ şi „Cei şase“, dansurile bieloruse „Liavoniha“ şi „Krajaciok“, dansul ucrainian „Viforniţa“, dansul georgian „Lekuri“, dansul de luptă adiar „Horumi“. Realizarea coregrafică a unei teme din creaţia populară este metoda de creare a unui dans nou, pe baza tradiţiilor populare care nu s’au cristalizat încă în forme coregrafice. Când în popor trăeşte o ideie, o temă, într’un cântec de pildă, ideie care nu şi-a găsit încă expresia sa coregrafică, noi preluăm această temă şi o întruchipăm în dans. Aşa am procedat de pildă cu dansul bielorus „Bulba“. „Bulba“ însemnează în limba bielorusă cartof. In trecut, existenţa ţăranului bielorus depindea de buna recoltă a cartofului, deoarece pe timpuri cartoful constituia principala sa hrană. Poporul şi-a poetizat hrana sa de bază, creând cântecul „Bulba“. Preluând această temă, ansamblul nostru a creat dansul „Bulba“ care înfăţişează sădirea, cultivarea şi culesul cartofilor. Iată conţinutul dansului: Cincisprezece fete vesele ies la lucru. Ele sădesc cartofi. Cartoful încolţeşte, creşte. Fetele îl prăşesc, îl culeg. Cartof după cartof se rostogoleşte în sac. Bucuroasă de recolta bogată o fată apucă sacul cu amândouă mâinile şi îl trage în spatele scenei. Acest dans se bucură de o mare popularitate. El este interpretat de cercurile de amatori şi a devenit cu adevărat un dans popular. Un loc important în repertoriu îl ocupă propriile creaţii ale ansamblului. Acestea nu mai sunt pur şi simplu dansuri populare, a căror bază a fost creată mai înainte şi există în popor. Această parte a muncii noastre se bazează pe alegerea de teme actuale, pe sesizarea ideilor şi stărilor de spirit noi, cărora ne străduim să le găsim o expresie coregrafică. Astfel s’au născut suitele noastre de dansuri, ca de pildă suita ucraineană „Vesnianki“ şi tablourile coregrafice pe care le prezentăm în repertoriul nostru unite în două cicluri: „Tablouri din trecut“ şi „Tabloiri sovietice“. Imaginile „Tablourilor din trecut“ nu mai au fireşte legătura cu realitatea noastră, însă ele caracterizează atât de limpede viaţa de odinioară, încât considerăm necesar să le păstrăm în arta noastră ca ilustraţii vii ale felului de viaţă de altă dată. Totodată, ne străduim în permanenţă să exprimăm prin dans aspecte din zilele noastre, ca de pildă în tablourile sovietice: „Strada colhoznică“, „Suita marinărească“, „O zi pe vas“, tabloul coregrafic „Partizanii“. In scena coregrafică „Fotbal“ înfăţişăm acest sport foarte popular. Am creat un mare act coregrafic, „Două zile de 1 Mai“. In primul tablou al acestui act este înfăţişată o zi de 1 Mai în Rusia prerevoluţionară, iar în al doilea tablou, sărbătoarea de 1 Mai devenită sărbătoare tradiţională a poporului sovietic. In primul caz (interpretarea artistică a dansului autentic popular) noi prelucrăm materialul popular, ne hrănim cu seva creaţiei populare; in al doilea caz (realizarea coregrafică a unei teme din creaţia populară) suntem autori egali în drepturi ai dansului; în al treilea caz însă (creaţii proprii) noi dăruim poporului creaţii artistice proprii, în care oglindim trăsăturile poporului, sentimentele sale aşa cum apar ele în viaţă. De la înfiinţarea sa, ansamblul nostru a vizitat aproape toate republicile Uniunii Sovietice, precum şi RP Mongolă, Finlanda, RP Bulgaria, R. Cehoslovacă, de doi ori Austria şi RP Ungară, RP Polonă, RD Germană. Acum, ansamblul nostru vizitează pentru a doua oară Republica Populară Română. Cu prilejul acestor vizite, noi nu ne-am mărginit să dăm spectacole, să ne verificăm munca prin preţuirea publicului, ci am şi îmbogăţit repertoriul nostru cu dansuri populare de pe meleagurile vizitate. In fiecare republică, regiune sau ţară vizitată de noi, ne întâlnim cu interpreţi ai dansului popular, îi consultăm, învăţăm de la ei. Astfel, în Finlanda, ne-am întâlnit cu un grup de interpreţi amatori de dansuri suedeze şi finlandeze, în Cehoslovacia am studiat dansurile cehe, în Bulgaria am studiat şi am introdus în repertoriul nostru dansuri bulgăreşti, iar în Ungaria, o suită de şase dansuri populare maghiare. Acum, repertoriul ansamblului cuprinde 140 de dansuri. Interpretăm dansuri aparţinând aproape tuturor naţionalităţilor din Uniunea Sovietică, precum şi dansuri din ţări de peste hotare, dansuri cehe, poloneze, maghiare, bulgare, chineze, coreene. Cu un sentiment de mare emoţie aşteptăm cel de al doilea turneu de spectacole în Republica Populară Română prietenă. Mă folosesc de acest prilej pentru a transmite, în numele ansamblului nostru şi al tuturor oamenilor de artă din ţara noastră, un salut sincer şi prietenesc viitorilor noştri spectatori.