Lupta, ianuarie 1887 (Anul 4, nr. 149-169)
1887-01-15 / nr. 156
ANUL IV No. 156 ABONAMENTE In țară Un an................................... Va an....................................... 8 luni........................................ In Btrélnátate Un an.................................. Va an....................................... 8 luni....................................... 10 Bani Numeral REDACŢIA (Calea Victoriei, 35. Piaţa Teatrului EDIŢIA ANTEI A BUCURESCI, JOI 15 IANUARE 1887 ANUNCIUEI Anunciurî pe pagina III . . 1 leu linia n „ IV . . 25 bani „ A SE ADRESA In România la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria, si Anglia la AGENŢIA LIBERA, rue Notre-Dame des Victoires, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol. ADMINISTRAŢIA Tip. Mod. Gr. Emis, Str. Acad«mi*I, 24, LIMPEZIRE DE SITUAŢIE (Opoziţia din Cameră şi cea din afară) Cancanuri politice (Insulte şi dueluri) Un fiasco parlamentar Interpelarea d-lui Maiorescu mmm literara (Eminescu) sau 4 . Limpezire de situaţie Pentru ce opoziţia din Cameră nu să uneşte cu cea din afară de Cameră? Pentru ce ea ,nu numai că lucrează separat, ,ü£r ţine cu ostentaţie ca să nu fie confundată cu opoziţia extra-parlamentară ? Iată ce vom discuta cu câteva priivinte. Opoziţia cea serioasă, acea cu fond şi cu resunet în Cameră, este necontestat cea extra-parlamentară. In afără de parlament (exceptând până la oare care sunt Senatul) sunt şefii opoziţiei, în afară de parlament sunt luptătorii crânceni şi decişii duşmani ai guvernului. Când s’au făcut alegerile pentru parlamentul actual să ştie că, din diferite împrejurări, în Cameră nu au pătruns decât vreo 4 sau 5 opozanţi şi în Senat de asemenea. Toţi ceialţi au intrat cu concursul guvernului. Opoziţia dar primitivă şi serioasă să compune din aceşti 10 senatori şi deputaţi. La acest element pur şi intransigent cu timpul s’au adaus alte elemente. Aşa junimiştii aleşi de poliţie, după ce au oscilat doi ani, fiind când cu guvernul când cu opoziţia, astăzi să pare, zicem să pare că sunt decişi a să fixa în opoziţie. Aşa, câţiva din majoritate, d. Fleva etc., dupe ce au sprijinit un an şi jumătate guvernul s’au aruncat de câteva luni de asemenea în opoziţie. Aceste trei fracţiuni, pornite din puncte cardinale deosebite, astăzi se găsesc unite pe acelaş teren de luptă. Ţi3~să maitâmplă însă ? Opozanţii primitivi, cei constanţi duşmani al guvernului, au avut şi au păstrat legăturile lor cu opoziţia din afară de parlament. Ei au fost şi sunt ca nişte colegi al opoziţiei din ţară care păstrează relaţiei cu muma-patrie. Ei au fost şi sunt expresia pură a opoziţiei din ţară. Din contra junimiştii şi sieviştii nu au avut de la Început nici o legătură cu opoziţia din ţară. Nu au avut pentru buna raţiune că atât unii cât şi ceî-i’aîţî au figurat în perioada alegerilor în tabăra guvernamentală şi a combătut contra noastră a opoziţiei. Astâ-zi situaţia lor s’a schimbat, asstă zî şi ei sunt opozanţi ca şi colegii lor din Cameră aleşi în opoziţie, ca şi noi din afară care luptăm în opoziţie. Fiind aşa, pentru ce junimiştii şi eleviştii nu intră în relaţii cu opoziţia extra-parlamentară ? Pentru ce nu vin să facă alianţă cu opoziţia unită şi cu toate celelalte fracţiuni ale opoziţiei ? D-nia lor ar trebui să înţeleagă, un lucru: că ceea ce fac în Cameră nu e mare treabă, că oricât s’ar zbuciuma acolo, lumea ştie că opoziţia cea serioasă nu este acolo, că acolo este opoziţia de paradă, de oratorie şi de evoluţiuni. încă odată, pentru ce nu să unesc dar cu opoziţia extra-parlamentară ? Pentru ce? Să o spunem noi . Pentru că dacă junimiştii s’au decis a să afişa ca opozanţi mai hotărîţî aceasta o fac în un interes pur de grup. Este că urmăresc visuri pe care sperează că le vor realiza ei singuri. Este că de ani întregi iau această tactică şi urmăresc scopuri ambiţioase. Căci pentru ce d-niî Carp. Maiorescu s’au despărţit de Conservatori? Răspunsul este, pentru ca să se pună în evidenţă şi să ajungă ei singuri la putere ca şefi cu grup deosebit. Altminterea în un partid unde sunt oameni ca d-nii Lascar Catargiu, general Manu, Florescu, A. Lahovari etc. acei domni nu puteau să treacă de şefi. Acesta este adevăratul motiv al separărei junimiştilor de conservatori. Toate celelalte motive invocate de ei sunt pretexte. Astăzî în Cameră continuă a juca acelaşi joc. Dacă s’ar uni cu opoziţia din afară, cu conservatorii etc. atunci ambiţiele lor de şefi de grup s’ar eclipsa, aspiraţiele de a ajunge la putere singuri s’ar nimici, căci în caz de unire singura lor perspectivă ar fi ca să intre în un minister de coaliţie. Unde ar rămânea dlar visurile nebune de putere ale d-luî Carp? El singur ’şi-ar tăia aripele visurilor sale. Stând însă izolaţi şi lucrând numai pe calea parlamentară —o cale procurată de poliţia colectivistă — ei rămân izolaţi de restul opoziţiei, puşi în evidenţa şi poate cu oarecare sorţi de a ajunge la putere. Iată cauza pentru care junimiştii nu voesc să intre în relaţie cu opoziţia extra-parlamentară. E de interesul meschin, egoistic care cârmueşte. Venim la d. Fleva şi ceilalţî. Oare nu cumva şi aceşti domni urmăresc acelaşi scop şi aplică aceiaşi tactică? Oare nu cumva imitează şi d-nia lor detestabila şcoală junimistă? Trebue să mărturisim că aparenţele se pare că justifică supoziţia noastră. In adevăr, pentru ce d-nul Fleva, etc. nu să unesc cu opoziţia din afară? De ce voesc să se menţină pe slabul teren pur parlamentar ? Care sunt deosebirile de principii, de vederi care îl separă de restul opoziţiei? Să o spună ca să o ştim şi noi. Până acum, aşa cum vedem că d-nia lor fac opoziţie în Cameră, nu vedem nici o deosibire. Atunci cum să explicăm hotărârea d-nia lor de a sta izolaţi sau mai bine de a fi egaţî cu junimiştii numai? Lucrul ni să pare bănuelnic. Faţă cu atitudinea acestor două grupuri, noi credem că datoria liberalilor disidenţi, a opozanţilor primitivi, precum d-nii Palade, Nicorescu, Oroveanu, Butculescu, etc. este următoarea: Aceşti deputaţi să declare colegilor lor din Cameră, junimişti şi sievişti, că ei nu înţeleg a lucra numai cu elementele parlamentare ci şi cu cele extra-parlamentare. Că ei voesc ca să aibă în acţiunea lor concursul opoziţiei din ţară, de care nu pot să se separe fiindcă din sânul ei au eşit. Prin urmare, să propună colegilor lor ca să intre în relaţii cu opoziţia din afară din Cameră. Numai astfel, să adauge el, vor continua a lucra împreună. Altmintrelea ei vor fi nevoiţi a nu mai face cauză comună parlamentară cu nişte grupuri care prin limbagiul şi atitudinea lor le inspiră diferite bănueli. Această datorie să impune liberalilor disidenţi. Numai aşa situaţia se va limpezi şi vom şti întrucât fiecare grup este de serios în lupta întreprinsă şi ce urmăreşte fiecare. SERVICIUL TELEGRAFIC A GFANTI A HI VAS Suakim, 25 Ianuarie. — Un corp da armată Abisiniană a sosit înaintea Musuahului și a început atacul. Sa zice că garnisona într’o primă încăerare a respins pe năvălitori, cari ar fi perdut 20 de oameni. Din partea italienilor n’ar fi de cât 5 morţi. Calr, 25 Ianuarie.Ultimele ştiri primite din litoralul măre! Roşie anunţă că a izbucnit o revoluţie la Masuach. Roma, 25 Ianuarie.—Circulă ştirea în oarecari cercuri că guvernul italian e dispus a trimite ajutoare garnisonei din Masuach Berlin, 25 Ianuarie. — ,,Gazeta Germaniei de Nord“ vorbind ele,declaraţiunea făcută ieri de d. Goblet spune că e în măsură să afirme şi ea că ştirea de sensaţie dată de „Daily News“ e cu totul false, şi că Germania n’a cerut Fraciei nici o explicaţie. Berlin, 25 ianuarie. — D. Barth, redactor la „Gazeta Liberală“ a fost condamnat la şease săptămâni de închisoare, pentru că a răspândit, prin mijocul ziarului său, ştirile false de mal deunăzi în privinţa locotenentului-colonel Villaume, ataşat militar pe lângă ambasada Germaniei din St. Petersburg, Sofia, 25 ianuarie.—Noul comunicări relative la memorial remis de d. Zankoff marelui Tizir spun că d. Zankoff ar mai fi cerut ca presidenţia ministerului să fiă încredinţată vreunul membru din partidul său. Cât despre ministerul de resbel, nu s’ar fi pus înainte numele generalului Kauibars, dar d. Zaskoff ar fi cerut ca direcţiunea armatei să fie încredinţată unui general rus, şi ar fi desemnat char pe generalul prinţ Cantacuzen. D. Zunkef mai cere alegeri nuni pentru Sobrania însărcinată cu alegrea prinţului BulgarH, adoptarea candidatului pr-sintaiele Rusia, o amnistie generală, înlocuirea vechilor soldaţi prin recruţi nuci şi îi fine revizuirea Constituţiunii. Constantinopol, 25 Ianuari —Poarta •unsufera memoriul ce i-a remis d. Zmiref ca trebuind să serve de basii la negocierile ce se vor angaja la 29 Ianuarie, cu delegaţii bulgari. AGENŢIA LIBERA Viena, 25 Ianuarie. Se dezminte din toate părţile noutăţile cari au fost puse in circulaţie erl şi al cărora caracter erea dintre cele mai alarmătoare. Astăzi situaţiunea e considerată ca fiind cu mult mai bună. Viena, 25 Ianuarie. Se zice aici că d-l de Soubeyran erea foarte angajat cu renta italiană, şi că, pentru a impresiona Bursa, a pus în circulaţie noutăţile neliniştitoare. Sofia, 25 Ianuarie. Regenţa a dat ca instrucţii delegaţilor bulgari cari merg a Constantinopole ca să se puie în relaţii cu d-l de Nelidor, ambasadorul Rusiei şi să-i dea garanţia că orie canddat serios care va fi propus de Rusia va fi ales de către actuala Sobranie. Viena, 25 ianuarie. Noutăţile cari ne sosesc de la Paris stabilesc că baracele cari se construesc pe frontiera da la Est nu sunt făcute de loc într'un scop vrăjmăşesc pentru Germania, dar pentru a adăposti trupele care vor lua parte la manevrele corpului al 9-lea de armată, care sunt anunţate de mult. Nişte ofiţeri streini au fost chiar invitaţi ca să participe la aceste manevre. Berlin, 25 ianuarie. Gazeta Crucei declară că recunoaşte în faptul că d. Goblet a renunţat la proiectul său de buget şi s-a raliat la proiectul Comisiunei, o probă care ar trebui să dea de gândit asupra influenţei crescânde a generalului Boulanger în consiliile guvernului francez. Festa. 25 ianuarie. Pester Lloyd anunţă că d. Ilengelmüller, consilier de legaţiune la Londra, va fi numit în curând ministru plenipotenţiar al Austro-Ungariei la Bucureşti, în locul baronului Mayr. Festa, 25 Ianuarie. Contele Salislas Hunyady desminte în chipul cel mai formal că ’şi ar fi pus candidatura la tronul Bulgariei. Festa, 35 Ianuarie. Miniştrii Tisza şi Szapary, pleacă la Viena pentru a vorbi cu miniştrii austriac! In privinţa organizare! comune a landsturmuluî. Este probabil că se va vorbi şi despre diferitele cestiunî comerciale în litigiu. Berlin, 25 Ianuarie Reichstagul, care va fi din nou ales, va fi convocat de sigur în cele d’inteia zile ale lui Martie. Discursul rostit alaltăierî de către prinţul de Bismarck în Landtag probează că cancelarul Intiepia&iiuui pienîce pentru a face să i se primească proiectul său asupra septenatului militar. Conflictul a ajuns în faza sa cea mai acută. Sofia, 25 Ianuarie. Guvernul bulgar s’a pus de acord cu cabinetul din Atena pentru instalarea unei agenţii elene în Bulgaria. St. Petersburg, 25 Ianuarie. Ministru nostru la Stokholm, consilierul privat Şicskin, a fost chemat pentru a da noul explicaţiuni asupra pregătirilor militare ale Suediei. St. Petersburg, 25 Ianuarie. Ziarele noastre nu împărtăşesc părerea Jurnalului de St. Petersburg care ’şi exprimă speranţa unei arangieri pacinice a chestiunei bulgare. Paris, 25 Ianuarie. Consiliul de miniştrii s’a adunat astăzi şi a constatat că nici un indiciul nu jusifică noutăţile alarmante date de către ziarele englezeşti. St. Petersburg, 25 Ianuarie. Ministrul de lucrări publice din Persia a sosit la Moscova pentru a trata în privința construire fratele drumului de fer al Persieî. Mihai răspunde prin cuvântul de obraznic. Lucrul a mers mai departe, D. Robescu permiţîndu-şî a zice d-luî Maiorescu că îi pare reu că a luat apărarea unui mişel ca Oroveanu, d. Caton Lecca ’i-a,răspuns: - Mişei sunt acel ce implică în procese pe oamenii oneşti. - Nu vorbesc cu d-ta d-le, ’i-a zis d. Robescu. - Ba eu vorbesc cu d-ta şi sunt la dispoziţia d-tale. - Nu mi înjosesc sa mă bat cu d-ta, a adaus d. Robescu. - Mişeii nu se pot înjosi, ei sunt înjosiţi, a răspuns d. Lecca. De la vorbe s’a ajuns chiar la fapte. D. Ferechide ministru justiţiei s’a crezut ofensat de vorbele ce d. Fleva a adresat băncei ministeriale şi a trimes martori aceluia. D. Fleva ’şi-a constituit martori pe d-niî Carp şi Arion. Cum să vede lucrurile au luat forma cea mai acută în Cameră: insulte, gosolăniî, provocări de duel. Argus. Ganoanuri politice Situaţia în Cameră s’a înăsprit cu desăvârşie. Duşmănia cea mare nu este între opozanţii primitivi şi între colectivişti, ci mai cu seamă între aceştia, din urmă şi cu noii opozanţi. D. Fleva este mult mai urât de colectivişti decât d. Palade, sau Nicorescu. Ba chiar colectiviştii au ajuns să zică: înţelegem ca să ne atace Palade şi Nicorescu, nu putem însă suferi ca să ne atace dezertori ca Fleva sau oameni ca Carp pe care noil-am ales şi care până mai deunăzi erau cu noi. De aceea cuvintele cele mai aspre şi mai grele să schimbă între colectivişti şi noii disidenţi. D. I. Brătianu zice d-luî Fleva că îî ese din ură infamii, calomnii şi mişelii; d. Fleva zice miniştrilor că sunt pătaţi pe frunte, că s’au îmbogăţit din Urâturi. La care d Radu Un fiasco parlamentar Când ziceam, acum câtva timp, că unirea în Cameră cu junimiştii are să aibă de rezultat slăbirea opoziţiei şi scoborîrea nivelului de luptă serioasă”, nu ne înşelam de loc. Dovadă interpelarea de erî a d-luî Maiorescu. Din toate scandalurile întâmplate de câtva timp sub colectivişti acela care a fost mai arbitrar, mai neprovocat, acela care a indignat mai mult ţara şi pe toţi oamenii imparţiali, a fost desigur devastaţiunea a trei redacţii de către bandele guvernamentale cu poliţia în frunte. Şi aceasta, în urma îndemnului făţiş alprimului-ministru care rosti din balconul ministerului de interne cuvintele știute. Prin urmare, dacă guvernul a meritat vreun blam este de sigur pentru această chestie. Scena de vandalism nu s’a petrecut la Botoșani sau la Râmnicul-Vâlcei, departe de ochii paterei centrale, departe de mijloacele de represiune la dispoziţiunea guvernului. Scena s’a petrecut în capitală, în văzul şi auzul tuturor autorităţilor, cu concursul poliţiei, al parchetului, al miniştrilor. Scena de vandalism nu a durat un cuart de oră, aşa ca să se poată zice că autorităţile nu au avut timpul să o reprime. Bandele destrugătoare au enumerat ceasuri întregi stradele capitalei purtând brutalitatea lor de pe strada Clemenţei la Boulevard şi aşa mai departe. Ei bine, d. Maiorescu nu a crezut că faptele aceste au vreo gravitate xcepţională, nu le-a considerat ca având un caracter ast-fel încât să merite guvernul vre-un blam pentru ele. D-nia sa prezintând o moţiune s’a grăbit a spune că acea moţiune nu implică în ea nici un blam, la adresa guvernului; d-nia sa s’a mai grăbit a spune că unii din opozanţi au fost de părere să redacteze o moţiune mai severă, dar că alţii (adică d-nia lor junimiştii) oameni moderaţi şi prudenţi, au reuşit a căpăta pe acea prezentată... întrebăm : aceşti domni să joacă ei de-a opozanţii, joacă comedia, sau nu ştiu nici singuri ce fac ?