Lupta, august 1887 (Anul 4, nr. 314-337)
1887-08-05 / nr. 317
) ANUL TV.—No. 317 ABONAMENTE In țară . 40 lei V* an . 20 , 3 luni Iu ntreinatate . 10 , Un aa . 50 lei V* an . 25 , 3 luni 15 Banî Numeral REDACȚIA Strada Știrbei-Vodă, Un a» 19, . 16 , BUCURESCI, MERCURI 5 AUGUST 1887, ediția Awe:i4 mmtmuammmwwmmi 1 leu linia 25 bani . Director politic, G. PANU Anunciuri pe pagina III ■ . IV A. SE ADRESA In Romania, la administrata ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria si Anglia la AGENTIA LIBERA, rue Notre Dams des Victoires, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol ADMINISTRAŢIA Bucureşti. —Strada Nouă No. 5.—București Dfl CB CfllflCtitlStii SB Inputs? INTR’UN CIAS REU JOACA URSUL PRIN VECINI O mână spală pe alta... Scandalurile Parisului ^ De ce GDlectivistii sB furmta? Necontestat că partea financiară este cea mai rea şi mai dăunătoare din Întregul regim detestabil colectivist. Şi cu toate acestea, pănă ce guvernul actual nu va cădea de la putere nu este nici un mijloc de a opri răul ca să nu devină tot mai mare. Mulţi îşi Inchipuiau, acum câţiva ani, că guvernul actual va cădea din cauza situaţiei financiare. Evident că aceasta Închipuire are baze serioase şi este confirmată de exemple istorice. Toate guvernele rele au căzut din cauze financiare; toate revoluţiile mari au fost împinse de mizerie şi de crize economice. Revoluţia franceză nu are altă cauză predominantă. Este logic dar ca cineva să tragă consecinţe şi să le aplice şi la noi. Mărturisesc că şi eu unul am avut această credinţă. Astăzi Insă nu o mai am, astăzi sunt convins că colectiviştii nu vor^i^ea pe chestia financiipFă^"după cum nu vor cădea nici vro cea politică și că alte Imi~1^-^r#jurori, străine și de una și de alta, străine chiar de opintelile opoziției, li vor face cândva să cadă. y Ce mă face să înlătur chestia financiară, dintre factorii ce vor determina căderea guvernului actual ? Trebue de observat că o mare schimbare s’a făcut in pieţele financiare europene de vre-o 20 de ani, şi o mare, ne mai auzită facilitate să prezintă pentru orice ţară, judeţ sau oraş, care ar voi să împrumute bani. Dacă observă cineva cota diferitelor burse şi cifra la care să mănţin hârtiele ţârilor împrumutatoare din întreaga lume, şi compareazâ această stare de lucruri cu cea de acum 20 de ani, atunci constată o mare deosebire. Acum 20, 30 de ani era foarte greu ca un stat mic şi sărac să se împrumute, în tot cazul când se împrumuta nu găsea decât cu cond Idiţii foarte grele. I Acum 20 sau 30 de ani numai I hârtiele a două sau trei ţări slă- I teau bine, inspirau încredere, precum I ale Angliei, Franţei, Belgiei etc. " Astăzî lucrurile s’au schimbat, I astăzi ţâri mici înglodate în datorii, [ ţări sărace să mănţin la cota la care I cu 30 de ani în urmă nu să puteau I mănţine de cât hârtiele de ordinea I întâi. I Astăzî hârtii de ordinea a doua I şi a treia, în privinţa siguranţei şi a I creditului, să negociază al pari, cel I, puţin aproape de pari. Şi nu numai K ^ ale unul stat sau două ci ale mai tu- I turor statelor, ba chiar ale comunelor I şi ale judeţelor. IMi aduc aminte că acum un an I colectiviştii ne mai ştiind ce argu- I mente să aducă pentru a înşela pu- I blicul asupra situaţiei financiare, sus- I ţineau că dovada că situaţia noastră I financiară este bună este că hârtiele I noastre să negociază al pari sau I aproape. I Acest argument lasă că nu are I valoare pentru cei cunoscători, dar I ^vAn tot cazul el ar fi fost bun cu 20 I de ani In urmă când faptul era în I adever rar. Dar astăzi, când toate republicele şi oraşele din America de sud, toate ţerile orientale, toate comunele din Australia au în piaţa Europei hârtii care stau bine, dacă nu foarte bine, argumentul nu are nici o valoare. Dacă hârtiele noastre relativ stau bine, este că, în genere şi luând în mijlociu lucrul, o mulţime de hârtii emanând de la state foarte îndatorate, să mănţin în piaţă. Iată unul din motivele cursului hârtielor noastre. Care este cauza acestei situaţii financiare? Este că imense capitaluri sunt aruncate în circulaţie, este că speculaţia asupra acţiunelor, hârtiilor statelor, oraşelor, întreprinderilor deosebite, drumuri de fier, canaluri etc. a luat o desvoltare prodigioasă. Capitalurile, negăsind o remuneraţie productivă cum o caută, să aruncă asupra tuturor hârtielor cari nu sunt încă discreditate prin un crach încă, ele riscă, ele înfruntă nesiguranţa, numai şi numai dacă găsesc dobânde bune sau interese fructuoase. Această colosală oferire de credit, această uşurinţă de a găsi bani cu împrumut este una din cauzele principale că toate, mai toate statele să îndatorez, să împrumută necontenit. Fiind lucrurile astfel, este evident că orice guvern, fie cel mai rău şi mai discreditat, va găsi să se împrumute în străinătate; prin urmare, colectiviştii niciodată sau poate târziul să vor vedea refuzaţi pe pieţele străine unde nimenea sau aproape niminea nu este refuzat. Şi tocmai această perspectivă îi face pe colectivişti ca să se ţină agăţaţi de putere ca disperaţii şi să se împrumute şi iarăşî să se împrumute. In toată lumea sunt numai vre-o trei patru ţări cari au căzut în discredit financiar, este Egiptul, Turcia şi încă vre-o două. Dacă Insă observă cineva că aceste ţâri împrumută de 30, 40 de ani necontenit şi câte nebunii financiare au comis până au ajuns de a perde creditul, atunci numai îşi va putea face o idee până la ce grad este pacienţa şi încrederea capitalurilor. Şi dacă ne gândim la colectivişti trebue sâ admitem că pentru a ajunge pe Ismael Paşa şi pe Turci le mai trebue Încă oarecare timp. De altminterea colectiviştii sunt pe acea cale Turcii s’au ruinat plătind sute de milioane pe vase cuirasate şi pe iachturi împărăteşti. Egiptenii s’au ruinat construind teatruri şi montând piese ca Aida. Noi ne ruinăm, între altele, asvârlind milioane pentru fortificaţiile Bucureştilor. Colectivişti au pus ţara pe o cale bună. Nu are ea decăt să se ţină bine. G. PANU SIMFICIUL TELMEINIC AGENŢIA HAVAS Varna, 15 August. — Azi la 11 ore, s’a cântat un Te deum solemn. Armata şi autorităţile civile au prestat jurământul de credinţă prinţului Ferdinand. Târnova, 15 August — Prinţul Ferdnand s’a dus el şi azi la lagăr aproape de Târnova unde fu aclamat de trupe. Comandanţii garnizoanei Bulgariei de Nord, adică ai Vidinului, Rusciukului, Şumlel, Varnel, Târnovel, etc., precum şi comandantul Sofiei au încredinţat pe noul prinţ de devotamentul şi fidelitatea lor. Comandanţii celorlalte garnizoane trimet adrese sau să pregătesc să primească pe prinţul pe drum de aci la Sofia Dispoziţiunile călătoriei sunt modificate . Mâine prinţul se va opri la Gabrova, Mercuri la Kazanlîk, Joi la Filipopoli. AGENŢIA LIBERA Târnova, 15 August.— Sobrania a ţinut şedinţă Principele Ferdinand a venit şi a rostit câteva cuvinte, apoi adunarea a votat mulţumiri principilui şi Regenţei. Principele s-a dus apoi la lagăr unde a fost primit cu acrimaţune de către ofiţeri care au oferit un dejun alteţei sale. Târnova. 15 August. — Principele a poftit la masă pe membrii biroului adunărei. Seara, în sala şeedinţelor Sobranei, bal mare dat de primăria oraşului Târnova. Principele Ferdinand a promis că va asista la bal. Târnova, 15 August. — Mâine dimineaţă, la orele 5, principele şi miniştrii vor pleca cu o escortă numeroasă la Filipopol prin Gobrova, Kazanlîk şi Kalofer. INTR’UN CEAS RĂU Par’că am vorbit intr’un ceas rău când am prevestit d-lui Gheorghian că o sâ’i se facă zile fripte la ministerul domeniilor, din pricina curagiului ce a avut de a destitui pe doi profesori sălbatici. Mai bine nu prevesteam nimic. N’a trecut două zile de când cu proorocia noastră, făcută aşa Intr’o doară, şi iată că s’a răspândit deja vorba cum că unii guvernamentali îl caută deja pricină pentru aceste două destituiri, pentru destituirea directorului Silviu Costinescu și a d-luîPavelescu. Trebue să se fi convinsei d. Gheorghian acuma cât este de greu ca să râmâi fi om onest în colectivitate, trebue să fi văzut şi d-sa că nu de surda criticăm noi acest partid putred şi incapabil de a face ceva bun pentru ţară. Dacă inimiciţiile vor lua un caracter cavamal pronunţat, şi dacă îşi va ai parmite dacă două acte de dreptate, nu mai mult, apoi este sfirşit, poate să ’şi ia adio de la minister. Şi chiar dacă d. Brătianu ar ţine la d-sa tot degeaba va fi, căci, la urma urmelor, preşedintele consiliului are destulă bătae de cap ca să ducă în spinare pe d. Sturza şi, ori cât de omnipotent este, nu -i cred n de talie ca să apere, în contra mamei voitor sei, mai mult de un ministru neagreat. Cu colectiviştii se întâmplă întotd’auna astfel şi nu trebue să fie cineva profet pentru ca să spue ce soartă va avea cutare sau cutare ministru. Colectivitatele place miniştrii ca Radu Maiu ; aceştia sunt oamenii cari ’i convin. Căci Radu Mihau are o cultură cu totul nulă, este un om care o dă întotd’auna în ordinar şi în vulgar, şi, prin urmare, se află la nivelul inteligenţei şi deprinderilor colectivităţei. Fiecare colectivist, când se află faţă cu d. Radu Mihaiu, se trflă ca la el acasă, glumeşte, ride, spune pornografii, se bate pe burtă. Vorba grecului: Ena mou ehe ena sou. Afară de aceasta d. Radu Mhaiu este un om familiar peste mesură şi tot atât de îndatoritor: te ia de mână, te bate pe umăr, te strânge în braţe, te ciupeşte de guşă, nu -ţi refuză nici un serviciu, face orice porcărie ca să te îndatoreze, îţi zice nenişorule şi onorabile, în sfirşit colectivistul se umflă în pene când se vede pe picior de egalitate cu domnu ministru... Nu, degeaba, zilele d-lui Gheorghian sunt numărate. Or cât de slăbănogi suntem noi în această privinţă, şi or cât de toleranţi suntem cu acest soiu de hoţi de oraşe, cari se joacă cu averea publică ca cu averea lor proprie, totuşi s'ar putea foarte bine întâmpla ca exemplul de la Bagrad să fie molipsitor. Inchipuiască’şi orî-cine, ce scandal, ce revoluţiune ar fi în ţară când s'ar urmări, fără glumă, toate averile căzute ca din senin în pozunarele colectiviştilor, dacă s'ar trage la răspundere toţi acei cari au risipit averea ţărei fără socoteală şi fără control. Ce panică ar fi, ce vaiete îngrozitoare s’ar ridica la cer! Dar şi ce act de dreptate nu s’ar face! O ţară furată atâta amar de vreme, jumulită de dimineaţă până’n sără, are dreptul la atâta reparaţie măcar, ca la câţiva ani o dată să aibă dreptul a apuca de piept pe cei cari au jefuit’o şi să’i ceară socoteală. Cazul care se petrece actualmente în Serbia este foarte semnificativ, fiindcă arată până unde poate merge neruşinarea unor guvernanţi, până unde împing dânşii lipsa de onestitate. Dacă, după căderea colectiviştilor, s’ar face o anchetă serioasă, suntem încredinţaţi că s’ar descoperi lucruri monstruoase pe socoteala lor, atât au lucrat dânşii fără nici o sfială şi cu siguranţă că n’au să mai fie răsturnaţi de la putere, întrebaţi pe un bătrân gârbov ce impresie îi face un mort când trece spre cimitir şi veţi vedea că, întotd’auna bătrânul se gândeşte că curând, foarte curând ,i se poate întâmpla acelaşi lucru. Tocmai aşa se întâmplă şi cu guvernanţii noştrii: când aud ,pomenindu-se de căderea"altor"minîstere, de Valifjudecată, de secuestrarî de averi, de sigur că trebue să simtă un fel de răceală foarte neplăcută pe şira spinării, şi să li se zbârlească părul pe cap, căci dânşii înţeleg destul de bine cum că, dacă ursul joacă astăzi prin vecini mâine va juca de sigur şi pe la noi, lo ţara noastră, mai presus de toate, trebuesc date nişte exemple puternice, trebuesc aplicate remedii eroice, este nevoie de chirurgie, căci ceea ce încurajează mai ales deosebitele guvrne de a fi necorecte, de a călca legile in picioare Şi aşi bate joc de o ţiră întreaga, e că nici o dată până astăzi n’au fost traşi la răspundere în mod serios şi n’au plătit în mod serios păcatele lor, miniştrii ăcătoşi şi dispreţuitori de legi. La noi un ministru, dacă e bun, dacă e onest, dacă e om, este că vrea să fie, dar nimenea nu ’1 obdigă la aceasta. Bi de multe ori acela care mai are un dram de scrupule şi de corectitudine, este tratat drept om fără calităţi politice şi drept un ramolit. In asemenea condiţiuni şi cu o asemenea morală publică unde putem ajunge ? Deşi n’ar trebui ca să tocmim pielea vulpeî înainte de a o vâna, totuşi nu este cu desăvârşire neoportun de a arâta ţărei că numai printr’o rigoare extremă faţă cu miniştrii vinovaţi, se va putea împiedica ca şi pe viitor alte guverne să cadă, a doua zi după venirea lor la putere, tot în păcatele celui actual. Intr’o ţară în care oamenii publici n’au atâta simţ în cât să nu facă răul de ruşine şi din spirit de dreptate, trebue, cel puţin, să nu’l facă de frică. Dacă oamenii aceştia îşi bat joc de opinia publică, care e neputincioasă, cel puţin să ştie că pot să aibă de a face cu puşcăria care nu glumeşte. Dar aşa, cum tratăm noi toate lucrurile cu uşurinţă şi cu cinizm, ne luând nimic în serios şi lăsând pe cei mai dibaci şi mai nescrupuloşi ca să ni se urce în spinare, o s’o ducem multă vreme în halul în care ne găsim şi multă vreme n’o să putem avea guverne mai cum se cade. O să ţipăm şi o să răbdăm. O MÂNA SPALĂ PE ALTA... Este cunoscut că acest guvern e protectorul crimelor şi asasinatelor. Dacă n’ar fi declarat aceasta însăşi Primul ministru, totuşi faptele ar confirma acest adevăr. Acum de curând două acte oribile au fost comise de funcţionari de ai statului, voim să înţelegem crima de la Hărpăşeştijudeţul Iaşi) şi başibuzuciele comise de administraţie şi de justiţie la Galaţi. Sub colectivişti însă aceste lucruri sunt nimicuri, ele nu merită să preocupe măcar un moment atenţia lor. Mai cu seamă când făptuitorii, criminalii sunt buni agenţi electorali, atunci nici poate fi vorba de urmărire !... Căci poţi urmări, fiind colectivist, un om aşa de preţios ca Sărăţeanu ? Poate Sărăţeanu să comită cele mai mari crime cum a şi comis chiar, Sărăţeanu este inviolabil, el e păstrat pentru perioada electorală, pentru comandat bandele de bătăuşi. D’apoi Vasiliu, cel cu schingiuirile de la Hărpăşeşti! Acest onorabil funcţionar să pare că este unul din cei mai buni agenţi electorali din judeţul Iaşi, el aduce pe ţărani la vot ca pe turme, cum să nu-l ocroteşti? Cum să te despărţi de acest Sărăţeanu rural? S’ar părea că orice guvern, fie reacţionar, fie liberal, fie ori şi ce, are interes ca funcţionarii săi să fie modele de onestitate şi de legalitate. Căci un guvern să recomandă mai cu seamă prin funcţionarii săii, în ţară, prin localităţi. După calitatea acelora, cei mai mulţi îşi fac, cu drept cuvânt, o idee despre bunătaritateaimui guvern.__ S'ar părea de asemenea că dacă un guvern este dator să urmărească crimele şi delictele când sunt comise de simplii particulari, cu atât mai mult are o datorie imperioasă de a le urmări când sunt făptuite de funcţionari. Ei bine, contrariul are loc la colectivişti. Ei scornesc crime şi delicte pentru particularii râu vâzuţi de ei, dar în ahimb ascund sau neagă cu mare putere crimele şi delictele în adevăr comise de funcţionari. Şi acum să vede, nu este chestie numai de funcţionari înalţi sau favoriţi ai guvernului Acest guvern nu protegiază numai nelegiuirile lui Sărăţeanu. Nu, la dânsul ocrotirea funcţionarilor neoneşti şi abuzivi este un sistem. Vasiliu are drept la aceiaşi protecţie monstruoasă ca şi Sărăţeanu, ca orice infim colectivist. Picătură cu picătură face oca, zice un proverb , protegiând pe toţi funcţionarii lui, ori cât ar fi ei de mici, guvernul ’şî-a întocmit armata electorală de care dispune. Cantităţi negogeabile nu există pentru colectivişti, când e vorba de a’şî păstra utilagiul de presiune şi de corupţie electorală. Şi drept vorbind, un Vasiliu, un Sărâţeanu bătând, schingiuind, uzează de o libertate care o merită mai la urmă faţă cu guvernul. Căci un funcţionar care bate, care corupe, care intimidează la alegeri, un funcţionar care comite acte abuzive pentru reuşita guvernului, acel funcţionar, evident căşi-a călcat îndatoriele sale, a eşit din sfera legală. Cine însă s-a împins la aceasta? Guvernul. Apoi, dacă este aşa, nu e în drept acel funcţionar ca să bată, să schingiuească şi pe socoteala lui proprie, în interesul său ? Cum? Toate abuzurile să le comită el în folosul guvernului ? Adică nu are dreptul pe ici pe colea să uzeze şi pentru mulţumirea sufletului lui? Acest lucru îl înţelege perfect guvernul actual. Iată de ce el închide ochii asupra abuzurilor funcţionarilor chiar când nu au un scop electoral, politic. O mână spală pe cealaltă și amândouă obrazul. JOACA URSUL PRIN VECINI Am publicat Sâmbăta trecută o telegramă din Belgrad, prin care se arată că în sarcina fostului minister s’au descoperit o mulţime de abuzuri şi de tâlhării, şi că averea ministrului de finance din cabinetul precedent, a fost secuestrată. Ce ţară ciudată trebue să fie şi această Serbie, unde miniştrii cei vinovaţi sunt traşi în mod serios la răspundere, şi unde dânşii răspund cu averile lor pentru reaua administrare a averea Statului.