Lupta, septembrie 1887 (Anul 4, nr. 338-359)
1887-09-15 / nr. 348
ANUL IV—No 348 Ua a« V« an * luui Un a» % m 8 luM ABOWAMMWTS Im țmrtt. ..............................* Im atreiB&tat« Bani Kimerni ediția ArfrJTJE3i^ BUCUREȘTI, MARȚI și MERCURI 15—16 SEPTEMBRE 1887 AwmawBi Animcluri pe pagina III ... 1 leu linia » » ,, IV ... 28 bani „ A. SE ADRESA In Romania, la admnistraţia aiarului. In Franţa, Italia, Austro-Ungaria ai Anglia la AGINTIA LIBERA, Iwo Botra Dan* tos Tictoiros, 60 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la RASTERN AGENCY Constanönopol REDACŢIA 19, — Strada Ştirbei-Vodă, — 19. Director politic, G. PANN ADMINISTRAŢIA Bucureşti.Strada Nouă No. 5.—Bucureşti 40 lei aprio „ 50 lei DUPA PARAVANUL CONSTITUTIONAL Consiliul nml flu instrictim 0 SIMPLA ÎNTREBARE MOBILIZAREA ARMATEI CRONICA VISIT A LUI ALBRECHT DIN CRAIOVA Dna paravann constituţional Pentru a se înţelege faimoasa pretenţie că regele nu este responsabil faţă cu opinia publică de tot ce el aprobă la miniştrii săi şi că rolul lui este de a sta imobil pe un piedestal întocmai ca un sfincs egiptean, trebue să se ştie ideile curente, principiile sociale cari erau la ordinea zilei când comentatorii, tălmăcind principiele constituţionale, ajunseră unii din ei la asemenea ridicule concluzii. Este ştiut că cu treizeci, patruzeci ani în urmă şcoala economică, laisses faire, laisses passer, era în floare la cei mai mulţi teoreticieni. Neamestecul statului în afacerile ţarei, era proclamat ca o dogmă absolută, cu cât statul ar fi voit să se confine în rolul pur de sergent de oraş‘cu atâta şcoală ar fi strigat ‘-mai tare : ~bravo. Această teorie comentatorii au căutat să o aplice şi în chestieie politice, servindu-se de dânsa ei au dat textului constituţional esplicări conforme cu ea. Voiţi câteva exemple? Alegătorii, adică ţara, trimet pe reprezentanţii lor la Camere şi fiindcă toate puterile emanează de la ei s’ar părea că Camerile au dreptul şi datoria de a îmbrăţişa în activitatea lor toate ramurile privitoare la naţiune. Ei bine, comentatorii zic nu. Deputaţii au numai un drept, de a face legi politice; când însă e vorba de chestiile economice, ei nu au acest drept. Căci acest domeniu este lăsat la iniţiativa particulară. Altă restricţie: Administraţia ţarei este o ramură subordonată puterei legislative, de vreme ce de la ea atârnă executiva. S’ar părea că deputaţii au dreptul ca să vîre capul în chestiele administrative pentru a vedea cum miniştrii administrează. " Ei nu, zic comentatorii. Administraţia este de domeniul puterei executive, deci deputaţii impietează asupra acestui teren când să ocupă de asemenea chestii. Vin la miniştrii. Aceştia au necontestat administraţia în mînă, de vreme ce Constituţia le-o dă. S’ar părea că ei măcar sunt în drept ca să ia unele măsuri administrative privitoare la abuzurile pe cari fabricele, uzinele, raporturile dintre capital şi muncă le produc. Ei bine, nu, nici aceasta. Căci miniştrii vîrîndu-şi capul în asemenea abuzuri, îl vîră în domeniul iniţiativei particulare. In fine, în vîrful piramidei stă regele, şeful statului. Dacă celelalte puteri sunt mărginite, apoi când e vorba de rege, el este redus la un fel de contemplaţie beată. El nu are, după teoria de mai sus, nici un drept, el nu are dreptul nici să priveghieze pe miniştrii, nici să-i schimbe când sunt răi, nici să dizolve oamerile când ele sunt în conivenţă cu ministerul, nici să vadă, nici să audă nimic din cele ce se petrec în ţară, cu toate că textul Constituţiunei îi dă în mod formal toate aceste drepturi !... După concepţia veche, teoreticienii voiau să reducă statul din ce în ce mai mult la o abstracţiune. Era deci natural ca ei mărginind în teoriele lor toate puterile legale ale statului, să facă din rege o abstracţie, o entitate necesară pentru concepţia ideală a unui stat, care avea de misiune nu a trăi, nu a dovedi că trăeşte ci a căuta prin toate mijloacele să dovediască că nu există, că nu trăeşte !... Pentru aceste motive între altele, popoarele sau mai bine cotemeie dominante a popoarelor au primit cu bucurie concepţia ridiculă şi imposibilă de un rege cu foarte mare putere dar iresponsabil şi inviolabil. Concepţie care are de rezultat că or regele trage pe sfoară pe popor şi profită de toate avantajele fără să aibă nici o răspundere, ori poporul îi ia regelui toate puterile făcând din el o păpuşe! Cu o asemenea concepţie imposibilă trebue mai la urmă unul din doi să fie furat, echilibrul fiind imposibil. Ei bine, astăzi lucrurile s’au schimbat, faimoasa teorie zace la pământ sau în capetele reacţionarilor de toată mâna. Astăzi statul este o putere reală, el reprezentat prin guvern. Camerî, rege sau şef de stat lucrează, să amestecă în raporturile sociale, caută să vină în ajutorul celor slabi, îi ocroteşte în contra celor tari şi aşa mai departe. Nimenea nu poate contesta că nu e această tendinţă începând cu clasica Englitera şi sfirşind cu imperiul Rusesc. Astăzi cine este la putere în o ţară are o răspundere mult mai mare decât înainte, fiind că terenul s’a lărgit colosal, fiindcă are de resolvat chestiuni necunoscute acum 50 de ani. Prin urmare, principiul responsabilităţii este strâns legat de calitatea de funcţionar, de guvern, de deputat etc. Astăzi nu poţi fi funcţionar, fie măcar cu titlul de rege, fără să nu ai o răspundere. Un funcţionar fără răspundere este o concepţie monttuoasă, ea a putut să intre în capetele metafizicilor de acum 50 de ani, ea însă în situaţia actuală este un non sens, o enormitate. Find astfel, necesităţile sociale cer ca Constituţiei, vechiului text, să i să dea o nouă interpretare, o interpretare mai conformă nu cu o idee preconcepută cum aceasta s’a făcut cu 50 ani în urmă, ci conform textului, literei Constituţiei. Constituţia zice că regele numeşte şi revoacă miniştrii, că convoacă şi disolvă Camerile etc. Mi să pare că aceste texturi sunt positive. Ei bine, nici o frazeologie, nici o sofisticărie nu poate reuşi ca să facă pe lume ca un loc să citească asemenea text, să citească un altul în care să se spună că regele nu poate schimba ministerul, nu poate disolva Camerile. Nu, aceasta este imposibil. Pentru a susţine această din urmă părere trebue să eşi din Constituţie, din textul ei şi să te duci la comentatorii preocupaţi de concepţii nebuloase. Eu însă intre textul Constituţiei şi între comentatori, prefer pe cel întâi şi îmi bat joc perfect de cel d’al doilea . Aşa dară, în marea activitate modernă, unde fiecare cetăţean are un rol şi prin urmare are şi o răspundere, unde fiecare munceşte pentru a-şi câştiga dreptul de a exista şi mijloacele necesare, este o enormitate ca un singur om—cel mai sus pus—să nu aibă nici o răspundere, să nu facă nimic, să nu muncească ci să stea ca un trântor toată ziua, sau ca o peatra de hotar nemişcat !... Şi aceasta în numele Constituţiei şi în scop de a servi ca forţă de echilibru!... In societăţile albinilor există în adevăr meseria de trântori, masculii au această onoare. Ei mănâncă mierea pe care femelele o culeg de pe flori. De cât... cât durează aceasta ? Durează cât timp femelele au nevoe de ei pentru reproducţiune. Odată actul generator îndeplinit, trântorii sunt ucişi şi aruncaţi afară. Oare oamenii să fie ei mai jos pe scara înţelegere! încât ei să caute, să aleagă, să proclame pe cineva de trântor şi să’î decearnă această meserie şi familiei lui pentru eternitate ?... Nu cred. De aceea teoria de mai sus trebue respinsă. Să’i dăm regelui un rol, rolul care il are după Constituţie, şi să’l punem la cercare ca să vedem ce va face. Să’l scoatem o dată de după paravanul după care să ascunde cu plăcere şi să’l vedem la lucru. Iată ce aşteaptă ţara de la el pentru a’l cunoaşte complet cine este, şi ce valorează. Gianu. SERVICIUL TELEGRAFIC? AGENȚIA HAVAS Paris, 24 Septembre.—D. Rouvier reducând bugetul extraordinar de 82 milioane, nici un împrumut nu va fi trebuincios. - -. Paris, 24 Septembre. — D. de Munser, ambasador al Germaniei, vizitând pe D. Flourens, i-a exprimat convingerea că toate puterile sunt actualmente de acord pentru a menţine pacea. Paris, 24 Septembre. — Franţa a cerut Marocului o indemnitate pentru asasinatul comandantului Schmidt. Londra, 2-1. Septembre. —D. O. Brien a fost condamnat la şase luni de închisoare. Berlin, 24 Septembre.—Monitorul Oficial anunţă că doctorul Mackenzie a vizitat pe prinţul imperial la Toblach înainte de plecarea sa, şi a constatat progresele vindecării şi îmbunătăţirea stării de sănătate a prinţului. Docorul Mckenzie a tăgăduit că va vizita încă odată pe prinţul înainte de a se întoarce în Eurglitera. Carlsruhe, 21 Septembre.—Congresul asociaţiunilor Crucii roşii a adoptat, contrariu propunerilor ruseşti, hotărîrile comisiunilor recomandând menţinerea la Geneva a comitetului internaţional ce residează în acest oraş. Impărteasa şi famila Marelui Duce asistafi la şedinţa. Toblach, 24 Septembre.—Pontul imperial al Germaniei va pleca mâine la Triest. Principeasa imperială ’1 va urma Luni, trecând prin Ampezzo. Strasburg, 24 Septembre. — Cercurile competinte consideră ca fiind o curată născocire ştirea atribuind prinţului de Hohenloba intenţiunea de a demisiona. Se asigură că nu există nici un diferend de natură a justifica o atare resoluiune. Paris, 25 Septembre.O notă a ministerului de rezboi îi desminte ştirile răspândite de oarecari ziare zicând că fabricaţiunea puştilor, model nou, a fost suspendată sau micşorată. Nota declară că generalul Ferron, de la sosirea sa la minister, a ordonat să se activeze această fabricaţiune, care a urmat într’un mod constant o progresiune ascendentă. Adaogă că reducţiunea creditelor consimţită de ministerul de războini, nu priveşte de loc fabricaţiunea armelor şi a cartuşilor. Sofia, 25 Septembre.--Comisiunea bulgaro-serbească pentru convenţiunea căilor ferate, a terminat misiunea sa şi a semnat azi convenţiunea. Sofia, 25 Septembre.—O întrunire a reprezintanilor corporaţiunilor şi a arbitrilor, a avut loc azi. Trei sute de persoane asistau. 1. Stambuloff luă cuvântul şi declară că viitoarea adunare se va întruni în împrejurările cele mai critice. El speră că oraşul Sofia va alege deputaţi apărători ai politicei guvernului, singura patriotică, căci e aceea ce luptă de doi ani contra inamicilor Bulgariei. Acest discurs a fost viu aplaudat. Mulţimea s'a împrăştiat în urmă fără incidente. Zanicoviştii şi Karaveliştii tot par că se abţin ; partizanii d-lui Radoslavoff, din potrivă, n’au renunţat la luptă, dar nu se semnalează o agitaţiune vie. Sofia, 25 Septembre. Circula ştirea de erî că o înţelegere s’ar face între Germania, Rusia, Franţa şi Turcia pentru trimiterea la Bulgaria a unui locotenent regent pentru o durată de trei lunî. Guvernul n’a primit nici o comunicaţiune oficială sau oficioasă în această privinţă. Se crede că această ştire este un balon de încercare. Constantinopol, 24 Septembre, cale indirectă.—Poarta a telegrafiat Miercuri o depeşe lungă lui Saldi-paşa cuprinzând modificaţiunile următoare de supus d-lui de Oiers în privinţa propunerei ruseşti privitoare la Bulgaria . Poarta propune ca Turcia să desemneze un al dodea locotenent prinţiar ce ar lucra în înţelegere cu generalul Erenroth, locotenent prinţiar rus. Această dublă locotenenţă având puteri egale, ar administra principatul şi ar face nici alegeri, dar la cari Rumelia Orientală n'ar lua parte. Această nouă Sobranie ar alege un nou prinţ, alegând de pe lista candidaţilor prinpari înfăţişată de Locotenenţă. Durata puterilor acestei duble locotenenţe ar fi mărginită la 3 sau 4 luni. Cercurile ruseşti sunt nemulţumite de această cerere"de modificaţiuni, considerănd'o ca puțin serioasă și numai menită a câştiga timp. St. Petersburg,'^ Septembre.—Şahirpaşa plecase la băile de la Yalta, în Crimeea, când depeşa de mai sus sosi la Petersburg. Şahir-paşa primi ordinul să se întoarcă imediat pentru a face această comunicațiune d-lui de Giers. Paris, 26 Septembre.—Nişte vameşi germani au ucis un picher şi rănit un ofiţer de dragoni pe teritoriul francez, la cinci sau şase metre TM de graniţă. Ei pretind că au crezut că au a face cu nişte braconieri (vinători pe furiş), cari n'ar fi răspuns la somaţiunile lor. Autorităţile judiciare din Nancy procedează la o anchetă. „Agenţia Havas11 anunţă că o acţiune diplomatică s’a angajat îndată în această privinţă. AGENŢIA LIBERA Belgrad, 24 Septembrie. — Regele şi Regina au căzut de acord de a trăi separaţi în timp de mai mulţi ani. Constantinopol, 24 Septembrie. — Banca otomană persistă de a refuza plata apantamentelor funcţionarilor străini în Francia cu toate admonestările ce i s’au făcut din partea Forţei Clausemburg, 24 Septembrie. — Presa ungară comentând discursul Regelui adresat clerului ortodox manifestă simpatiei*) sale pentru biserica ortodoxă şi reformată din Ungaria. Roma, 24 Septembrie.Ministrul instrucţiunei publice a suspendat din funcţiunea lor patru profesori şi un agregat al făcuinţei de medicină din Messina, pentru că au părăsit oraşul în momentul când izbucnia cholera. Ultimele ştiri oficiale constată descreşterea epidemiei. Berlin 24 Septembrie. — Se confirmă că partidul centrului va depune îndată după deschiderea reichstagului un proiect de lege pentru prelungirea mandatului legislativ de 3 la 5 ani. Această propunere câştigă teren, şi are multe şanse de islândă Viena, 24 Septembrie. — Ministerul de Rezbel a dat ordin manufacture! din Steyr de a întrerupe pentru câtva timp fabricarea puşcilor Manlicher. Se fac actualmente experienţe cu calibrul de 8 milimetrii. Odată aceste experienţe terminate fabricaţiunea se va continua. Bruxela, 25 Septembrie. — Vorbind de cestiunea bulgară „Le Nord“ zice că Rusia va fi nevoită de a interveni în Bulgaria dacă Germania şi Austria vor împedeca restabilirea unei situaţiuni legale în acest principat. MOBILIZAREA ARMATEI In sfîrșit a apărut în Monitorul Oficial decretul luî Carol colectivistul în virtutea căruia întreaga noastră armată permanentă va fi complect mobilizată. Acum patru sau cinci zile se vorbea în mod hotărit că, din motive financiare, concentrările rezervelor nu vor mai avea loc; deodată însă hotărîrea a fost schimbată şi iată-ne în prezenţa mobilizăreî a întregei noastre armate permanente şi a unei părţi din armata teritorială. Din decretul apărut în Monitorul Oficial putem trage încă o concluzie, aceea că cavaleria noastră este lipsită de cal. Intr’adevăr decretul prevede că se vor chema supt drapele toate rezervele armatei permanente ale regimentelor de infanterie, ale batalioanelor de vînătorî, ale regimentelor de artilerie, ale cadrelor permanente ale dorobanţilor şi călăraşilor. Despre regimentele de cavalerie nu se pomeneşte şi pricina e că nu sunt cal. Despre călăraşi nu mai vorbim, de vreme ce aceştia vin cu caii lor. Iată dar la ce se reduc laudele colec tiviştilor în privinţa solicitudinei ce au pus pentru organizarea armatei; ele se reduc la aceea că ne-au organizat o cavalerie fără cai. Acuma să venim la altă ordine de idei. Findcă guvernul tace, fiindcă guvernul a revenit la ideia mobilizărei, tocmai în momentul când Archiducele Albrecht a vizitat pe regele, dânsul este dator să spuie lămurit ce însemnează această concentrare a întregei noastre puteri militare permanente şi a unei mari părţi din armata teritorială. Decretul spune că aceste rezerve vor fi concentrate 20 sau 25 zile, deci mai multe zecimi de mii de oameni vor fi ţinuţi sub arme aproape o lună de zile. Ei bine, întrebăm pe guvern, numai aşa de flori de măr, numai pentru o manevră de toamnă ordinară, s’a hotărît dânsul ca să aducă o adevărată perturbare în ţară şi să chefuiască mai multe milioane din punga ţărei? Or cum ar vrea să tălmăciască lucrul onorabilii colectivişti, situaţiunea cere o lămurire, căci situaţia e gravă. Guvernul plănueşte ceva în umbră, guvernul a luat angajamente cu Austia şi cu Germania, guvernul îmbrânceşte ţara într’o aventură periculoasă, unde poate să’şi lase averea, sîngele, onoarea şi poate chiar neatârnarea. Guvernul, deci, este dator să vorbească lămurit ţărei, dânsul este dator să liniştească spiritele şi să spuie verde unde ne aflăm. Căci dânsul se află pus în următoarea dilemă: sau concentrarea totală a rezervelor este făcută numai în scopul unor obicinuite manevre şi atunci guvernul face neiertata greşeală de a cheltui zadarnic mai multe milioane, sau această cheltuială nu este zadarnică, este absolut trebuincioasă şi în cazul acesta evenimente periculoase ne ameninţă. Ştim că guvernul acesta îşi bate joc de ţară, ştim că regimul nostru reprezentativ este o farsă. Totuşi, avem naivitatea de a cere, de a pretinde guvernului ca să lămurească lumea. O SIMPLA ÎNTREBARE Poate mulţi nu ştiţi că la ministerul de instrucţiune există un consiliu permanent care, după lege, trebue să-şi dea avizul în toate chestiunile pe care le rezolvă ministrul. Mulţi poate nu ştiu că acel consiliu nu e compus din blţi funcţionăraşi salariaţi ai ministrului ci din cinci profesorii. Şi nu din profesora şi de şcoalele primare sau de gimnazii, ci din profesori de la Universitate, din cel puţin profesori de cursul superior liceal. Aceşti cinci profesori nu sunt de asemenea oameni cari trăiesc in umbră, cari îşi caută numai de catedrele lor, majoritatea membrilor consiliului permanent sunt deputaţi, senatori, oameni cu vază şi cu influenţă în regim. După cei-am recomandat publicului întrebări : Ce fac aceşti cinci domni profesori în consiliul permanent ? Cum este cu putinţă că aceşti domni să primească, pentru o mizerabilă diurnă, a servi de instrument celui mai ignobil om din lume ? După spiritul legei instrucţiei, aceşti cinci profesori reprezintă pe lângă ministru corpul profesoral, interesele didactice, el este sfatul luminat şi independent pe lângă puterea executivă. Ministru nu poate să’î revoace de cât după un raport motivat către rege, în care să spună pentru ce voeşte a schimba pe cutare membru din consiliu permanent. Un om care ’şi-ar face datoria cu conseiinţă în consiliu este aproape inamovibil. In tot cazul darea lui afară ar constitui un scandal. Fiind astfel, ne mai întrebăm încă o dată : cum e cu putinţă ca oameni culţi, puşi sus în erarhia învăţământului să facă pe salahorii lui Sturza, să devină complicii lui în toate măsurile cele mai arbitrare, să dea concursul numelui şi a