Lupta, martie 1889 (Anul 6, nr. 773-798)
1889-03-26 / nr. 795
ANUL VI. SERIA III. No. 795. ABONAMENTE In țară Un an. ........................................40 lei +fr an............................................20 , 3 luni............................................10 , • In străinătate Un an.............................................. lei V* an............................................25 . 3 luni.............................................15- 15 Bani Numărul EBIȚIA APOI BUCUREȘTI, LUNI și MARȚI 27—28 MARTIE 1889. ANUNCIURI Anunciuri pe pagina III . , * IV . 1 leu linia . 25 bani . A SE ADRESA In Romania, la administraţia ziarului. In Franţa, Italia, Austro-Uangaria şi Anglia la AGENŢIA LIBERA une Notre-Dame des Victoires, 50 (place de la Bourse) Paris. In Orient, la EASTERN AGENCY Constantinopol. ADMINISTRAŢIA ttulevarăul JESllsaTbeta No. 8 (Casa, Lempart). Minister de coaliţie. De ceea ce ne-am temut nu am scăpat, adică de un minister de coaliţie. Detestabila şi personala experienţă făcută cu junimiştii timp de un an, nu a servit nici putea servi la nimic. Astăzi revenim cu un an în urmă, iar cursul evenimentelor, început de opoziţia unită sub guvernul d-lui I. Brătianu, suspendat în mod nefiresc de intermediul junimist, îşi reia mersul sau pentru a ne duce acolo unde trebuia în toate chipurile să ne ducă, la un minister de coaliţie. De sigur că nu un astfel de minister poate fi idealul, de sigur că ministerul de coaliţie pe care d. L. Catargiu să sileşte a-l forma, dacă nu e deja format, nu va avea lungă durată. In curând vom vedea isbucnind în sânul lui neînţelegeri mai mari decât cele iscate în ministerul junimist din partea d-lui Vernescu, în curând liberalii vor fi eliminaţi pentru a lăsa locul liber conservatorilor. Este încă o experienţă trudelnică care să încearcă, este încă o frământare zadarnică pentru câtva timp. Este însă o deosebire. Pe când experienţa pe care o încearcă d. L. Catargiu să impune în mod fatal, era in natura lucrurilor, acea pe care regele a cercat-o cu junimiştii era un act arbitrar, anormal. In adevăr, pe câtă vreme în opoziţia contra d-lui I. Brătianu a fost o coaliţie, pe câtă vreme răsturnarea regimului colectivist să datoreşte acelei coaliţii, este logic ca un minister de coaliţie să succedeze unei opoziţii de coaliţie. Şi dacă regele făcea, imediat după căderea colectiviştilor, ceea ce pare dispus a face astăzi, am fi câştigat un an în viaţa politică. Până acum lucrurile ar fi fost deja limpezite, ministerul de coaliţie desfăcut şi un altul mai omogen luându-i locul. Regele însă nu a voit să urmeze calea naturală pe care ’i-o designa politica partidelor din ultimii ani, regelui ’i-a plăcut să se rătăcească câtva pe căile înguste şi tortuoase ale regimului personal, ale intrigelor de palat. Şeful statului însărcinând pe junimişti cu formarea cabinetului acum un an, a voit să dea o direcţie piezişe evenimentelor, a încercat să le facă să devieze din direcţia lor fatală şi să le indrepteze pe o linie tangentă. Un moment s’a crezut că regimul personal are să învingă, a fost chiar un moment în care opoziţia unită distrusă dedea politicei regale o isbândă netăgăduită. Succes scurt şi mai mult aparent. Graţie ambiţiilor personale, graţie amorului rănit al şefilor umiliţi, graţie mai cu seamă inepţiei junimiştilor în alegerile trecute, firul evenimentelor rupt în două a fost din nou legat, iar ministerul de coaliţie, evitat pentru câtva, s’a impus din nou. Cititorii ştiri cari sunt ideile mele în privinţa tuturor acestor chestii. Voiu reveni din nou. Pentru astăzi mă mulţumesc a zice: Ministerul L. Catargiu nu are viaţă sub forma de minister de coaliţie, este o experienţă inutilă dar care totuşi se impune, este un espedient pentru a eşi din o situaţie rea, creată de rege şi de junimişti. Ministerul de coaliţie care se va forma, este ultima fază a unei politice de 5 ani, practicată de toate partidele din ţară şi provocată de I. Brătianu. Cu ministerul de coaliţie, va muri definitiv fosta opoziție unită, ceva mai mult, eu cred că cu acest minister va muri și partidul liberal-conservator pentru a nu rămânea decât cel vechiu conservator, Gr. I Pajiu. SERVICIUL TELEGRAFIC Agenţia Hava, Paris, 6 Aprilie. Un decret presidenţial înalţă Senatul la înaltă Curte de justiţie, care va judeca pe generalul Boulanger în lipsă. Paris 6 Aprilie. Se crede în general că procesul Boulanger înaintea înaltei Curţi de justiţie va ţine trei sau patru săptămâni. Paris , Aprilie In afacerea ligei patrioţilor, toţi preveniţii au fost achitaţi asupra acusaţiuneî că fac parte dintr- o societate secretă, dar au fost osândiţi, pentru participare la o societate neautorizată, fiecare la o amendă de o sută de franci. Paris, 6 Aprilie. La banchetul din Belleville, d. Naquet a citit un discurs al generalului Boulanger în care acesta afirmă iubirea sa pentru republică, declarând că e timp să se smulgă Francia din mâinile parlamentarilor pentru a salva republica. Lima, 6 Aprilie. Noul cabinet e format sub preşedinţa d-lui Solar cu d. Irggoyen ca ministru al afacerilor străine. Roma 6 Aprilie. Senatul.—Respunzând unei interpelări a d-luî Parenzo, d. Crispi resumează ultimele ştiri din Abisinia. Opiniunile ce le-a exprimat în privinţa Masuahului nu şi le-a schimbat, cu toate că situaţiunea e ispititoare, guvernul nu se va lăsa să fie nici târît nici sedus; înainte de a lua o hotărâre, trebue să studieze şi să reflecteze pentru a determina dacă o staţiune în marea Beţie este oportună. D. Crispi roagă Senatul să lase pe guvern să decidă ce trebue să facă şi când. Roma, 6 Aprilie. Tribunalul corecţional a osândit pe deputatul Costa din extrema-stâgă la trei auni închisoare, pentru opunere şi insultarea forţei publice cu prilejul demonstraţiei în favoarea lui Oberdank. Colonia, 0 Aprilie. Se anunţă din Zanzibar Gazetei Coloniei că căpitanul Wismann a, ordonat să se înalţe pe confluent drapelul german, alăturea de al Sultanului, în locul drapelului societăţei africane orientale. Budapesta, 6 Aprilie. Deputatul Szilagy a fost primit în audienţă privată, de către Împăratul; numirea sa ca ministru al justiţiei e socotită ca sigură. Colonia, 6 Aprilie. Gazeta Coloniei neagă intenţiunea atribuită Germaniei de a ceda Camaraland Engliterei sau a intra în schimb în privinţa unei părţi oarecare din teritoriul ce se află sub protectoratul german. Viena 6 Aprilie. Camera deputaţilor.Cu ocazia discuţiunii asupra situaţiunii ministerului finanţelor, şefii secţiunii Niebauer comunică că guvernul austriac a început să negocieze cu preşedintele consiliului unguresc în privinţa măsurilor de luat pentru a modifica moneda austro-ungară. ------------—*aasa>ogaaa&>!< Frank1,fort 6 Aptilie. Ducele de Nassau a mecat Mărfi la Lucsemburg; el va depune tour jurământul în faţa Camerei. Berlin 6 Aprilie «Gazeta Germaniei de Nord» interpretând ştirea din Zanziban publicată de gazeta Coloniei» zice că căpitanul Wismann, conform instrucţiunilorsale, o fi retras drapelul societăţii africane orientale înlocuindu-l pe casa ce o locuite cu drapelia de comerţ, după cum se obijimuieşte pentru consulatele germane din străinătate. Sterlin 6 Aprilie. „Tagblatt“ pretinde a şti că ministrul Maybach ar fi demisionat şi ar fi înlocuit de d. Thielen președinta la direcțiunea căilor ferate. Roma 6 Aprilie. Senatul după ce a aprobat bugetul rectificat pentru 1888—89, i s'a prorogat până după vacanţele Paştilor. A se vedea ştirile asupra crizei ministeriale de pag. III, la „Ultime informaţiuni“. FIZIQN0M1AÎ CAMEREI Vineri mare agitaţie în Cameră , deputaţii nerăbdători de prelungirea crizei care durează de Mercuri, cred că vor avea un minister. Decepţie mare! Nimenea nu ştie nimic, iar lucrurile în loc să se limpezească, să încurcă mai tare. Mercuri şi joi părerea generală era că junimiştii se vor întoarce. Vineri însă când fiecare să încredinţează că ministerul nu s’a compus, atunci începe a se îndoi şi a nu şti ce să mai creadă. — „Ce ştiţi despre criză ?“ întreabă cineva pe un grup de deputaţi. — ‘Ştiu, răspunde unul, că regele ‘nu voeşte cu nici un preţ a să separa ‘de scumpii săi lachei ai palatului». — ‘Ştiu că, deşi generalul Florescu, «adaugă un al doilea, a comunicat rege‘lui dorinţa Senatului, regele nu a dat ‘semn de viaţă». — «Ştiu, continuă un al treilea, că ‘preşedintele nostru a fost concediat cu ‘răceală, din cauză că a spus verde regelui că junimiştii au devenit imposibili». — „Ştiu, adaugă un al patrulea, că „până acum regele nu a chemat pe nimeni la palat, afară de scumpii săi junimişti“. — „Ştiu, sfârşeşte un al cincelea, că „de el regele trimete lungi telegrame „la Berlin şi Viena, de unde aşteaptă „ordine“. Deputaţii liberali şi conservatori sunt foarte iritaţi de această atitudine a regelui. — „Vom vedea, zice unul, dacă regimul personal, pe care voeşte regele „a-l naturaliza cu totul, va prinde“. — „Lupta va fi între rege şi ţară, dacă „şeful Statului va îndrăzni să nu ţină „seamă de împrejurările politice“. — »Eu nu cred, mai zice încă un altul, »că regele să îndrăsnească a disolva »Camerile, actul ar fi prea dăunător ca »consecinţe pentru el.« Porumbeii nici ei nu ştiu nimic, dar faţă cu incertitudinea care domneşte el înclina a crede că tot stăpânii lor vor forma ministerul. În timpul acesta d. Gozadini primeşte o comunicare ca să ridice şedinţa, de vreme ce nici astăzi nu e minister. — „D-lor, ridic şedinţa şi o anunţă pe Luni“ zice d. Gozadini. Câţiva deputaţi, ca şi copii în lipsa profesorului, să aşează pe banca ministerială şi să joacă de a miniştrii. Cu toate că aceasta este o curată glumă, imediat prin instinct să face în jurul lor un grup de aderenţi, D. Nucşoreanu arată deputaţilor o combinaţie ministerială, demnă de a succede marelui minister ; tot ce putem spune este că d. N. Filipescu avea preşedenţia consiliului iar Max finanţele ! — „Ce facem,“ îşi zic deputaţii îmbrăcânduşi pardesiurile. —Să mergem la Gapşa, să stabilim „acolo cuartierul general al noutăţilor“ zice unul. Propunerea este primită. In acest timp, d. Catargiu să retrage în o cameră cu d. Vernescu spre a conferă. Dificultatea este mare, căci la caz când d. Catargiu ar fi însărcinat cu compunerea cabinetului, d-nia sa nu să poate lipsi de concursul d-lui Vernescu și al grupului sau. Este atunci chestiunea: d. Vernescu mai poate intra In noul minister ? Cam greu. Mai este întrebarea: d. Pache, locotenentul său, este el agreatul conservatorilor și al liberalilor ? Iată o chestie. — ‘Cu cine conferează Catargiu ? întreabă un deputat pe un conservator. — »In momentul acesta are o displăcută sarcină de împlinit, vorbește cu d. Vernescu“ ’i se răspunde. D. Carp huiduitul se arată în cele din urmă prin culuoare. — «Cum e la față, întreabă un junimist pe un alt porumbel, este vesel sau îngrijat ?» — „Mon cher, Carp are o figură foarte veselă, deci stăm bine de tot“ răspunde porumbelul. — „Probabil că în fanfaronada lui, bietul Carp nu are măcar conştiinţă de gravitatea situaţiei, iată de ce e vesel“ zice un opozant intervenind în conversaţie. Cuvântul este just. Deputaţii, unul câte unul, să duc, cam în trăsuri, cam pe jos. Probabil că d. Carp are de conferit cu uşierii, căci rămâne cel din urmă. Cum sfîrşesc farsorii Norocul neprevăzut care cade pe unii oameni şi carierile surprinzător de neexplicabile ale unor politiciani, ameţesc de multe ori pe fanfaronii slabi de cap, cari îşi închipue că numai cu îndrăzneală şi cu grandomanie se izbuteşte întotd’auna în lume. Aşa, d. Petre Carp a citit că mulţi bărbaţi politici au putut ajunge cel d’intâi din ţara lor, graţie numai curagiului de a înfrunta pe toată lumea şi sângelui rece cu care afirmau şi susţineau lucruri neprimite de marea mulţime a oamenilor. Ei bine, dânsul a voit sa imiteze pe aceştia, a voit să aibă norocul unui Beaconsfield şi astfel s’a pus pe debitat la enormităţi şi la excentricităţi. Cum d. Carp nu este cel din urmă dintre gogomani, a avut momentele sale de succes şi a surprins o parte a societăţei politice cu glumele şi pretenţia sa la originalitate. Pentru câţiva slabi de îngeri, fostul ministru de la externe nu e nimic altceva decât un geniu, decât un bărbat politic de atâta valoare, cum nu vor mai naşte secolele viitoare decât dupe foarte îndelungate scremete, dar pentru oamenii mai cu minte, mai puţin impresionabili şi mai puţin ispitiţi de aparenţe, şeful sufletesc al junimiştilor politici nu e decât un grandoman incorigibil, un ambiţios care îşi caută cu sete un locşor în istoria ţărei şi care voeşte să devie celebru din seară până în dimineaţă. Când junimiştii au fost chemaţi la putere în anul trecut, tot d. Carp a fost cel însărcinat ca să răspunză în numele cabinetului, celor cari îl întrebau cine e, de unde vine și unde va merge. Atuncea d-sa, cu o lipsă de genă admirabilă, a răspuns: »Este adeverat că nu avem încă încrederea țărei, dar ne vom sili ca s’o că pătăm. Am venit nepopulari la guvern, dar vom pleca populari, spre deosebire de alţi mulţi cari au venit populari şi au plecat nepopulari." Fraza era lansată, şi farsa era jucată. Dar ce nenorocire pentru neasemănatul grandoman. De abea a trecut anul de când a venit la putere şi iată-l pe punctul de a o părăsi pentru foarte multă vreme, sub dezaprobarea generală și fără să lase după dânsul absolut nici un regret. Nenorocirea cea mai de căpetenie a guvernului junimist este că a început tocmai de acolo de unde a sfârșit Ion Brătianu. Dacă am compara ultimii doi sau trei ani al regimului colectivist cu anul de guvern junimist, fără îndoială că, pe ici pe colea, avantagiul ar fi al acelora din urmă, dar dacă am face o comparaţie în ordine mai naturală, adică dacă am compara cel d’ântâiU an al guvernului d-lul Ion Brătianu, cu cel d’ântâiU an al guvernului d-lui Petre Carp, o groază nesfârşită va trebui să ne apuce ori de cât ori am auzi de numele junimismului. Astăzi lumea face o asemenea socoteală şi se întreabă, dacă liberalii, cari au început bine şi cinstit, au sfârşit-o degenerând în colectivitate, cum va trebui sâ sfârşească guvernul junimist, care a început ca val de lume? Pentru a scăpa de greutatea răspunsului firesc al acestei întrebări, d-lui Carp nu’l mai rămâne decât iar un caraghiozlâc de întrebuinţat, şi iată’l : Precum acum un an a declarat că a venit nepopular dar va pleca popular, spre a se deosebi de acei oameni politici cari au venit populari dar au plecat nepopulari, ci sale nu-i mai rămâne decât să răspundă şi astăzi: „Noi junimiştii am început să guvernăm ţara foarte prost şi cu totul afară din lege, dar când vom cădea avem să guvernăm foarte bine, şi aceasta spre a ne deosebi de acele guverne cari au început să stăpânească cinstit dar au sfârşit’o prost“. Acesta ar fi un respuns demn de marele farsor al junimizmului şi asupra unui asemenea respuns ’şi-ar putea da în toată liniştea sufletul carierei sale politice. Constantin C. Bacalbaşa. PROCESU POL17D Consiliul de rezbel din Craiova (Corespondenţă particulară a «Luptei») Vineri, 24 Martie. Astăzi este ziua fixată pentru desbaterea acestui faimos proces, în analele nostimelor decisiuni ale înaltei noastre curţi de casaţie. De două zile nu se vorbeşte decât de această afacere, şi de curiosul rol ce independenta noastră curte de casaţie a voit să impue consiliului de Resbel. Dejea de dimineaţă se văd plimbându-se pe strade persoane cari se întreabă de acest proces, şi dacă ministerul s’a compus. Dela orele 11 a. m. lumea începe a veni în abondenţă pentru micul local unde se ţine consiliul de resbel. Pe rînd vin inculpaţi, apărători, judecători, acuzatori, în fine până să complectă această judecătorie care este chemată a judeca un fapt judecat şi executat. La ora 1 p. m consiliul intră în şedinţă , el este compus din general G. Anghelescu preşedinte . General VlădescU „ Cruţescu v ... Colonel Sachelari , membri „ Băicoianu