Lupta, iunie 1889 (Anul 6, nr. 847-871)
1889-06-10 / nr. 855
4» y ANUL VL,SERIA III, No. 855. EMlil A XIOITA V BUCUREȘTI, SÂMBĂTĂ 10 IUNIE 1889. ABONAMENTE: IN TARA Un an............................................................40 lei la an...............................................................20 3 luni...............................................................10 * IN STREINATATE Un an..............................................................50 lei/a an.................................................................25 , 3 luni.................................................................15 . Numărul 15 Bani. REDACȚIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). Directpr^plitic, Gr. PRIM II. 1 ^ ............ ■ ...........1:'.........' ■ — ■ ’ ANUNCIURI: Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . 1 leu linia » IV, „ • „ . . 25 bani „ Inserţie şi reclame „ „ . . 2 lei „ Pentru anunciuri a se adresa: 15 Români», la Agenia Havas In Francia, Italia, .lastro-Ungaria si Anglia la Agenţia Havas, 8, place de la Bourse, Paris precum şi sucursalele ei. Un număr vechi: 50 Bani. ADMINISTRAŢIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). Fiţi franci, d-!or laterali! CE REGIM! CE SUSŢINĂTORI! A SOSIT MOMENTUL SUNI CONTIMPORANE, le G. SUN Fiji Irancl, fl-lor lateral!! gfPentru ca să faci un act, fie chiar necorect, nu lipseşte niciodată nimărui motive, şi cu cât acel act e mai necorect cu atât cineva invoacă mai multe. Evident că liberalii disidenţi, precum şi celelalte elemente neconservatoare cari sprijină guvernul actual, nu au absolut nici un motiv politic ca să facă ceea ce fac. Căci ce s’a zis în tot cursul opoziţieiunite, când liberalii erau amestecaţi cu conservatorii ? S’a zis un lucru : că odată ce guvernul colectivist va fi resturnat, odată ce unul d’intre partide va ajunge la putere, imediat fiecare grup îşi reia libertatea de acţiune şi începe lupta de idei şi de principii, lăsată pe al doilea plan din cauza gravităţei situaţiei. O mai repet: zisu-s la aceasta ori nu ? Şi aceasta nu o zicea, trebue să mărturisesc, atât conservatorii faţă cu liberalii, cât mai cu seamă aceştia din urma faţă cu cei d’intâi. Gând în timpul opoziţiei unite vreo voce nedisciplinată îndemna pe liberali de a face şi lupta de idei pe lângă cea de răsturnare, imediat 20 de glasuri cuminţi, între cari erau totd’auna şi acele ale actualilor laterali, strigau : „lăsăţi pentru mo„ment lupta de principii; să răsturnăm întâiii pe colectivişti şi apoi, „dacă vor veni conservatorii la putere, vom avea tot timpul ca să în„cepem adevărata luptă pentru ideile noastre*. Zisu-s’a aceasta ori nu ? Astăzi suntem exact în situaţia de care ni se vorbea cu doi ani în urmă, astăzi conservatorii sunt la putere şi nu se jenează a se arăta ceea ce sunt şi ceea ce au fost totdeauna. Ei bine, întreb pe d-nii liberalilaterali: pentru ce nu începeţi lupta de idei de care ne vorbeaţi necontenit? Pentru ce nu profitaţi de liniştea situaţiei politice pentru a vă afirma principiile ? Cum să face că în loc să vă separaţi pe baza principiilor, d-voastră, din contră, veniţi şi daţi sprijin guvernului conservator ? Apoi bine, când erau colectiviştii la putere ziceaţi că patria este în pericul şi că nu e oportun de a pune lupta pe terenul ideilor; acum, când conservatorii sunt la cârma statului, susţineţi că iar nu e oportun, de teama junimiştilor. Vă întreb : când are să fie timpul oportun pentru începerea campaniei de idei şi principii liberale? Nu vedeţi că reaua credinţă sare în ochii tuturor ? Căci, mai la urmă, ce fel de liberali sunteţi dacă nu găsiţi nici o ocazie de a vă manifesta liberalizmul ? Ce fel de liberali sunteţi dacă veşnic purtaţi programul în buzunar, când din cauză că colectiviştii erau la putere, când din cauză ca colectiviştii să nu revină din nou la putere ? Apoi nu înţelegeţi că sunteţi ridiculi aşa cum puneţi chestia, căci doar numai când veţi suprima pe colectivişti, pe toţi, într’o noapte, ca în noaptea sfântului Bartolomeu, veţi scăpa de ei, căci altfel totd’auna colectiviştii vor fi ori la putere, ori în opoziţie. Altă ipoteză este imposibilă pentru orice partid. Ei bine, când aveţi să vă manifestaţi ca liberali, dacă când conservatorii sunt la putere voi îi sprijiniţi, iar când sunt în opoziţie, voi sunteţi uniţi cu dânşii şi nu găsiţi oportun de a face politică de principii pentru a nu ofusca pe aliaţi?... E nostim un partid care nu găseşte niciodată timpul de a spune că există. Fiind aşa, oare nu ar fi mai bine ca să fiţi franci d-lor laterali, şi să spuneţi curat că aţi trecut la conservatori, că v’aţi făcut conservatori ? De ce nu imitaţi exemplul franc al d-luî A. D. Helban, care de 15 ani fost liberal, pe urmă s’a convertit la ideile conservatoare şi o spune ? Fiindu-vă dată lipsa de idei ce vă caracterizează, conversiunea este foarte naturală, şi pe mine, cel puţin, care vă cunosc de aproape, nu m’ar surprinde de loc. Dar nu o faceţi aceasta, nu voiţi să încetaţi de a vă chema liberali. Ştiţi de ce ? Fiindcă înţelegeţi foarte bine că puteţi trage mai multe profite politice din situaţia ambiguă în care v’aţi pus, fiindcă la cea d’întâi şi decepţie puteţi părăsi corabia conservatoare, de vreme ce nu sunteţi decât sprijinitori, şi la cel d’întâi şi vânt favorabil vă puteţi apropia de liberalii disidenţi, de vreme ce nu aţi încetat iţ fi şi d-voastră tot liberali._ Aceasta înseamnă a suge de la două vaci.. Şi liberalizmul d-voastră este aşa de îndoelnic, încât a trebuit ca să inventăm calificativul de lateral pentru a vă designa opiniei publice şi pentru ca ea să nu vă confunde cu adevăraţii liberali. Gr. IPailVL. SERVICIUL TELEGRAFIC Agenţia Havas Constantinopol, 19 Iunie. — Este inexact ca Rusia ar fi remis Porţii o notă relativă la cestiunea armenească. Berlin, 19 Iunie. — „Gazeta Germaniei de Nord11 anunţă într’un mod oficial cooperarea Austriei în acţiunea pe care Rusia şi Germania au întreprins’o în contra Elveţiei. Berlin, 19 Iunie. — „Gazeta Coloniei” anunţă soluţiunea cestiunii moştenirii tronului Brunswikului. Ministrul a remis d-luî Windthorst, reprezintantul ducelui de Cumberland, 100,000 talere. Düsseldorf, 19 Iunie.—Dulgherii s’au pus în grevă. Berlin, 19 Iunie. — împăratul va asista la Operă la prima reprezintaţie a operei „Crespuscula zeilor“. Belgrad, 19 Iunie. — O circulare a generalului Gruici, ministru al afacerilor străine, desminte ştirile alarmiste ale ziarelor, întoarcerea mitropolitului Mihail, celebrarea aniversarei de la Kossovo și toastul Țarului adresat principelui Muntenegruluî n’au nici o legătură cu politica străină a Serbiei, a cărei sinceritate către dinastia domnitoare e nesdruncinată. Paris, 19 iunie. — D. Laguerre, cu toate că e bolnav, a plecat în timpul serei la Angouleme, pentru că preşedintele tribunalului a declarat că se va pronunţa în audienţă numai asupra cestiunei amânarea procesului. Paris, 18 Iunie. — O depeşe particulară din Berlin, prevede nnei greve printre minerii din Saarbruck. Paris, 19 Iunie. — XIX Siecle, semnalează reînbolnăvirea serioasă a regelui Olandei. Fraga, 19 Iunie. — Poliţia a interzis conferinele anunţate de literatul rus d. Filipov. Viena, 19 Iunie. — D. Kalnoky a fost primit ieri în audienţă de către împăra tul. Ei s’au ocupat în această întreţinere de afacerile ce se vor trata de către delegaţiuni cari se vor întruni în primă şedinţă Sâmbăta viitoare. ]Duminică împăratul va primi delegaţiunile. Se asigură că discursul împărătesc va arăta că nici o primejdie iminentă nu caaracteriseazâ situaţia care e tot serioasă. Budapesta, 20 iunie. ]— Ziarele oficioase stabilesc o paralelă, între bugetele Bosniei şi Erzegovinei de o parte şi Serbiei de altă parte, pentru a arăta că starea economică a provinciilor ocupate e mai avantagioasă decât la Serbiei şi că contribuabilul e mai puţin încărcat acolo de impozite. După acest tablou, impozitul direct se urcă în Serbia la 5 fieri şi 9 crăiţarî pe când contribuabilul din Bosnia şi Herzegovina nu plăteşte decât patru florini şi 9 crăiţarî. Cât pentru impozitele indirecte ele ar fi cu 41 ha mai urcate în Serbia de cât în provinciile ocupate. Constantinopol, 19 Iunie. — Poarta activează măsurile de precauţiune la graniţa turco-sârbească, în prevederea turburărilor eventuale ce s’ar putea ivi la 26 Iunie, cu prilejul celebrărei bătăliei de la Kossovo. Ştirile primite din Belgrad în această privinţă continuă a fi foarte alarmiste. O animaţie puţin obişnuită domnea ori la Poarta, negreşit în urma noilor depeşi alarmante din Belgrad. Intrr’adevăr, după informaţiunile noastre această depeşe semnalează o neînţelegere desăvârşită între regenţa şi ministerul radical, ministerul e stăpân pe toate , pe când regenţii simt cu desăvârşire nebăgaţi în seamă. Serbările de la Kossoovo sunt organizate pe o scară foarte întinsă şi astfel ca să poată fi exploatate la alegerile viitoare în favoarea partidului radical, de altfel zis rusesc, cestiunea întoarcere! reginei Natalia e pusă la o parte, căci şefii radicalilor se gândesc mai mult la răsturnarea dinastiei domnitoare în favoarea principelui Muntenegrului. Această depeşe ar încheia arătând că serbările de la Kossovo pot pricinui complicaţiuni serioase. In această privinţă, Poarta a telegrafiat o circulară ambasadorilor săi spunându-le aceste fapte şi însărcinând-i să ceară aprecierile cabinetelor respective. Să iau de" Poartă măsuri de precauţiune cari consistă în întărirea garnizoanelor celor trei vilaiete vecine cu Serbia. Aceste garnizoane s’ar compune actualmente din 80,000 oameni, din cari 25,000 numai pe graniţa sârbească. Poarta a profitat de evenimentele din Serbia, pentru a întări corpurile de trupe cari staţionează înspre Novi-Bazar unde Austria pare că ia oarecari măsuri cari pot ţinti atât Serbia cât şi Turcia. In resumat, Turcii sunt foarte neliniştiţi şi întreaga lor atenţiune e concentrată asupra serbărilor de la Kossovo. Ce regim! Ce susţinători! In sfârşit, alaltăeri, guvernul Catargiu a început să se arate în condiţiile care îi sunt potrivite. Scandalul provocat, cu două zile în urmă, la Cameră, de majoritate, a adus desgustul şi dispreţul, în rândurile minorităţei, pentru regimul Catargiesc. Opoziţia văzând că cu astfel de oameni şi sub un astfel de regim nu să poate discuta, alaltăeri, la discuţia veniturilor, s-a abţinut de la orice dezbatere. Aşa că cea mai însemnată parte a bugetului ţărei, veniturile, au fost puse pur şi simplu la vot şi votate fără ca să se schimbe o singură observaţie !.. Şi aceasta după două luni de putere !... Ce ruşinoasă cădere de la început!... Ce regim păcătos şi netrebnic de la cei d’întâi paşi!... Cu această ocazie s’a văzut, în acelaşi timp, cari sunt liberalii cari dedeau concurs guvernului din convingere, din o credinţă greşită a lor şi cari sunt lateralii, oamenii interesaţi, vânduţii regimului Purtarea odioasă a guvernului şi a majorităţei a indignat pe d-nii Futu, Urseanu Valerian şi alţii, pe când ea nu a emoţionat nici nu a scos din seninătatea guvernamentală pe d-nii Tocilescu şi Toni. Aceşti doi domni au continuat a vota şi eri cu guvernul şi a să face instrumentele regimului. Cât pentru d efor al spitalelor, d. Blaramberg, acest domn a găsit de cuvinţă ca să’şi facă profesia sa de guvernamental cu această ocazie şi să ’şi facă un piedestal din scandalurile şi violenţele conservatorilor !... Are dreptate, căci zice poetul : Gură de om Gură de câine Cere pâine ... Blaramberg făcându-se efort lăsat să i se pună o zgardă la gât, pe placa căreia toată lumea poate citi următoarele cuvinte : „Om cu stăpân, aparţine lui L. „Catargiu11. Unii pentru a sfârşi cariera politică să îngroapă la Curtea de conturi, alţii la Curtea de casaţie. D. Blaramberg a găsit mai potrivit spitalul... In vederea odihnei eterne locul este mai potrivit... încă duci paşi şi eşti în eternitate !... ----------»«so»—----- SOSIT MOMENTUL Fiecare plantă are epoca ei de înflorire şi fructificare; dacă vine vremea şi planta nici nu înfloreşte şi nici nu dă fructe, sterilitatea e patentă. Ei bine, şi lateralizmul poate fi comparat cu un nuc sau cu un gutui, căruiai-a sosit acuma vremea ca să arate ce poate şi ce fel de roade ştie să dea. Pe câtă vreme Camerile au fost deschise, d-l Lascar Catargiu putea invoca, ba una, ba alta, ba că trebue să menajeze susceptibilitatea d-lui Al. Lahovari, ba că trebue să ţină cont de voturile ce acesta dispune în parlament etc. etc. Prin urmare, acuma e momentul când dezerţiunea de la liberalizm îşi va primi răsplata meritată, într’un fel sau într’altul. In zilele din urmă ştirile cele mai contradictorii au circulat asupra chipului în care se va rezolva problema lateralizmului. Unii, cari se pretind foarte bine informaţi, pretind cum că d na Mârzescu şi mica d-sale companie vor fi traşi pe sfoară şi vor fi trimeşi să aştepte, d’impreună cu toate reformele cele l’alte, vremea de toamnă. Se spune chiar că pe d-l Lascar Catargiu, întrebându-l un intim asupra intenţiilor ce hrăneşte în privinţa lateralilor, ei-ar fi luat gura pe d’inainte ,şi ar fi răspuns: „Şi chestia aiasta o vom regula la toamnă.“ Alţii cred din contra, că, pentru d-na Mârzescu cel puţin, a sosit în sfârşit momentul ca să se întâlnească cu un portofoliu ministerial ,şi că, în cazul acesta, secretarul general va fi simpaticul deputat lateral Gheorghe Tocilescu. Dar, chiar şi cei mai optimişti nu întrevăd pentru micul demoni decât perspectiva unei gingaşe trageri pe sfoară. In sfârşit timpul se apropie, ba timpul a sosit chiar, când enigma aceasta va trebui dezlegată. După părerea noastră, lateralii vor fi căpătuiţi de acum până într’o lună sau nu vor mai fi, şi dacă d. Lascar Catirgiu îl va amâna şi pe dumnealor până la toamnă, aiasta va însemna că ’i-a amânat la calendele... lui Toni. Soarta lateralilor în orice caz,, adică în cazul cel mai bun pentru dânşii, este ca să fie miniştrii cât timp Camerile vor fi închise şi cel mult o lună după redeschiderea Camerilor, căci părerea noastră este că ministerul Catargiu nu ar putea dura mult, având în opoziţie pe dnii Lahovari şi Manu dimpreună cu grupul dumnealor şi probabil şi pe alţi conservatori. De altmintrelea lucrul acesta este probat. Guvernul având pentru dânsul pe Catargisci, pe Verneşteanu, zestrea, pe Lahovarisci şi laterali, şi încă a dus-o foarte grea, având o majoritate foarte mică, de cel mult douăzeci de glasuri. Când va avea, prin urmare, în contra sa încă cel puţin cincisprezece deputaţi şi cincisprezeci mai puţin pentru dânsul, situaţiunea este indicată şi căderea îi este sigură. Neapărat că d. Mârzescu va face, în zilele ce va urma, chiar imposibilul pentru a eşi la mal, pentru a ocoli grozava păcăleală de care e ameninţat. Acuma, faţă de liberali este în destul de compromis şi o reconciliare cu dânşii a devenit foarte grea; dacă va fi tras pe sfoară sau dacă d. Lascar Catargiu, cu toată bună-voinţa, va fi pus în imposibilitate de a răsplăti lateralizmul, d. Mârzescu este un om în apă. Sunt unii oameni cari cer de la oamenii politici o extremă corectitudine şi o respectare profundă a drapelului lor, faţă cu aceştia s’a compromis. Sunt alţii cari se închin numai înaintea succesului şi cari absolvă orice abatere de la linia dreaptă, din momentul ce izbutesc într’un fel sau într’altul, după urma evoluţiuneî lor; faţă de aceştia se va compromite dacă nu va pătrunde în minister. In rezumat, momentul s’a apropiat pentru laterali când se va decide dacă vor mai avea pentru dânşii pe aceasta de a doua categorie de oameni, sau dacă vor fi bătuţi şi criticaţi din toate părţile. Iată un moment solemn: Suvenire Contimporane DE Grisiojsii. Fără îndoială că dacă viaţa superbei la ce o trăeşte, de un timp încoace, societatea noastră, şi care viaţă, în aparenţă, atât de plină de multe şi variate sciinţi şi cunoscinţi, este, în fond, atât de searbădă şi goală, această datorită lipsei unei bune direcţiuni a spiritelor spre o adevărată cultură intelectuală; dacă, zic, această viaţă superficială ne-ar fi dat puţin răgaz de la variatele dar deşartele ei ocupaţiuni, am fi auzit vorbindu-se, discutându-se în societate, am fi citit deja prin ziare şi reviste dări de seamă, recensiuni, critici, despre o scriere nouă cu care s’a înavuţit nu de mult, săraca noastră literatură naţională, scriere pe care, rea ori bună, cum este, o datorim pe cel unuia din academicienii noştri. Ştiu că lumea, în general, să cam fereşte de academicieni şi în adevăr, la noi ca şi în Francia, nu totd’auna cei de la Academie sunt şi acei cari merg în fruntea progresului ştiinţific şi literar ; mulţi scriitori cari fac astăzi gloria Franciei şi a cărora scrieri au avut înrîuriri considerabile asupra culturei spiritelor, schimbând sisteme întregi, răsturnând şcoli cu adepţi numeroşi şi clădind o lume nouă pe ruinele rutinei, prejudiciilor şi superstiţiilor acumulate de veacuri, şi aceasta numai prin puterea geniului lor personal, mulţi din aceştia n’au făcut parte din Academie, ba unii au fost chiar refuzaţi în timpul lor ; la noi, asemenea Academia a refuzat, în anii din urmă, pentru secţia literară, bărbaţi cu nume, deja frumoase în literatura noastră. Cu toate aceste d. Sion, autorul Suvenirilor Contimporane, nu poate fi clasat printre acei cari, din nenorocire, n’au şi nu pot avea alt titlu decât pe acel de academicien, din potrivă. Mai întâiu, fiecare din noi cunoaşte, măcar din şcoală, una sau mai multe fabule de a lui Sion, deci nu poate zice nimeni că se află în faţa unui nume străin şi necunoscut . Sion a luat parte, în trecut, la toate publicaţiunile periodice cari au apărut în epoca expinsǎ între anii 1840-59, epocă pe care o putem numi, cu drept cuvânt, a renaşterei noastre naţionale şi culturale. Deşi natura lui Sion şi temperamentul sǎu cu desăvârşire artistic şi contemplativ îl atrǎgeau, cu suflet cu tot, către lumea largă şi senină a artei, totuşi în mişcarea de redeşteptare către o nouă viaţă, a românilor, în mişcarea politică de la 1848, simţimântul de român, de patriot, i-a smuls, pentru un moment, din drumul său, aruncându-l intuia în acel rǎzboiu desnâdăjduit, ce o mână de tineri, cu inimi mari şi simţiri înalte, declarase nedreptei organizări sociale de pe atunci şi tiraniei care o menţinea, şi apoi pe drumul negru al exilului şi pribegiei. Târziu, când totul se linişti, când dreptatea triumfase, mulţumită patriotismului unei generaţiuni viteze şi devotamentelor mari şi sublime, în parte necunoscute, a atâtor martiri ; când în sfârşit ţările române se deşteptau la o viaţă nouă politică şi socială, când toţi cei cari luptaseră se întorceau, liberi şi voioşi, pentru a se bucura de izbânda luptei lor, ocupând funcţiuni înalte şi devenind politici mari . Sion, modest, dezinteresat,să retrage din politică, târât de pohoiul .