Lupta, septembrie 1889 (Anul 6, nr. 921-945)

1889-09-09 / nr. 928

DIN AFARA ANGLIA Victoria lucrătorilor. Grevele lucrătorilor din Londra s’au sfârşit, în fine. După ce au du­rat o lună, de la 13 August până la 14 Septembrie, ele s’au terminat prin aprobarea, în totul, de către patroni, a revendicărilor greviştilor. După această înţelegere mărirea salariului reclamată de uvinerii do­­lurilor le-a fost acordată integral, cu începere de la 4 Noembrie vii­tor, data serbăreî municipale a in­­trărea în funcţiune a noului primar al Londrei. Un minimum de sala­­riu fiind asigurat, închirierea braţe­lor şi mijlocitorii dintre uvineri şi patroni sunt suprimaţi. Greviştii se angajează a nu persecuta pe acei din colegul lor cari au intrat în lu­­cru înainte de încheierea acestei în­ţelegeri şi patronii a nu manifesta nici­odată, nici direct, nici indirect, nemulţumirea lor faţa de acei cari au părăsit lucrul şi cari au obligat pe Companii a accepta condiţiuni­le lor. Ast­fel s’a terminat mişcarea gre­vistă a lucrătorilor englezi care a costat milioane pe societăţile de navigaţie, şi a adus o pagubă imensă comerţului în general şi la o mulţime de industrii şi partic­­­lari cari nu erau interesaţi în nici­­un mod în această grevă şi cari nu puteau lua nici­o atitudine, nici pentru patroni, nici pentru lucrători. Soluţiunea aceasta e datorită si­linţelor colective a şefilor socialişti, a cardinalului Manning, a autori­tăţilor municipale din Londra şi a clerului anglican, adică a unui fel de arbitragiu al unor persoane in­fluente şi neinteresate direct, cari au crezut de datoria lor de a se interpune între capital şi muncă, pentru a face să înceteze, cu un mi­nut mai înainte, o grevă funestă tuturor intereselor, fără escepţie. Statul britanic n’a intervenit, cum i se cerea a face după exemplul dat de împăratul Germaniei şi prinţul de Bismarck în grevele din Westfalia Urmările acestei greve se vor simţi mai târziu. Intr’adevăr, pen­tru întâia oară socialiştii au reuşit de a stabili o legătură între dife­ritele societăţi de lucrători, făcând să se simtă bine­facerile unei lu­crări în comun a diferitelor bresle. Pe lângă aceasta, societatea Trades- Union a intervenit de astă-dată în grevă, dând ajutoare însemnate gre­viştilor. Acest fapt îşi are importanţa sa, căci Trades-Union, au rămas până acum indiferente la toate miş­cările cu caracter social, pronun­­ţându-se mai cu seamă duşmană a grevelor. Lucrătorii englezi se pot felicita de rezultatele ultimei greve, iar pa­tronii, înţelegând că organizarea lu­crătorilor ia o formă practică şi caracterul de solidaritate, ei vor hesita ori­când de a se opune ce­rerilor drepte ale muncitorilor. ACTE OFICIALE Ministerul­­le interne. — Consiliul judeţului Tuţora este convocat în sesiune extra­ordinară, pentru ziua de 3-I Septem­brie 1889. — Se înaintează dupe merit şi vechime în di­recţia telegrafelor şi poştelor . La clasa de oficianţi superiori gradul II pe ac­­tualii oficianţi superiori gradul III : Dobjamschi Hipolit, Popescu Sofronie, Rascoviciu Gheorgh­e, Gherman Dimitrie, Dragoescu Traian, Dambovi­­ceanu Petre, Gall Ernest şi Gogu Ştefanescu Di­­mitrie. — Se înaintează dupe examen : La clasa de oficianţi gradul I pe actualii ofici­anţi gradul II : Gheorghiu D. Lazăr, Gârbea Zam­fir, Crăsnariu Ioan, Vasilescu Constantin, Popescu Dimitrie II, Balasie George, Creangă Vasile, Pe­­nescu Mihail, Marinescu Dimitrie I, Aslan Constan­tin, Băsceanu Simion, Gheorghiu Anton, Iorganda Dimitrie, Tănăsescu Constantin­­, Voinescu Dimitrie, Tzăranu Andronica, Ionescu Dimitrie II, Cardaşu Em­anoil şi Mureşiţeanu Constantin. La clasa de oficianţi gradul II pe actualii ofici­anţi gradul III: Madanceovici Vasile, Dimitrescu Atana­sie II, Teoharie Mihail, Negoescu Pandelie, Saulescu Victor, Vultureanu D­mitrie, Roseanu, Di­mitris, Nanu Mihail, Stravescu Andrei, Olteanu loan, Bogliacu Romulus, Atanasescu Gheorghe, Le­­onte Ioan, Ambrosiu Petre, Simionescu Simion, Fo­­tin Nicolae, Grecescu Nicolae, Basarabescu Dim­i­­trie, Constantinescu Filip, Ghetu George, Petcu loan, Constantinescu loan I, Stavrescu Hristea, Sti­riade George, Marinescu loan­­, Cotescu Comstantin, Mogeacu Grigore, Bunescu loan, Dimitroviciu George, Chesin­g loan, Modreanu Dimitrie, Gheor­ghiu Zamor, Steleomian Mihail, Tănăsescu Scarlat, Tănăsescu Ștefan, Dimitrescu B. Scarlat, Niţulescu Enea, Rămniceanu Ioan, Ionian Dimitrie, Ionescu Antache, Capitanovici Victor, Doicescu Nicolae, Ili­escu Gharasim, Stefanescu Gheorghel­,Mihăescu Va­sile, Neuman Friderich, Bălcescu Nicolae, Antonescu Ion, Martinovici Nicolae, Grecescu Tiberiu, Mateescu loan II, Ianoliu Petre, Alexandrescu Grigore, Co­­marnescu Petre, Irițescu Constantin, Breahnă Geor­ge, Hagiescu Procopie, Irimiescu Andrei, Popescu loan II, Betrescu loan III, Jijie Nicolae. Aceste înaintări sunt considerate pa ziua de 1 (13) August 1889.. — D. Nicolae R. Munteanu, fost magistrat, este numit în funcţiunea de director al prefecture! ju­deţului Tecucift. — D. Petrache Petrescu s’a numit în funcţiunea de primar al comunei urbane Călăraşi, din judeţul Ialomiţa, şi d-nii Ghiţă Dumitrescu şi Mihalach­e Antonescu, ajutoare primarului. Ministerul de resbel — Se înaintează la gradul de veterinar de re­giment în rezervă, pe ziua de 10 Septembrie 1889, veterinarul de escadron din rezervă Petrescu loan, din corpul III de armată, în același corp. — Veterinarul de escadron cu stagiul Murgescu Paul, din regimentul 8 artilerie, se primeşte în armată cu gradul de veterinar de escadron în ace­laşi regiment, pe ziua de 1 Septembrie 1889. Ministerul lucrărilor publice — D. inginer N. N. Şuţu se numeşte inginer şef al serviciului drumurilor din judeţul Roman, în locul d-lui inginer Nicolaa C- Zotta, rămas în dis­ponibilitate, mâna viitor anului nostru, su­ma de 25 ane lei, iar res­tul '1 va d ?e peste cât­va timp, când i se ’ 1 restul titlurilor. 'jBP­­­ét « Astă­zi , primul-ministru a părăsit , ducându-se la Sinaia. D. Cata va reîntoarce în Capitală D mim­ică, înalta d­­in­ casaţie, va avea a resolva IV î o cestiune de o mare importanţă fie de delict de presă, şi c­­e t­ine vine pentru prima oară , cu modificarea Constituţîui Iată în că­­ această cestiune . Se ştie că joi articolul 105 din Constituţiune.­­­ii au facultate de a condamr daune interese pe un pr< at itr’un delict de presă, fixân toţ­i odată şi cuan­tumul aceste e. Ce se în In multe cazuri juraţii pron 4 verdict negativ în ceia ce p aptul corecţional şi un altul afirm­ă pentru daunele interese. Or un lemenea verdict pare cu totul . adictoriu. Până acuma » un condamnat în asemenea ■ î’a făcut recurs, dar în sesiunea trecută a curţei cu juraţi fiind mai mulţi condamnaţi în acest mod, a fi .Acut recurs, in­vocând motivul ..ca, de vreme ce sunt achitaţi faptul corecţi­onal, nu se ca prin acelaşi verdict să fie condamnaţi la daune interese. Curtea de casaţie a judecat deja această ceştii­e­­ după o lungă deliberare a­dverginţă de o­piniuni. Această e cu care curtea supremă trebuie stabilească o jurisprudenţă Vor pleda ;ă afacere d-niî P. Grădiştea Lahovari şi B. Misir. D. Al. Lai ministru de ex­terne, se va e din streină­tate între 3 lombrie. Ot D. C. Boe ministru ad-in­terim la just a declarat că nu poate lua nie­­­tărâre în ceea­ce concerne iedul constituire! sec­ţiunilor tribi 1 din Capitală, pe motiv, că ancheta, ce va orândui, va g­­­ rai s’a făcut a­ceastă consti­tuncî toate ho­tărârile şi a­­cute de secţiile tribunalului deschiderea anu­lui judecătoresc r fi anulate de curtea de c suferind din a­ceastă, justi cari în cestiunea de faţă n’at­en­t vină, chiar daca neregulă a fost. D. Deşliu, prefectul judeţul Co­­vurlui a obţinut promisiunea pri­mului ministru, că va face o miş­care în magistratura judeţului şi va dizolva mai toate consiliile comu­nale rurale din judeţ, pe cari le va cere dânsul.­­ D. Iacovescu, dirigintele oficiului central poştal, a fost trimis de d. ministru de interne, de a studia or­ganizaţia diferitelor direcţiuni tele­grafice şi poştale din streinătate. Peste câte­va zile va mai fi tri­­meşi în acelaşi scop şi alţi două funcţionari superiori ai direcţiei ge­nerale. Sgomotul despre înlocuirea pre­fectului Heiban, ia oare­care con­sistenţă. Primul mini­tru ar oferi d-lui Heiban altă funcţie mai bună. In ori­ce caz această înlocuire nu va avea loc de­cât, după espi­­rarea concediului acordat d-lui Holban. Cu toate că p­rimul-ministru a respins demisiunile celor trei con­silieri comunali din Piteşti, totuşi aceştia î şi Ie menţin. Se crede că în curând, întregul consiliu comunal din acest oraş va fi dizolvat. + Lucrările pentru canalizarea rîu­­luî Borcea, nu se vor începe nici în anul acesta. E probabil, că cestiunea aceasta va fi amânată la.... calendele grece.­­ Iată protestul pe care studenţii în medicină l-au prezentat erorilor spitalelor civile : Subsemnaţii interni şi externi ai spita­lelor civile, vezând permutarea arbitrară și ilegală făcută de onor. Eforie în per­soana a doi din colegii noștri, din locu­rile ce le ocupau definitiv prin concurs , vezând că dreptul de clasificațiune al con­cursului, prevăzut în regulamentele onor Eforii, pe baza căruia se optez locurile, nu mai constitue un drept în vigoare, prin această dispoziţiune . Văzând că cauza de mutare nu e spe­cificată prin «interese de serviciu» şi că onor. Eforie refuză a da vre-o explica­­ţiune. Considerând că mutările nu se pot face în «interes de serviciu» de­cât în urma li­nui raport al şefului de serviciu, noi in­ternii şi externii spitalelor, considerăm a­­cest act ca o lovire în demnitatea şi prestigiul nostru de interni şi externi şi ca o flagrantă călcare a regulamentelor în vigoare (art. 6 jurn. 7(1/86) şi tot­odată ca o lovitură "morală instrucţiunei rIOSMre practice. Credem deci, că este de datoria cole­gilor n­ştri­ loviţi, de a nu se prezenta la posturile la cari ÎI trimete această dis­poziţiune arbitrară, onor. Efori. Şi solidari cu dânşii, protestăm cu e­­nergie şi ne declarăm gata de a ne ab­ţine de la serviciele la cari suntem a­­taşaţi, angajându-ne a anunţa şi pe co­legii noştrii studenţi, cari sunt de ase­menea ameninţaţi în instrucţiunea lor. Că vom persista în această hotărâre, până când Onor. Erori vor intra în lega­litate revenind asupra disposiţiunilor luate. Studenţii în medicină. Am primit un exemplar din A­­ritmetica raţională pentru cursul se­cundar, de d-1 I. V. Praja. Com­petenţa autorului în materie, ne face să o recomandăm cu căldură d-lor profesori ai şcoalelor secundare. Preţul ei e 3­1. 75 şi se găsesc la autor sau la librăria Petru Popo­­vici în Iași. II­­ IM X X X. X INFORMAŢIUNI La Constanţa a început să se facă mari preparaţiuni, pentru primire­a regelui, care va sosi în acest oraş Luni. Iachtul Ştefan-cel­ mare, va conduce pe regele la Constanţa. Acest iacht, va fi comandat de d. colonel Murgescu, comandantul flo­tilei. D. N. Popovici, secretar-general al ministerului de finanţe, pleacă astă-seară la Berlin, în afacerea ul­timului împrumut de 50 milioane. Dresdner Bank, va înainta septa­.­ Duminică, 10 Septembre va avea loc la societatea de gimnastică Turn­­verhein, din Str. Brezoianu, obici­nuita serbare anuală Iadu­l Fest, precum şi sfinţirea steagului. Programul se împarte în 3 părţi: Partea I. Concert dat de musica regimentului I de geniu, sub con­ducerea d-lui capelmaistru Kratoch­­vil junior. Diferite exerciţii de gim­nastică, executat de membrii socie­­tăţei etc. Partea II. Sfinţirea steagului, pre­darea lui. Se vor executa mai multe cântece de membrii societăţei. Partea III. Dans, începutul la 3 ore precis. Intrarea liberă pentru membrii şi familiile lor. Pentru persoane streine, introduse de un membru 2 lei, o familie 4­1. --------------------------------------------­ Congresul studenţilor Şedinţa din 6 Septembrie Azi la orele 2 p. m. a fost a doua şe­dinţă publică a studenţilor. Se citesc două telegrame de felicitare, din cari una din partea primarului de la Bacău. Se pune la vot propunerea ca licen­ţiaţii şi doctorii să poată face parte ca membru­ ai congresului. Se primeşte cu aplauze. Asemenea se primeşte şi partea a doua a propunerei ca şi inginer­i titraţi să poată face parte din congres. Se pune la vot şi se primeşte în aplauze propunerea ca să se facă o coroană de stejar şi să se depună pe statua liber­­tăţei. Apoi d. G­rigor­escu, student din Iaşi, are cuvântul ca să dezvolte conferinţa sa, despre starea a patra, adică despre ţărănime. Pentru că revoluţiea franceză e limita care desparte lumea modernă de cea veche, de aceea că esaminează în scurt această revoluţie, arătând că dacă prin această mişcare s’a ridicat starea a ţarei, burghezimea, a rămas tot în mize­­riea de mai nainte poporul. D-sa arată că sunt iluzorii toate liber­tăţile cari s’au dat pentru ţăran, arată starea economică în gen­ere în suatele Europei şi cu specie la noi şi termină cu acea vorbă a lul Heine, care zisese o să se întâmple în Germania o revoluţie mai mare ca în Franţa , me tem să nu se întâmple pentru întregul edificiu soci­al o revoluţie mai terib­lă de­cât cea franceză. ... -­­ Se votează apoi cu mare entusiasm propunerea de a se constitui un comitet dintre studenţii cari să lucreze pentru ri­dicarea unei statue marelui poet Emine­­scu. Discuţie a alegerei comisiei se amâ­nă pe mâine. Şedinţa se ridică la şase ore.­­ TJELSGHA­ME! Paris, 19 Septembrie. — După re­vista trupelor corpului al 6-lea de armată la Saint-Mihiel (Meuse), generalul de Mi­­ribel a rostit o alocaţiune în care a zis că Francia, sprijinită pe armata sa, a reluat vechiul său rang şi că nu se mai teme de nimeni şi de nimic. Ministerul de rezbel, d. de Freycinet, a felicitat trupele şi a constatat că cu o a­­tare armată Francia este în siguranţă şi în măsură de a impune respect. Viena, 18 Septembrie. — Monitorul ar­matei publică decretele prin care se nu­meşte baronul de König inspector gene­ral al infanteriei şi baronul de Schoen­ FOIŢA ZIARULUI «LUPTA* — 10 Septembrie 1889. — “ “ ' “ ‘ “ 16 ALBERT DELPIT CU PASIUNE IV. — {urmare) — — D-ta eşti tot-d’a­ una exact, scum­pul meu amic, cel mal perfect gentilhome ! Şi cel d­intit dintre administratorii d-ta­­le..’. Cel dinții, o nu­­me înşel. Numărul unu aparține Iul Sorbier, eu­ sunt No. 2. Să nu ne încurcăm? El îl privi cu un aer batjocoritor. — Ah! ah! scumpul meu August, oare începi și d-ta să devii gelos de Edmond după cum el e gelos de d-ta? — Dumnezeu, să mă păzească, dar. ... — Dar... ce? El luă un puf și se așeză alăturea de ea. — Să vedem, să vorbim, Sorbier î ți face curte ? — O curte neîntreruptă. — De un an?­­— De un an. Nu’ți am ascuns-o nici o dată. ’Ți am spus că se vrea adesea să vorbim, când mă întorceam de la tea­tru sau de la operă. — Și chiar că te duceai adesea să ’l faci vizită la locuința lui de pe bulevar­dul Berthier. — Tocmai așa. Pentru­ că nu’ți am ascuns nimic ca dovadă că nu e nimic rău. M’am arătat foarte supărată cu d-ta prima dată când mi ai vorbit de Edmond și ’ți am vorbit foarte net. Nu sunt bo­gată. D-ta o știi tot așa de bine ca și orl-cine.... — Ba încă mai bine ca orl-cine...... — ’Mi faci un reproș? — Ba nu. Vroiam să spui.... — Vroiai să spui... cea­ ce ai spus’! răspunse Maud cu un aer imperturbabil. Urmez. Nu sunt bogată. Mai mult, î mi dau perfect cont că o văduvă, streină de național­it­­­te, ca mine, fără nici o înrudi­re franceză, ca mine tânără, frumoasă. .. — Ga d-ta... — Ca mine­, are tot-d’a­una multă muncă ca să intre în societatea parisiană. Este dar natural să mă gândesc ca să mă mărit. Sau d-ta ’mî-ai mărturisit că n’ași putea alege mai bine ca pe Sorbier. — Și o repet: e frumos băiat, din bună familie, foarte loial, și foarte bogat. — Ei bine, atunci ? Rixens se ridică cam jenat. Maud îl urma cu ochii ei luminoși în cari lucea o cugetare plină de fericire. — Taci ? reluă ea. Răspund pentru d-ta, aceasta va fi mai comod. D-ta ’ți închipui că Edmond nu-mi e logodnic ci amant. El se întoarse către ea și îi spuse : — Da ! —­ J iată ce este franc. — Dacă n’ar fi ast­fel pentru ce ar fi el gelos de mine. — Dumnezeul meu! cât ești de simplu pentru un om de spirit ! Edmond e ge­los de d-ta pentru același motiv, pentru care d-ta ești gelos de el tată, acum îmi râzi cu un aer neînțeles. Ești nesuferit Surâsul d-tale însemnează curat, ca dacă gelozia d-tale e tot atât de fundată ca a lul, apoi meriţi să fi plâns. D-ta cu­noşti rou inim­ele şi mai ales corpurile omeneşti. Fără îndoeală Edmond este un cavaler încântător şi n’aşi găsi de loc că e de plâns femeea care s’ar Usa să fie iubită de acest frumos tânăr. El are spirit şi încă din cel mai bun. Fără să mai punem la socoteală că posedă o mare calitate. Aceea că ştie să iubească. Câte-o­dată vă ascult pe d-voastră, cei lanţi bărbaţi, când discutaţ! calităţile cutărul ori cutărul bărbat! Câte prostii aud ! D-tră nu pricepeţi pentru­ ce unul ne place şi altul nu ne este agreabil. Cel dîntâi este atât de rau şi cel d’al doilea aşa de bine. Iată raţionamentul pe care 1 faceţi. Noi nu dăm măre im­portanţă calităţilor sale fizice, cari vă încântă pe d-voastră. Acela pe care voi îl denumiţi cu această espresie proastă «un afemcat» este tocmai omul care iu­beşte femeea pe cea tânără ca şi pe cea bătrână, pe cea frumoasă ca şi pe cea urâtă, pe cea spirituală ca şi pe cea proas­tă. Nu numai pentru... pentru ce credeţi voi !... dar pentru societatea ei, pentru fineţea ei, pentru conversaţia ei. Aceasta este atât de adevărat în­cât un om­or cât de amorezat tot are un colţ în inima sa în care să se poată vârâ amiciţia al­tuia. Aceasta e marea seducţiune a lui Edmod. El e dulce şi gelos, visător şi pa­sionat, sentimental şi... şi restul! — După acest dithm­uramb, am alt­ceva de făcut de­cât să mă duc. —­ Ingratule !... Şi mă crezi așa copilă în­cât să perd un asemenea om, când am avut șansa să T întâlnesc ? Dacă ași ceda Iui Edmond, el nu m’ar mai lua în căsătorie. Și vrei ca să mă ia de nevastă. Din nou Rixens se sculă cu totul sdrun­­cinat. El replică pe un ton trist: — Nu să poate spune în termeni mai delicați unui om că­­ eşti fidelă, nu din dragoste, dar din interes. Maud nu’l perdea din ochi. Ea surîdea acum. — Așa dar amicul meu te găsești de plins? — Ah ! — Eşti sigur că Edmond n’ar schimba bucuros cu d-ta ? Dacă a’ai fi bărbat ași prefera realitatea iluziunei. El are nu­mai viitorul, de care d-ta eşti gelos, pe când d-ta care te superi ai prezentul. A­­cum că ne-am esplicat mai fam alte re­proşuri, dacă crezi că merit. Astă­zi sunt bine dispusă şi’ţi ert mal dinainte orice inichitate. O frasâ a Maudel a isbit pe Rixens : «Dacă i-aşi «eda Iui Edmond, el nu m’ar mal lua.» Ea a asvârlit această trasă banală. Şi probabil pentru­ că ea reuşeşte adesea, cocotele se servesc de dânşi cu încredere. Dar din nefericire se întâmplă şi cu aceasta ca cu adevărul, care nu este de­cât relativ adevărat. O femee care n’are încredere în ea, are dreptate să se refuze omului care o curteneşte. Acea care e sigură de puterea ei, ştie cât preţueşte posedarea. Un vechil­­adagiu pretinde că bărbatul iubeşte­ mai mult înainte şi femea mai mult după... Aceasta depinde mai întâi de femee şi apoi de bărbat. Nu este de ajuns ce două inimi să se priceapă, trebue de asemenea ca corpu­rile să se priceapă; şi când sentimentul este cu sensaţie, lanţul încins nu se poate rupe de­cât rupând şi carnea. Din primele zile Maud cunoscuse foarte bine caracterul lui Elmond. Ea ştia bine că îl va stăpâni mai mult prin suvenire de­cât prin speranţe Pentru­ că ea vroia, într’adevăr, ca tânărul s’o ia, cel mai bun mijloc erea să’l absoarbă cu desă­vârșire și absolut. (Va urma). ------------------------------------------

Next