Lupta, ianuarie 1892 (Anul 9, nr. 1600-1623)
1892-01-15 / nr. 1609
AMIL IX.No. 1609 ABONAMENTE s [IN ȚARĂ an an..................................................................40 lei Seare luni . . . .........................................20 „ Trei Inul......................... 10 * Pentru învSț*tori p® an na . ... . . 30 * £N STESmSTATE [în aa................................ 50 leî Sa»»« luni............................................... . 85 „ Trei luni ..................................................15 „ MUMBRUL DE REDACȚIA: Pasagini „Băncei Naţionale* (Casele T Unde e programul Informaţii eseriore O mărturisire Mişcarea electorală Orisită la Bistriţa O idee politică Capo d’opera crimei Felurimi Raport întâmplări Femeia ucigaşe Unde e Programul? Când ziarele guvernului au anunţat unirea tuturor conservatorilor, spuneaţi că această unire s’a făcut pe baza unui program de reforme. „Constituţionalul“, ca să mângâe pe d. Carp de ruşinoasa capitulare, adăuga că partidul conservator a fost In sfîrşit reformat, d. L. Catargiu a subscris mare parte din revendicările d-lui Carp. Am aşteptat să vedem p’aceste ziare publicând contractul program in baza căruia cel ce s’au atacat şi insultat cu atâta ură timp de mai mulţi ani, s’au făcut o apă. Aşteptarea noastră a fost zadarnică. In loc de program de reforme am văzut numai scandalul de la primăria Capitalei, disolvări de consilii comunale, o goană teribilă printre funcţionarii bănuiţi că nu vor vota cu guvernul şi coloanele „Monitorului“ pline de numele tuturor agenţilor electorali şi ale bătăuşilor, cari le iau locul, în funcţiunile Statului, oamenilor cinstiţi, funcţionarilor capabili. Când am văzut acele reclame americane ce umpleau zidurile Capitalei pentru a atrage curiositatea publică asupra întrunirei guvernamentalilor de la Băile Eforiei, când am văzut că se anunţa exibiţia la tribună a corifeilor partidului, după cum Brau, proprietarul panopticului din pasagiul Băncei Naţionale, anunţă sosirea monstruozităţilor în ceară, am crezut că toată această pompă şi ostentaţie să desfăşură în jurul întrunire, pentru că acolo ilustraţiile conservatoare vor arăta lumei care le este programul. Dar decepţiune amară. Perlele strălucitoare ale maturei cugetări conservatoare n’au fost date la lumină nici în această întrunire. Uauieiul erei nouî, conservatorii reformaţi cari strig vecinie în contra celor ce se vorbesc în întrunirile adversarilor, oamenii cari spun că în întrunirile opoziţiei se escită pasiunile joase şi se debitează trase goale, au pornit cu toţii pe această cale. Trecutul a fost exploatat cu aviditate. Toţi oratorii nu au vorbit decât de ce a făcut d. Vernescu, de ce au făcut liberalii, de ce a zis d. Fleva. jjDăi ce zic d-lor, ce au de gând să facă la putere, cum şi de ce s’au unit, de toate acestea nici un cuvânt. D. Al. Lahovari, cunoscut prin vehemenţa sa spumegândă, a debitat cele mai colosale monstruozităţi. Ce n’au făcut, dupe d-sa, conservatorii în ţara aceasta. Constituţie, Unire, Independenţă, războiu, regalitate. Toate le au făcut conservatorii, ba şi toţi bravii fii ai ţeranilor cari ’şi-au dat viaţa pe câmpul de război, am fost toţi conservatori. Ce caraghioslîc. Şi când te gândeşti că oamenii aceştia au strigat vecinie, că liberali au o îndrăsneală fără margini când se laud cu toate aceste fapte, pe cari numai ţara are dreptul să ’şi le însuşascâ ! Dar să admitem că oratorilor de la Băile Eforiei le e permis să pălmuiască adeverul în modul cel mai scandalos. Să admitem că toate câte s’au făcut le-au făcut conservatorii, aceasta însemnează că au spus ce au să facă de acum înainte ? De sigur că nu. Și tocmai aceasta ar fi trebuit s’o spue onorabilii oratori. A se vedea ştirile telegrafice pe pag. 3 Informaţii exterioare (Prin fir telegrafic) GERMANIA Legea şcolară Berlin, 25 ianuarie. Camera deputaţilor. Discuţia generală a legei şcolare continuă. Ministrul a exprimat satisfacerea sa pentru simpatiile manifestate pentru proectul de lege. Obiecţiunile ridicate comisiunel nelovind principiile, vor putea fi înlăturate. Este vorba de siguranţa Statului. Religia trebue să rămâe cu şcoala. Şi * * Ministrul Miquel, după ceea ce asigură „Gazeta de Colonia* ’şi-ar fi dat într’adevăr demisia în şedinţa trecută, din causa divergenţei de vederi cu colegii săi în privinţa legei şcolare, dar împăratuli-ar fi cerut să amâne retragerea sa până după ce se vor cunoaşte resultatele deliberaţiunilor comisiunei. FRANŢA Popii republicani Algeria, 25 Ianuarie Cardinalul Lavigerie a adresat Cardinalului Despre o scrisoare de adesiune la declaraţiunea celor 5 archiepiscopi cari au sfătuit pe catolici, aşa precum a făcut-o Papa însuşi, de a se aşeza cu hotărâre pe terenul Constituţional pentru a apăra credinţa ameninţată. — Cardinalul Lavigerie accentuează adesiunea sa la Republică zicând : „nu numai că nu voim să combatem nici de cum forma de guvern a Frandei; ba ceva mai mult îi vom fi credincioși, luăm chiar sarcina de a o respecta.* AMERICA Statele Unite și Chili Wasington, 25 Ianuarie Președintele Harisson a adresat congresului un mesagiu asupra afacerilor Chiliene însoţit de corespondenţa schimbată de la 15 August. Rezultă din această corespondenţă că d. Egan consideră sucessul lui Balmaceda ca sigur şi că atitudinea ministrului american faţă cu fugitivii era sprijinită de d. Harisson. Mesagiul anunţă că guvernul Statelor unite a prevenit statul Chili că va rupe relaţiunile diplomatice dacă depeşa circulară a d-lui Matta de la 11 Decembrie, concepută în termeni injurioşi pentru ofiţerii marinei şi puterea executivă a Statelor, nu se va retrage îndată, satisfacerea va trebui să fie publică, precum a fost și ofensa. r. * * * * O telegramă din Santiago anunţă că guvernul Chilian va face plăcerea Statelor Unite şi va retrage termenii injurioşi ai depeşei fostului ministru al Afacerilor străine din Chili de Matto. AUSTRO-UNGARIA Viena, 25 Ianuarie. In cursul discuţiei tractatelor de comerţ la Camera senorilor, s’a recomandat guvernului de a ţine bine seamă, în cas de EDITIA A DOUA negocieri cu România, de interesele micilor cultivatori austriaci şi mai cu seamă de a fi inflexibil în privinţa vitelor până nu s’ar deţine o garanţie complectă contra importului epizotiei. Kt * Şi Corespondenţa Politică află din Sofia că comisarul turcesc Reşed Bey însoţia şi el pe d. Stambuloff în timpul accidentului. Starea primului ministru nu prezintă, după părerea doctorului Misser, nici o gravitatei’ * Procesul lui Schneider şi a soţiei sale, acusaţi de asasinarea a trei servitoare pe care le-a atras la dânşii sub pretext că le va găsi posturi a început an. Cei douî acuzaţi neagă, căutând a face să cadă răspunderea, unul asupra altuia. * * * Camera Seniorilor a adoptat în unanimitate tractatele de comerţ. * Şi Camera deputaţilor a adoptat o resoluţiune care cere guvernului să presinte un proiect de credit pentru a îmbunătăţi situaţiunea amploiaţilor publici, care a devenit precară din causa scumpete nutrimentelor.* * ♦ Mama împărătesei Elisabeta a Austriei s’a îmbolnavit de influenza cu pneumonie. Având în vedere etatea bolnavei starea sa este neliniştitoare. * * Se scrie din Petersburg Corespondenţei Politice că limba fiel ziarelor care recomandă Franciei de a fi moderată şi prudentă şi de a păstra o atitudine imparţială. In privinţa soluţiuneî cestiunei egiptene este interpretul fidel al opiniunei cercurilor politice ruseşti. BELGIA Tratatele sie comerţ Bruxelles, 25 ianuare. Camera a început discuţia tractatelor de comerţ cu Germania şi Austro-Ungaria. D. Bernaert zice că Francia prin drepturile sale prohibitive a silit Beliga să se apropie de celelalte ţări. Ministrul a expus avantagiile obţinute de Belgia ,adăugând că nici un deputat nu va îndrăzni să ia răspunderea respingerea tratatelor. O mărturisire Constituţionalul, ca fost organ al reposatului grup junimist, mai are oarecarî reminiscenţe despre francheţa lui de odinioară. Aşa, în numărul lui d’aseară, confratele nostru spune vede că guvernul actual destitue pe funcţionarii cari ’i fac opoziţiune, prefrind a da posturile bine retribuite acelora cari fac pe agenţii electorali guvernamentali. Iată propriele cuvinte ale Consti■.uti/matului : ~.................... „D. Lupu Costache a fost nu„mit comsar al guvernului la Banca „Naţională în locul d lui Ath. Popovici, care înţelegea să conserve „un loc bine retribuit şi absolut de „încredere faţă cu ministerul şi în „acelaşi timp să uzeze de influenţa „ce „ da acest loc pentru propagandă electorală contra guvernului, şi pentru susţinerea propriei „sale candidaturi ostilă aceluiaş guvern“. Mulţumim confratelui nostru pentru această mărturisire de care negreşit i se va ţine seamă. încă din ziua convocărei colegiilor electorale apoplecticul Catargiu a început goana printre funcţionari transferând pe unii, destituind pe alţii. In fiecare zi „Monitorul“ publică sute de asemenea schimbări în administrație. MERCURI 15 IANUARIE 1892 s*asM*K'®as6a?si anunciubj Pe pagina III 30 litera cornul I IV 1 leS lin 'T5 liftin' PoBtr-Q aaaAslniP « ••••■• in BomSittia la „Agenţi» 9*®»»" In Francia, Itália, Ámító üngana f i- Agentia Havas, 8, Place de la Bourae, Pari», pracni»ti la »acurtaialo el UW MUMER VECWU 60 BAW ADMINISTRAȚIA Pasagiile Bancei Naţionale și Casele Karageorgevici/ Dat fiindcă aceste schimbări priveau pe funcţionarii inferiori cum sunt subprefecţii, comisarii, agenţii ministerului de finanţe, etc., ziarele ciocoeşti nici nuşi-au dat osteneala de a răspunde măcar la protestările presei independente, la plângerile victimelor sângerosului incult de la interne. A trebuit ca guvernul să se atingă şi de un funcţionar superior pentru ca ziarele guvernamentale să se hotărască a vorbi despre această chestiune, şi a fost destul ca s-o atingă numai, pentru ca implicit să recunoască ingerinţa neruşinată a guvernului. Cum? D. N. Ah. Popovici, în calitate de comisar al guvernului pe lângă Banca Naţională e bănuit sau chiar acuzat că face propagandă în favoarea candidaturei sale şi guvernul găseşte că trebue imediat înlocuit ? Prea bine. Dar Sandu Râşcanu, membru în comisiunea interimară la comuna Iaşi, nu face nici o ingerinţă în favoarea candidaturei sale ? Dar toţi funcţionarii guvernului ce alta fac decât ingerinţe neruşinate, presiuni scandaloase, corupţiuni desgustătoare, traficuri incalificabile ? Mărturisirea Constituţionalului e deci bine venită. Ea confirmă ceea ce noi, împreună cu toată presa independentă, denunţăm zilnic, ceea ce noi împreună cu toată lumea de inimă, înfierăm de mult timp. Constituţionalul zice lămurit: postul de comisar al guvernului pe lângă Banca naţională este o sinecură gras retribuită. Cine ocupă acest post trebue să fie agentul electoral al guvernului; altminterlea, dacă face opoziţie acestuia, trebue destituit. Şi cazul acesta special se generalizează. Cine nu e agentul guvernului, afară din slujbă. Cine nu ingerează în favoarea candidaturelor oficiale, persecutat trebue de moarte. Pe noi acestea nu ne miră, sunt fapte cari s-au petrecut şi se vor petrece pe cât timp actualul sistem electoral va fi în vigoare. Ne facem numai datoria de a releva faptele pe cari fără de ruşine guvernamentalii şi politicianui voesc să le ascundă. Popescu, de pe şoseaua Colentina. Au vorbit d-nii Nacu, Fleva, Em. Pache Protopopescu, G. D. Teodorescu, D. Stănescu, Al. Constantinescu şi G. A. Florian. * * * Vaslui Liberalii vor susţine candidaturile următoare : Pentru Cameră : La colegiul I, d. col. St. Rosetti, la col. II, d. Panait Iamandi, la col. III, preotul I. Popescu. Pentru Senat: La col. I, d-nii I. C. Miclescu şi N. Lupaşcu, col II, d. P. Gorgos. In ziua de 8 Ianuarie curent a avut loc la Vaslui o întrunire a guvernamentalilor. S’au decis formarea unui emitet electoral cu puteri de a fixa candidaturele şi a conduce lupta electorală. Membrii ai acestui comitet au fost aleşi d-nii: Alexandru Hina, Ştefan Desilă, Anastase Buzdugan, George Bunghianu, Ioan Negrea, Constantin Pâncescu, Sandu Râşcanu, Nicu Cristescu, Dimitrie Vidraşcu, Dimitrie Lambrino, Dimitrie Stati, Nicolae Gheorghiu, Alexandru Vasiliu, Constantin Calmuschi, Constantin Miclescu. -------------------------------------------- Mişcarea electorală Ilfov întrunirile parţiale continuă în Bucureşti. Alaltăieri la ora 2 p. m. a fost o întrunire la d. Niţă Eterie în dealul Spirei. întrunirea a fost prezidată de d. Gr. P. Serurie. Au vorbit d-nii Niculae Ionescu, Niculae Fleva, Alexandru Florescu, G. Vernescu, C. F. Robescu, Pană Buescu şi Gr. P. Serurie. Tot la această întrunire s’a decis a se ţine o altă la d. C. Danciulescu, domiciliat calea Griviţa, Bariera a 2-a, Marţi 14 a e , la ora 7 jum. seara. «r » * Sâmbătă seară, guvernamentalii au ţinut o întrunire la Stan Ţâranu, din strada Fraţilor. Au vorbit d-nii Costaforu, Arion şi Decalitru. Lume puţină. * * * Eri liberalii din culorile de Negru şi Galben au ţinut o întrunire, la care au luat parte 500 alegători din colegiunile 1 şi 2. întrunirea s-a ţinut la d. Tomiţa Bârlad Duminecă seara, în Bârlad, a avut loc o întrunire publică a partidului naţional-liberal, întrunirea a fost şi numeroasă şi entusiastă. Preşedinte al acestei întruniri a fost aclamat d. I. Sturdza. Au vorbit, în diplansele călduroase ale cetăţenilor bârlădeni, d-nii G. Palade, Delavrancea, Chenciu şi Nicorescu. întrunirea s’a terminat prin strigăte unanime de: „trăiască partidul naţional-liberal“. Iaşi Comitetul electoral al liberaliloruniţi şi al radicalilor, în şedinţa ţinută în ziua de 10 ianuare, sub preşedinţa d-lui George Mârzescu, a decis de a ţine trei mari întruniri publice în sala teatrului Scarlat Pastia, şi anume: in zilele de 20, 25 şi 29 ianuare. D-nii George Panu, Miltiade Toni, Grigore N. Macri, Ştefan Şendrea, Al. Bădărău, Andrei Vizanti, George M. Şendrea, locot.-colonel Const. Langa, George Al. Scorţescu, George Al. Morţun, şi alţi cetăţeni liberaliindependenţi vor lua cuvântul în aceste întruniri publice. Buzeu In noul ziar naţional-liberal ce a apărut în Buzeu, sub titlul „Liberalul,“ citim următoarele: In vederea luptei ce trebue să susţinem la viitoarele alegeri, un număr însemnat din membrii marcanţi ai partidului liberal, s’au adunat la 6 curent în locuinţa d lui Athanasie Cătuneanu (casa Monteoru) unde în unanimitate au ales un comitet, ca să dirige lupta în alegerile viitoare, şi să desemneze candidaţii partidului liberal-naţional, pentru Cameră şi Senat. Acest comitet se compune din următoarele persoane: Preşedinte, d. Grigore C. Monteoru. Vice-preşedinţi, d-nii N. I. Con-stantinescu, Ștefan Perietzianu-Buzea. Secretari: d-nii C. O. Iarca, C. N. Jitianu, Athanasie Cătuneanu, Ioan D. Mavrodin.