Lupta, ianuarie 1893 (Anul 10, nr. 1898-1920)
1893-01-24 / nr. 1915
ANUL X. — No. 1915 «aMnspgassaH ABO^AHEMTE s IN ŢARĂ (In an............................................................. Șease luni ......................................................... Trei lunî......................................................... Pentru învățători pe un an . . . . . IN STREINETATE Un an.......................................................... Șease luni ...... .......................... Trei luni......................................................... Hunterul IS Bani V Redacția a Pasagiul „Bancei Naţionale,, (Casele Karageorgevici) SUIŢIA A DOUA Organ Democraţi« Radical Administraţia a -- -Pasagiu! ..Banc«! Naţionale“ (Casele KarageorgevicI) JINUHCBURI a Pe pagina III, 30 litere, corp 7 n gr IV Inserte şi reclame . . 1 leu linia . 125 bani linia . . 2 lei linia Pentru ammnciari a se adresa: LA a dminisftrația,.ZiarulflU3fff? rff* en ssuwaer vechiâ 50 Pentru curtezani. Din afară. Banca agricolă. Fisionomia Camerei. Primirea prinţilor. Ştiri mărunte. Chasse Croise, (nuvelă). Răsboiul civil, (Forţă). Pentru curtezani Astăzi toţi linguşitorii au o zi însemnată. Astăzi, cu piepturile pline de plăci şi cu spinările mai elastice decât oricând, se vor gudura pe lângă regele şi suita sa, pe lângă prinţul moştenitor şi tinara soţie. Care mai de care va căita să fie mai în faţă, care mai de care va stărui să atragă o rază cât de mică din privirile regale şi să poată spune cu mândrie: „Mie mi-a vorbit regele mai mult; mie mi-a surâs mai afabil; mie mi-a dat cea mai mare atenţiune.“ Aceste amfibii politice vor fi foarte ampresaţi şi pe lângă nobila engleză. Ce de contorsiuni ridicule! Ce de reverenţe şi de fraze banale ! Ce concert sec de laude; câte exclamaţii alese cu câte o săptămână mai nainte; ce spectacol nepreţuit dar gratis ! Nu ştia ce idee îşi va face soţia prinţului Ferdinand despre oamenii noştri de frunte, despre toate capetele pe cari le va întâlni. In tot cazul are să vadă ceva nou, o sectă dinastică, nu ca aceea din Anglia, care se mişcă de convingere şi în puterea tradiţiei, dar o ceată de actori proşti cari recitează fără conştiinţă roluri impusa de ocazie. Dinasticii noştrii de vremuri bune şi de lefuri grase n’au nimic de a face cu dinasticii englezi sau germani. Aceştia ai noştrii sunt nişte bieţi guvernamentali de accident cari azi sunt rusofili şi mâine rusofobî, astăzi dinastici fac şi mâine anti dinastici turbaţi şi aşa mai departe. De aceea totul este silit la dânşii: frază, conferinţă, gândire. Oamenii trebuie să fie delicaţi cu o princesă nobilă, o nepoată de ţari şi de împărătesc ! Dacă manechinii noştrii ar vroi să ne bucurăm cu toţii de venirea principesei de Edimburg, ar trebui să ne lase posibilitatea de a întrevedea şi pentru ţara noastră un sistem de guvernămînt asemenea celui din Anglia. Să avem şi noi alegeri libere ca acolo, să avem şi noi o justiţie atât de independentă ca a Englezilor, să ne bucurăm şi noi de toate marile libertăţi individuale de cari se bucură compatrioţii princesei. Atuncea da! Dar să ne înveselim că pe tronul României va sta o rudă a reginei Victoria, un vlăstar cules de pe trunchiul dinastiei engleze, iar în ţară să fim administraţi muscăleşte, foarte mulţumim ! In Anglia, în ţara de unde vine princesă de Edimburg, alegerile dau întotdeauna rezultate contrarii guvernelor, ceea ce dovedeşte o perfectă libertate electorală. In Anglia justiţia este atât de puternică încât însuşi unchiul viitoarei noastre regine a fost citat înaintea tribunalelor pentru a mărturisi într’un proces de escrocherie. In Anglia nu se asasinează oamenii fără răspundere, nu se comit abuzuri și delapidări fără pedeapsă, nu se calcă legile de către miniștrii fără sfieală! Prin urmare nu ne mai vorbească de Angia aceia cari o pomenesc atât de mult cu prilejul sosirei princesei Maria. Anglia e departe şi teamămi-e că dimpreună cu viitoarea noastră regină vor intra în ţara Românească câteva obiceiuri nci privitoare la modele femeeşti şi la rosturile curtene, dar nici una din instituţiile şi din largele libertăţi ale poporului englez. Const. C. Bacalbaşa DIN AFARA Franţa Casele de economie la Senat. Paris, 3 Fevruarie. — Senat. Ia cursul discuţiunei proectului de înfrânare a atacurilor în contra Caselor de Economie. D. Goblet, deşi blamează în mod sever atacurile, crede că legea actuală, aplicată in mod energic, ar ajunge pentru a le înfrîna. 1). Bourgeois respunde că încercarea de a face ca deponenţii să crează că Statul e un hoţ, nu este a face politică; aci nu e vorbă de libertatea presei, ci de un adevărat complot în contra siguranţei Statului. Comisinea budgetară Paris, 3 ianuarie. — Comisiunea bugetară a admis în principii impositul asupra operaţiunilor de bursă; acest imposit va fi perceput prin mijlocul unui timbru mobil. Panama Paris, 3 Ianuarie. — D. Blondin, de la Creditul Lyonez învinovăţit în afacerea Panama, a fost pus în libertate provisorie, din causă de boală. ---------«jggSQ----- Banca Agricolă In momentul când băncile şi întreprinderile particulare ies atât de compromise din afacerea Panama şi din aceea a băncilor italiene, ministrul nostru de finanţe găseşte nimerit prezentarea unui proect de lege pentru crearea unei bănci agricole cu capital particular. Nu vom intra astăzi în cercetarea amănunţită a proectului d-luî Ghermani, dar ţinem a releva aci o chestiune de primpiu, o chestie de dreptate. Cu ocazia importantelor desbateri ce au urmat în sesiunea trecută a parlamentului asupra creditelor agricole care au fost recunoscute şi reorganizate ca o instituţie de stat, d. Panu, apărând cu căldură această reformă democratică, a ţinut să stabilească motivele cu totul diferite care au făcut ca d-sa şi guvernul să se întâlnească la votarea acelei reforme. „Eu, a zis d. Panu, votez legea Creditelor agricole, fiind că sunt partizanul convins al intervenţiei statului. Ca şi creditele agricole, aşi dori ca Banca Naţională, creditele funciare, cu un cuvânt toate instituţiile noastre de credit să fie ale statului. Dv. însă sunteţi intervenţionişti de ocazie, dovadă că v-aţî grăbit a făgădui marei proprietăţi o bancă agricolă cu capitaluri particulare dar privilegiată de stat.“ La acestea, d. Ghermani s’a grăbit a răspunde: „Promisiunea noastră a fost o simplă tactică pentru a obţine mai lesne votarea creditelor agricole, dar va rămâne o simplă promisiune“. Astăzi d. Ghermani e silit a se executa, astăzi d-sa oferă mare proprietăţi avantagii şi privilegii pentru formarea unei bănci agricole. Necontestat că și marea proprietate simte nevoia unei bănci agricole pentru a scăpa din ghiarele uzurarilor; necontestat că, după ce au votat creditele agricole pentru ţărani, marii proprietari au dreptul să-şi înlesnească şi ei oarecari credite.... De cât, noiam dori ca această bancă agricolă să fie şi dânsa o bancă de Stat. Noi nu putem înţelege de cât sau bănci particulare pe risicul şi pericolul fondatorilor sau bănci de stat. Sistemul intermediar, acel al capitalurilor particulare privilegiate şi garantate de stat, însă folosind numai acţionarilor, este un sistem nedrept şi primejdios. Nedrept, căci din moment ce statul crează o sumă de privilegii pentru un capital oarecare, privilegii care merg până la asigurarea şi garantarea acelui capital prin măsuri excepţionale de urmărire a împrumutaţilor, de ce ar remâne tocmai el, statul, strein de beneficiile bănceî ? Primejdios, căci s’a dovedit cu prisos că băncile particulare privilegiate, cu cât iau o desvoltare mai mare, cu atât devin un cuib de speciile, tripotagii, risipe şi corupţii. Controlul, controlul strict şi serios, este tot-d'a una greu de exercitat la aceste bănci. Aşa zişii comisari ai guvernului pe lângă aceste bănci, remân tot-d’auna cel din urmă în a afla operaţiunile necinstite pe care publicul le simte şi le descoperă. Pentru a cita oarecari exemple nu trebue să recurgem nici la afacerea Panama din Franţa, nici la banca romană din Italia ; avem, slavă Domnului, şi noi micile noastre experienţe pe cât de nenorocite pe atât de eloquente. Ne aducem cu toţii aminte de operaţiunile la care în timp de mai mulţi ani s’a dedat Banca noastră naţională pentru a menţine şi urca mereuagiul. Erau acestea operaţiuni corecte, permise unei Bănci de Stat ? Statul care acordase acestei bănci privilegii atât de însemnate, a fost el singur prima şi cea mai mare victimă a acelor agiofagii, căci înscria în fiecare an în budgetul cheltuelilor sale opt pînă la zece milioane agio... Dar neregularităţile de la creditul urban din Iaşi ? Şi acum chiar, nu se desfăşură înaintea tribunalului de Ilfov un proces scandalos, unde vedem pe directorul unei societăţi de petrol dovedit că a luat aproape un sfert de milion remisă pentru a specula asupra intereselor acelei societăţi ? Dacă nu ne punem decât din aceste două puncte de vedere, al controlului şi al repartizării beneficiilor, încă totul pledează pentru preferinţa unei bănci agricole de Stat în locul unei privilegiate. Dar mai sunt şi alte consideraţiuni de un ordin mai superior. ---------sa#E3-------- Fisionomia Camerei Toţi deputaţii sunt în incintă. Toţi discută cu aprindere. Mâinile să agit in aer, apostrofele curg din toate părţile. Este o adevărată învălmăşală, o adevărată răscoală parlamentară. Vuzind cineva atitudinea deputaţilor, i se părea imediat că are a face cu o luptă electorală, în care cetăţenii înfierbântaţi, împărţiţi în două tabere, epuizează ultimele mijloace de luptă. Sau că avem şi în ţară la noi greve serioase de lucrători, meetinguri şi discuţiuni violente relative la nevoile muncitorilor. In zadar suna clopoţelul generalul Manu, nimeni nu se uita la preşedintele Camerei. Legile se votează fără cea mai mică discuţiune, deputaţii pun bilele în urnă maşinalmente, fără ca să -şi dea seama ce fac şi fără ca să ştie ce votează. De aceea se votează foarte cu greu şi preşedintele, pentru ca să-i poată aduce la vot a pus în cele patru colțuri ale Camerei câte un ușier cam toți strig într’un glas. : DUMINICĂ, 24 IANUARIE 1893 — Poftiţi la vot d-lor deputaţi! — Bine-voiţi de votaţi d-lor deputaţi! Grupa celor gălăgioşi, în mijlocul căreia strălucea capul alb al d-lui Voinov, se mărea din ce în ce mai mult şi ameninţătoare se apropia de banca ministerială. Miniştrii stau liniştiţi pe bancă şi să îngrijiți de votarea proectelor de legi. Obicinuiţi cu aceste furtuni fără explozie, rideau desbuciumarea celor ce protestam Sgomotul avea aerul că se sfîrşeşte. Deputaţii revoltaţi părea că au renunţat la protestările lor şi Camera reintrase în tăcerea obicinuită. Raportorul citeşte proectul de lege prin care se recunoaşte de persoană morală societatea politechnică. Articolul să votează prin sculare şi şedere. — D-lor, spune generalul Manu, după acest vot voi ridica şedinţa şi vom lua vacanţă până Marţi. — Da! strigă d. Voinov sărind în sus ca înţepat. Pentru ca să asistăm la serbări după programul d-lor, și cu mâna dreaptă arată banca ministerială. Camera e din nou în picere. D. Al. Lahovari pălește la auzul apostrofe! pe care d. Voinov o aruncă cu atâta tărie. — Și asistăm d-lor la primirea prinților! — Cer cuvîntul! strigă d. Voinov. Imediat se formează un grup de deputaţi în jurul d-sale. Toţi gesticulează, toţi aprobă pe d. Voinov. Generalul e atât de emoţionat încât scapă farfuria cu bile din mâini. Guvernul erea perdut. — Ce ne facem spune generalul Jaques? Mă bag armata în ei! — Stai opreşte-te! spune d. Ciuflea. Noi umblăm după pace și d-ta vrei să faci răzbel chiar aci. — Trecem și noi în opozție, strig mai mulți partizani ai păcei universale. — Lasăți d-lor că nu băgăm armată, spune d. Al. Lahevari, am eu alt plan. — Să -l auzim, strig deputații din prejur. — D-lor, imediat mă voiu duce din deputat guvernamental în deputat guvernamental şi le voi spune să nu voteze, astfel votul asupra proectului pentru recunoşterea ca persoană morală a societăţei politeehnice va fi nul şi deci dovedindu-se că Cameră este încomplectă, şedinţa se va ridica şi Voinov nu va mai putea vorbi. — Bravo ! bravo ! strig guvernamentalii din jurul d-lui Lahovari. Excelenţa de la externe îşi aplică imediat planul. Opozanţii surprind coonversaţiile la ureche ale d-lui Lahovari şi începe imediat să protesteze. Preşedintele deschide urna şi declară votul nul. — Prin urmare d-lor, spune generalul Manu. Camera ne mai fiind complectă ridic şedinţa. Opozanţii strig din toate părţile. — Suntem în număr! — Asta’i matrapazlîc ! — E tragere pe sfoară ! — D. Lahovari a oprit pe deputaţi să voteze. D. Voinov se ridică: — D-le preşedint, puteţi ridica şedinţa, că o să vorbesc Marţi, dacă nu mă lăsaţi azi. Zgomot, scandal. Preşedintele ridică şedinţa şi fugi repede la braţ cu d. Al. Lahovari. — De Cameră, strigă d. Voinov, deputaţi şi preşedinte toţi sunt slugile guvernului. D. Voinov, înconjurat de mai mulţi deputaţi ese protestând în contra tragerei pe sfoară operată de miniştrii. Jip. cu d-nele lor; de d-nii membru al consiliului comunal cu d-nele ; de d-nii profesori ai Universităţei cu d-nele lor; de înalţii funcţionari ai statului şi de notabilităţile Capitalei cu d-nele lor. La intrarea în salonul care!, D. primar al Capitalei, încongiurat de d-nii consilieri, va prezintă Alteţelor Lor Regale pâinea şi sarea după datinele Ţerii. După prezintarea persoanelor mai sus însemnate M. S. Regele împreună cu Alteţele Lor Regale se vor sui la trăsura de gală şi, escortaţi fiind de ambele escadroane de gendarmi călări, se vor îndrepta spre Mitropolie Pornirea de la gară va fi anunţată Capitalei de 101 tunuri şi clopotele de la toate bisericele din oraş vor suna pe tot timpul parcursului. Cortegiul va urma calea Griviţei, calea Victoriei, strada Carol şi satul Dâmboviţei. Trupele din garnisonă, precum şi corporaţiunile cu drapelele lor, vor fi înşirate pe tot acest parcurs. Cortegiul sosind la Mitropolie, la orele 2 juni. M. S. Regele şi Alteţele Lor Regale vor fi primiţi la uşa Catedralei de I. P. S. Mitropolitul Primat cu Crucea şi Evangelia,încongiurat fiind de înaltul cler. în urmă se va oficia un Te-Deum de către IT. PP SS. II. Mitropolitul primat şi Mitropoli al Moldovei şi Sucevei, încongiuraţi de pp ss. 11. Episcopii şi Arhiereii. La acest oficiu vor fi faţă : D-nii miniştrii cu doamnele lor, d-nii preşedinţi şi membrii al birourilor Senatului şi Camerei cu d-nele, d-nii primpreşedinţi, procurori generali şi preşedinţi al curţeî, de casaţie, curtei,de compturî şi curţeî de apel cu d-nele, d. primar al Capitalei cu doamna, d-nii oficeri generali cu d-nele, d-nii secretari şi directorii generali de ministere şi prefectul de Ilfov. După sfîrşrea oficiului divin se va da citire unui document comemorativ, care va fi semnat în biserică de cătră M. s. Regele, Alteţele Lor Regale, II. PP. SS. II. Mitropoliţii, miniştrii, d-nii preşedinţi ai Corpurilor legiuitoare, prim-preşedinte al Curţei de casaţie şi de primar al Capitalei, şi se va depune pe urmă la arehiva Statului. Cortegiul se va întoarce la palatul regal în aceeaşi ordine ca la sosire. Ţinuta la primirea la gară şi la Mitropolie va fi, pentru doamne ţinuta de vizita , iar pentru domni, ţinuta de gală cu cordoane şi decorapuni. Seara, la orele 9, retragere cu facle executată de muzicile garnizoanei. Stradele principale şi monumentele publice vor fi iluminate. Duminică, 24 Ianuarie Se vor celebra 32 de nunţi ţărăneşti, represintând fiecare câte un judeţ. La orele 9 dimineaţa vor avea loc în 31 de biserici ale Capitalei, cununiile religioase a 31 de perechi. Alteţele lor Regale, numai mirilor, vor fi representaţi prin delegaţiune. La orele 11, în biserica Sf. Spiridon, se va celebra de I. P. S. S. Mitropolitului primat, cea de a 32-a căsătorie religioasă, desemnată prin sorţi dintre cele 32, în prezenţa M. S. Regelui şi a Alteţelor lor Regale. La această Ceremonie vor asista cele 31 de perechi unite în celelalte biserici, cu familiile şi nunii lor, precum şi persoanele invitate. Ţinuta va fi, pentru doamne, toaleta de vizită, pentru domni, frac şi cravată albă După ce M. S. Regele şi Alteţele lor Regale se , vor fi întors la Palat, nunţile vor forma un cortegiu, mergând de la biserica Sf. Spiridon la palatul Ateneului. Aci vor lua parte la un ospăţ. La ora 1 jumătate, M. S. Regele impreună cu AA. U. R. Principele Ferdinand şi Principesa Maria vor merge la Ataneu, iunde vor înmâna micilor daruri de nuntă La 8 ore seara reprezentaţie de gală la Teatrul Naţional cu invitaţiuni speciale cari, fiind personale, urmează a fi presentate la intrare. Ţinuta: pentru doamne, toaleta de bal, pentru domni ţinută de gală şi cu decoraţiuni. Luni, 25 ianuarie De la orele 11 a. m. la ora unu p. m, va fi primire la Palat, în ordinea următoare . La orele 11 a. m înaltul cler, consiliul de miniştri, Senatul şi Camera deputaţilor. La orele 11 şi juni, curtea de Casaţie, curtea de compturi, curtea de apel, tribunalele şi corpul universitar. La orele 12, consiliul comunal al Capitalei, generali, şefi de corpuri şi înalţii funcţionari ai Statului. PROGRAMA Primirea Prinţilor Iată după Monitorul oficial programul pentru serbările ce se dau în onoarea prinţilor : Sâmbătă 23 Ianuarie Alteţele Lor Regale vor intra în Ţară prin Predeal, unde vor fi întâmpinate de comandantul corpului 111 de armată, general Barozzi, şi de prefectul judeţului Prahova, iar la staţia Chitila de prefectul jud. Ilfov. Trenul va sosi în gara de Nord la ora 1 după amiază, unde va fi aşezată pe peron o companie a batalionului de vânători cu drapel şi muzică, având în flancul stâng pe generali şi pe comandanţii acestei trupe. Adulteţele Lor vor fi întâmpinate de M. S. Regele, faţa fiind d-nii miniştrii cu d-nele, d-nii preşedinţi şi membrii al Corpurilor legiuitoare cu doamnele lor, d-nii preşedinţi, procuror-general şi consilieri ai înaltei curţi de casaţiune, al curţeî de compturî, ai curţeî de apel cu d-nele lor, de d-nii generaţi şi oficieri superiori cari nu sunt sub arme Marţi, 26 Ianuarie La orele 2 şi ur. p. m. doamnele din Societatea Bucureşteană vor fi primite de Alteţa sa Regală principesa de România. La orele 9 jumătate seara, bal dat de primăria Capitalei în sala Teatrului Naţional. Ţinuta va fi: pentru doamne, toaleta de bal ; pentru domni, ţinuta de gală cu cordoane și decorațiuni. Principesa Maria Alexandra Victoria d’Edimbourg, este fiica prinţului Alfred, Duce d’Edimbourg, fiul reginei Victoria a Angliei, şi a Măriei Alexandrova, mare Ducesă rusă, fiică unică a împăratului Alexandru al II-lea al Rusiei. Soţia presumtivului moştenitor al tronului României e născută la 29 octombrie 1875 și e vara împăratului Rusiei. ? * * * Iată câteva notițe biografice relative la ducele d’Edinburgh : Ducele Alfred Ernest Albert d’Edinburgh este al doilea fii al reginei Victoria și e născut la Windsor la 6 August 1844. La 1856 el se duse la Geneva ca să studieze limbile moderne. Destinându-se serviciului marinei, el se reîntoarse peste puţin timp în Englitera, îşi trecu examenele la şcoala navală în 31 August 1858 şi se îmbarcă pe fregata Euryalus în 27 Octombrie acelaşi an. El făcu parte din diferite staţiuni pe bordul vasului Sf. George, vizită basinul Mediteranei, apoi America și Indiile occidentale.