Lupta, noiembrie 1895 (Anul 12, nr. 2708-2729)
1895-11-25 / nr. 2726
25 NOEMBRIE 10951 terenul ales pentru construcţiune. Construcţiunea ocupă aproape exclusiv pe părichea princiară zilele aceste. Principele Carol proiectează de a face să înceapă, în acelaş timp cu edificaţiunea Castelului, o casă de vînătoare puţin mai sus pe aceiaşi vale pentru ca familia să aibă o locuinţă pe timpul duratei construcţiuneî, care este calculată pe mai mulţi ani. Principele scrie tatălui său : «Scrisoarea ta cu conţinut voluminos mi-a adus ca o rază de lumină în mijlocul orelor întunecate în timpul cărora mai am tremurat pentru sănătatea copilei noastre prea iubite. Fre o mare fericire că noi putem să petrecem aci întreaga toamnă în acest aier excelent; timpul este excepţional frumos şi cald, cum este rar aici in aceşti munţi, cerul este fără nouri, ai nevoe de umbră în cursul zilei şi sara poţi sta afară. Cu fericire respir acest aer divin şi adun puteri pentru iarna care este aici sub toate raporturile prea aspră. Furtunile politice au devenit mai rari în Romînia, dar cînd se deslănţuesc, ie totdeauna în acelaş timp cu ghiaţa şi ninsoarea. «Trebue să fiu la Bucureşti peste cinsprezece zile cel mai tirziu pentru a discuta planul de operaţie pentru noua sesiune a Camenilor. «Am contra-mandat marele manevre pentru motive financiare şi de sănătate, ele vor fi înlocuite prin manevre mai mici de divizie; voi inspecta trupele diviziei a 3-a pe cimpul de la Furceni şi cele din a 2-aa la Bucureşti; cu această ocasiune voi visita de asemenea Brăila şi Galaţi, unde trebue să se pue prima peatră a cheiului. Ministrul preşedinte Galargi a terminat cura sa la Carlsbad şi trebue să sosească zilele aceste din Moldova ; trebue să mărturisesc că sunt foarte fericit ştiindu-l din nou în ţară, căci afacerile au suferit puţin din lipsa lui. Fiecare din miniştrii mei îşi înplineşte conştiincios datoria sa şi este excelent în resortul lui, Catargi a remas sufletul ministerului. Noi avem din nou mici neînţelegeri cu Poarta. Marele vizir avusese intenţiunea de a-mi adresa o scrisoare din care el vroia să facă un izvor de discuţie a oare-căror hărţueli ce s’au iscat intre soldaţii noştrii de pe frontieră şi acei ai Turciei, in insulele Dunărei din faţa Giurgiului. «Agentul nostru din Constantinopole retrimese scrisoarea declarînd că eu nu voi mai primi de la Poartă, pe viitor, nu numai această scrisoare şi nici oricare alta şi că dacă Poarta avea o comunicaţie oare şi care o face Romîniei, el era acolo ca agent pentru a o primi şi, în caşul cînd agentul n’ar părea învestit cu puteri suficiente pentru asta, marele vizir ar putea să scrie ministrului meu preşedinte: «Sunt curios să ştiu cum se va sfirşi acest conflict. Eu nu primesc scrisoarea.—S’ar fi putut crede că Turcii aveau totuşi destule greutăţi şi că ei nu vor căuta aşi creia altele nouă !» Afară de sir H. Elliot toţi representanţii puterilor garante a desfătuit pe Poartă de a o expedia Romîniei. Memoriul neajunsurilor—ceea a pregătit şi o scrisoare relativă la poliţia de navigaţie pe malurile Dunărei şi pe fluviu însuşi. Guvernul Turc a conceput un proiect de economii asupra căruia nimenea nu pune totuşi mari speranţe. Sultanul a ordonat secularisarea bunurilor mînăstireşti şi a pus la dispoziţia ministrului şeapte milioane de livre din propriele lui economii. Turcia are de asemenea neînţelegeri cu Austria. In luna lui Septembrie, un oareşt carenumăr de Bosniiaci s’a refugiat pe teritoriul austriac ca să se sustragă de la persecuţiunile aşei şi au adresat un memorandum orţiî în această chestie. Respunsul făcut de Turcia atacă viu pe consulul general a Austriei in Bosnia in aşa unci că contele Andrassy se vede oligat acere satisfacţie de la Poartă. (Va urma) MANIFESTAŢII ANTISEMITE LA VIENA Meetlngurl dlsolvate Mare sensaţie a produs în Viena o demonstraţiune, care a fost arangiată acolo din partea femeilor antisemite. Se convocase un meeting al femeilor în sala unui oţel din „ Prater“, cu scopul de a se înţelege, cum se pot încongiura mai bine pe comercianţii ovrei cu ocasiunea cumpărărei lucrurilor trebuincioase pentru Crăciun. Au luat partea meeting, după cum spun telegramele din Viena, ca la 3000 de persoane, dintre cari partea cea mai mare era alcătuită din neveste de-ale micilor comercianţi. In săptămîna trecută încă se convocase un asemenea meeting, dar a fost disolvat, pe cuvîntul că sala era prea mică faţă de mulţimea publicului adunat. Aceeaş sortă a avut-o şi meetingul acesta. El însă a fost disolvat de comisarul guvernului sub pretext că aşa o cere siguranţa publică- Cu ocasiunea disolvărei însă s’au petrecut scenecaracteristice. Femeile au isbucnit în strigăte de: “Jos cu Ovreii!» „Tracsca Lueger !“ şi au început se sărute mînile şi vestmintele lui Lueger, care era de faţă, aşa că acesta abia s’a putut urca în trăsură. Procesiunea După aceasta mulțimea fi înstătătoare din vre-o 2000 persoane, în partea cea mai mare femei, plecă în rind peste promenada Prater strigind mereu: ,,Jos cu Ovreii! » „Trăăiră Lueger“.'] Demonstrantele trecură pe strada Prater, unde batjocureau și scuipau asupra tuturor ovreilor pe cari îi întîlniau. Cînd treceau pe lîngă cîte-o prăvălie ovreiască, ele scuipau în prăvălie şi strigau celor din lăuntru: „ Jos cu ovreii !“ Imprăştierea manifestantelor Mulţimea a trecut pînă la podul Aspern, unde o parte a fost împrăştiată de poliţişti, altă parte însă a trecut mai departe pînă la Stefansplatz, unde poliţiştilor le-a succes în fine se împrăştie pe demonstrante. Şi astfel de fapte se întîmplă într’o capitală civilizată şi în preziua veacului XX HYGIENA ClNTĂREŢELOR O cîntăreaţă de profesiune scrie, că torţele, nucile, migdalele, stafidele şi toate bucatele gătite cu scorţişoare sunt primejdioase pentru o cîntăreaţă. Ea sfatueşte ca cel puţin două ore înainte de-a cînta, cîntăreaţa să mănînce mîncări uşoare. Cînd are să cînte la 8 ore, ea tot-d’auna mănîncă la 4 ore. In privinţa băuturilor, ea zice: băuturile peste tot sunt stricăcioase, laptele singur e recomandabil şi încă este mai bine să fie amestecat cu sodă. Vinul, fie de orice calitate, este stricăcios. Poame proaspete şi coapte bine, cu deosebire strugurii, sunt cele mai recomandabile pentru o cîntăreață CATULLE MENDES FARMECUL SĂRUT ATULLUI Odată pe cînd Theseu se plimba într’o pădure aproape de Atena cu Hippolyte, regina Amazoanelor, văzută pe marginea unei gîrle, subt un stufiș de leandru, un tînăr zeu cîmpenesc care gîdila cu vîrful une ramure parfumate nasul alb ca fildeșul al unei nimfe aproape goală care adormise pe mușchi. — De ce acest mic zefi, întrebă Theseu, gîdilă nasul acestei nimfe adormite ? — Fără îndoială, zise regina, ca s’o deștepte, și să-i poată vorbi de amor. Dar nimfa nu se deștepta Abia, cite o dată, nările sale tremurau sub mirositoarea mîngîere. Zeul Jcîmpenesc alergă la alt mijloc, îşi umplu mîinele cu flori făcînd astfel un coş din mîinele sale, şi, toate florile, le lăsă să cadă, pe sus, pe gîtul nimfei adormită; nimfa încet, cu un braţ visător, depărtă uşor greutatea, dar nu se deşteptă. Zeul cîmpenesc începu să sară împrejurul ei mişcînd arborii, rupînd ramurile şi făcu un sgomot ca acela pe care’l face o turmă de lupi cari se ceartă prin tufișuri; dar nimfa era mereu adormită, pieptul său alb ca de marmură se ridica şi se scobora ca o undă de lapte. Zul cîmpenesc bătu din palme, strigă, ciută, imită vocea fiarelor sălbatice sau a pasărilor care se agită sau se plîng în pădurea de lîngă Atena; se auzi mingirl de leu, pe care Bottom le-ar fi invidiat, gungurat de porumbiţă, care ar fi înduioşat pe Lysandru; mimia rămase nemișcată ca un crin care ar fi fost luat de zăpadă. Atunci, micul zefi începînd să plîngă, iar ducelui Theseu, făcîndu-i-se milă, scoase sabia sa scănteitoare care răsunase de atîtea ori în bătălii, şi cu putere lovi o stîncă ce era acolo şi care răsună grozav în aer: s’ar fi zis că, în frunziş, se petrecea un duel între un erou şi zefi, iar ecoul urlă ca un resboinic rănit! Dar pleopele Amadryadei nici nu se mişcară, statue căzură în iarbă. — Fiindcă nu ştie cum să facă, zise regina Amazonilor! Ea se apropie de ducele Theseu, apoi mult, arzător, îl sărută pe buze ! Nimfa la sgomotul sărutului deşteptată, puse brațele sale frumoase după gîtul tînărului zefi cîmpenesc. 33 O O TT IFt I — încălzitoare publice la Berlin.— Marţea trecută au fost deschise la Berlin sale publice de încălzit pentru lumea suferitoare. Afară de încălzitul gratuit, sărmanii pot să-şi procure numai cu 5 bani o ceaşcă cu cafea cu lapte, o bucată de pîne, un bulion sau o ceaşcă cu lapte simplu. Iniţiativa se datoreşte unui comitet compus din femei şi bărbaţi. — Din viaţa lui Alexandre Ruinai fiul.— Clovis Hugues, cunoscutul poet deputat socialist din Camera francesă istoriseşte în Libre-Paroier următoarea istorioară din viaţa ilustrului scriitor. «Făceam pe Arton al anarchiei. Strîn- I «geam bani pentru nenorociții loviți în I «mod nedrept. I «Intr’o zi era vorba să refacem casa u I «nuî biet anarchist, ajuns pe pavele din I «causa persecuțiunei. Nu știam cuî să mă * «mai adresez. De asă dată îmi veni în ! «ginit să cer lui Dumas fiul. Ii scriu LAPTA «numai de cît o scrisoare fixînd eu în«sumi suma cu care să contribuiască. «Suma mi-a fost trimisă numai de cît «împreună cu un bilețel foarte gentil, pe «care’l păstrez cu religiositate.» Se știe că municipalitatea parisiană a refuzat să fie representată la îmmormîntare din causa ideilor conservatoare ale lui Dumas și a violentei campanii ce a dus contra comunei din 1870. ELECTORALE Aflăm cu plăcere că mai mulţi prieteni personali ai d-lui Datculescu, simpaticul director al «Gazetei Săteanului», l-au pus candidatura ca independent la colegiul al 111 de deputaţi din R. Sarat. Reuşita d-lui Datculescu este asigurată căci toţi prietenii d-sale şi d-sa fară a se mişca din R. Sarat, au fost aleşi ca delegaţi în mai multe comune din judeţ. ŞTIRI DIN STRĂINĂTATE — Rusia.—Atentat contra Ţarului. Un ziar german publică următoarea veste sensaţională, cu data de luni 2 Decembrie st. n. „La 16 (28) Noembrie, un atentat a fost „comis contra Ţarului. împăratul a scăpat „însă, 40 de arestări a fi fost făcute“. Afară de aceasta, acum cîteva zille. Secole, ziar ce apare la Milan, publica o veste analogă, care, negreşit, a fost imediat desminţită de ambasadele ruseşti din Paris şi Viena. — Germania. — Goana contra socialiştilor.—In urma măsurilor extrem de riguroase luate contra socialiştilor, aceştia afi hotărît ca partidul să fie condus de aci înainte de către grupul parlamentar al Reichstagului. Respîndindu-se svonul, că fondurile partidului afi fost transportate in Elveţia, Vorwaertz desminte svonul acesta. Nu e mai puţin adevărat insă, că măsuri afi fost luate pentru a pune fondul la adăpostul oricări confiscări. INFORMAŢIUNI Citim în Epoca: Sperăm că fără cunoştinţa d-lui Saligny s’a săvirşit următoarea manoperă electorală de o infamie revoltătoare: D-nii Lascar Catargiu şi C. Boerescu au plecat cu acceleratul de Luni seara la Brăila şi Galaţi, pentru a-şi susţine candidaturile la colegiul I de Senat. La casa de bilete a gării de Nord li s’a spus că circulaţia pe linia Buzau- Brăila nefiind încă restabilită, vor fi nevoiţi să meargă pe linia Mărăşeştî-Tecucî. La Buzău insă ce se întîmplă ? Pasagerii pentru Brăila şi Galaţi au fost afişaţi că linia pînă la Galaţîeste deschisă, prin urmare să aştepte trenul respectiv ca să-şî urmeze drumul. D-nii L. Catargiu şi C. Boerescu ;Au fost însă opriţi să se dea jos din tren, spunindu-li-se din nou că linia nu este deschisă. Astfel au fost nevoiţi să meargă pînă la Tecuci, unde o nouă surprindere ii aştepta. Aici li s’a spus iar că circulaţia pînă la Galaţi este închisă. In vremea aceasta colectiviştii răspîndiseră zvonul, că d. L. Catargiu ’şi-a retras candidatura de la colegul de Senat din Galaţi şi că nici nu va veni pentru a ’şi susţine alegerea. In fine, circulaţia se deschidă şi d-nii L. Catargiu şi C. Boerescu, au plecat de la Tecuciu la Galaţi şi Brăila, sosind acolo in noaptea alegere. Astfel drumul de la Bucureşti la Galaţi, d. L. Catargiu a fost nevoit să-i facă în 21 de ore, iar d. G. Boerescu pînă la Brăila în 22 de ore, din cauza manoperelor revoltătoare ale colectiviştilor. Pe săptămîna viitoare Principele Ferdinand împreună cu soţia sa vor pleca în străinătate. Perechea princiară se duce mai întii la Sigmaringen şi de acolo la Coburg. Absenţa lor din ţară va fi de o lună de zille. A reapărut agiul ? Un ziar german din Bucureşti, «Rumänischer Lloyd», publică în numărul său de Joi 23 Noembre următoarea notiţă: «In Iaşi a reapărut agiul şi bancnotele române nu mai pot fi schimbate decât plătindu-se o mică suprasumă în aur. Aşa de exemplu, un comerciant de acolo a fost silit să plătească zilele astea la sată pentru aur- Tendinţa de spre urcare, deoarece pe piaţă domneşte lipsă de aur». N’ar putea d. ministru de finanţe şi cei de la Bancă să ne lămurească in această privinţă ? I se atribuie d-lui Mişu Kornea, eminentul avocat al baroului din Capitală, intenţiunea de a scoate un ziar anti-colectivist împreună cu Domnul Missir. Modul scandalos de a lucra al pseudo-liberalilor noștrii au indignat cu deosebire pe d-l Kornea. încetul cu încetul tot ce-i inteligent și cult se retrage din troaca colectivistă. D-l Menelas Ghermani a sosit în capitală, venind din R.Sărat. Incendiul de la Teatrul Lyric de astăzi încă tot ce a mai rămas din edificiu fumegă încă.. Ieri şi azi noapte pompele au stat în permanenţă, căci lemnăriile ardeau uneori cu flăcări. Se crede în general, că focul a fost pus. Singurul păgubaş mai însemnat, dar neasigurat, este trupa francesă, care a rămas aproape pe drumuri. Regele soseşte astăzi în capitală, cu un tren special la orele 7. 35 p. m. Astăzi se face alegerea colegiului universitar din Bucureşti. Se ştie că sunt trei candidaţi: D-l Cantili, liberal, d-l Maiorescu, junimist, şi B. I. Hasdeu, radical. La acelaș colegiu din Iași candidează d-nii Foni și Culiano. 3DUST ZE’PIA.ISIT-^ Un consiliu de miniştrii Paris, 5 Decembrie. — La consiliul de cabinet, d. Ricard a făcut cunoscut composiţia noului consiliu al Legiune! de onoare care s’a reînoit cu desevîrşire. D. Lockroy a anunţat că va supune consiliului. Sâmbătă conclusiunile consiliului de anchetă in afacerea amiralului Gervais. Legiunea de onoare Paris, 5 Decembrie.—Generalul Davoust a fost numit mare cancelar al Legiunei de onoare; d. Jacquemin, fost director la ministerul dejustiţie, a fost numit secretar general! ATENTAT sau gluma? Roma, 5 Decembrie. — «Messagero» anunţă că un pachet poştal in formă de casetă şi o scrisoare au sosit la biuroul poştal al Camerei, pe adresa d-lui Cavallotti. Acest pachet venea din Francia. Caseta conţinea o sticluţă plină cu un lichid roşu care va fi analisat. Se crede că este o glumă proastă. REVENDICĂRI Berlin, 5 Decembrie.—Deputaţii alsacieni-lorena ai partidului protestatar au depus la Reichstag propuneri, cerind desfiinţarea măsurilor excepţionale în Alsacia-Lorena şi a puterei extraordinare a guvernatorului. Mai cer afară de asta, un nou regulament pentru alegerile Dietei. ŞTIRI MĂRUNTE La 1 Decembrie se deschide sesiunea Curţei cu juraţi din Ilfov. Această sesiune se va ţine în noul palat al justiţiei. * Societatea studenţilor în Medicină ţine şedinţă publică Duminecă 26 Noembrie ora 2 p. m. în localul şefi din palatul băilor Eforiei, cu care ocazie d-l Nicolaevici va comunica Societăţei un cas de Ruptura uretrei.* ♦ • Epizootia de variolă bovină care binbea prin Tomeşti (Iaşi) s’a stins cu desăvîrşire. * Am priimit la redacţie Situaţia Tesaurului public la 30 Septembrie 1896. EDIŢIA Silf Ultime Informaţii Afară la ora 9 a fost un consiliu de miniştrii la d. Statescu acasă. D. Rosetti, consulul Romîniei la Rusciuk, a telegrafiat că un anume Simon Blanck, din Brăila s’a sinucis ori la Hotel Bulgaria din acel oraş, şi cere să se încunoştiinţeze familia sa, dacă are. D. G. Cantacuzino, ministru de finanţe, a plecat asară la Huşi, unde candidează la col I. de Cameră. In locul d-lui Cantacuzino, la Ilfov, colegiul II candidează d- Moroianu şi aceasta în urma nemulţumirilor cari s’au produs intre comercianţii din Capitală. La R.Vîlcel au început tragerile pe sfoară. Lupta e acolo între d-nui Simulescu şi Crasnaru-Iancovescu. De data asta prefectul a învins. D. Măldărescu, vechiu liberal şi cumnat al d lui Simulescu, a fost tras pe sfoară şi în ultimul moment ales Darlays No. 2726 d. Sabin, despre a cărui candidatură nici nu s’a vorbit. Şi aceasta este o dovadă că cetăţenii printr’un avînt spontaneu au votat în aceste alegeri. * Să nu ne mirăm dacă la colegiul I-iu de Cameră vom vedea că^d. Simulescu îşi ia revanşa. La acest colegiu candidează din partea guvernului d-nii I. N. Iancovescu şi Vilacros. S’a anunţat însă şi o candidatură independentă, aceea a d-lui C. G. Disescu, profesor Universitar. Să nu fie d. Disescu pentru d. Iancovescu cea ce a fost d. Sabin pentru d. Măldărescu ? Asta ar fi cea mai nostimă dintre toate. Alegerile comunale din Iaşi se vor face în zilele de 14 şi 16 Decembrie. Alegerile pentru delegaţi se fac în ziua de 3 Decembrie. Cu regret anunţăm, că d-na Lea Vermont-Ventura artistă societară la Teatru Naţional şi soţia confratelui nostru, Gr. Ventura, a încetat din viaţă azi dimineaţă, după o lungă suferinţă. Trimetem confratelui nostru sincere complimente de condoleanţă. Mâine se va ține la Palat un consiliu de miniștrii sub președenția regelui. D. N. Fleva este în culmea fericire!, d-sa este convins că în sfîrşit după 30 de ani de luptă a dat ţăreî cele mai perfecte alegeri libere. Alaltăeri seară cînd s’a prezentat manifestaţia cu torţe la club, d. Fleva s’a pus în capul manifestaţiei şi cu capul descoperit striga ura cu toţi purtătorii de falee. — Puneţi pălăria în cap, coane Nicule, îi spuse Musiu Ghiţă. — Nu fraţilor! nu! Pentru asta lupt eu de 30 de ani! Şi ca fascinat tribunul a pornit-o după masalale. Se înţelege masalaua erea pentru d. Fleva, libertatea pe care o caută de 30 de ani. Lucrul se explică, pentru d. Fleva libertatea fiind un cuvînt, o gravură, d-sa și-a făcut convingerea după gravuri, și e convins că libertatea e un om cu masalaua în mînă. Militare Se zice, că d. col. Borănescu, subşeful statului major, va fi numit pe ziua de 1 Ianuarie secretar general la ministerul de rasboiu. # Marţi 28 Noembrie, cu ocazia aniversărea luărei Plevnei, se va oficia un serviciu divin la biserica din Dealul-Spirei. La acest servici divin va asista şi Regele După serviciu Regele va trece în curtea şcoalei de ofiţeri, unde va primi defilarea diferitelor detaşamente de trupe, cari vor fi înşirate In curtea şcoalei. Sara va fi un prînz militar la Palat. * Permutările între generali vor avea loc pe ziua de 4 Ianuarie. * întrunirea inspectorilor generali ai armatei a fost fixată in mod definitiv pentru 40 Decembrie, din cauza că unii din inspectori n’au putut termina încă inspecţiunile.* D. general Budişteanu, minisru de răsboi, va supune mine Regelui decretele pentru mutările și înaintările ce se fac în armată pe ziua de 28 Noembrie.* Cu ocazia aniversării luprei Plevnei, toate arestările disciplinare vor fi ridicate. De vre-o cîteva zile se află în oraşul nostru d-na Darlays, o tinără, dar deja celebră, cîntăreaţă franceză, care are să dea vre-o două concerte în capitală. Duminică după amiază d-na Darlays a dat o audiţiune musicală pentru representanţii presei. D-na Darlays pe lîngă un fisic frumos, întruneşte calităţile unei desăvîrşite artiste. Are o voce superbă, o mimică şi mişcări cari denotă o adevărată artistă menită pentru operă. Artista ne-a cîntat din Aids, scena Vers nous reviéns vainqueur; Le secret trahi, şi fai pardonná, de Schumann. Vocea îi este puternică, armonioasă şi de o dulceaţă infinită. Afară de aceasta, nuanţează aşa de bine, figura ÎI exprimă aşa de limpede emoţiunele sufletului, încât răpeşte pe cel ce o ascultă.