Lupta, martie 1923 (Anul 2, nr. 362-388)
1923-03-22 / nr. 380
AVIX Doreemstei&nil din Întreaga ţară Avam onoare a vă aduce la cunoştinţă că firma STANOIU LEVY & FIU disolvându-se, comerţul de MERCEEIE SI ANILINĂ en gros va continua in acelaşi local sub noua firmă STANOIU & Co. Str. Gabroveni No. 20 Telefon 3532 PH. RAYFARTN & Co. FMNFIEfl a/ML- IIM KeifssralSa fabrică de: MISII AGRICOLE Furnizeesâ prompt: PLUGURI-GftAPE SECERATOARE-PR^E GARNITURI de TMEEEAT EâaneiuriVâsturătoare, ■Ti,irlinoi, etc. RepresenSanS ®kcIiusiv și depozitar general per.cri* România PIERRE E. KIRSCHEN 31 CALEA VICTORIEI. TEUTON 13111. BUCUREȘTI Depozitul fi Atelier B-dul Miaria 77 bis Telefon centr. II 120 Bin enlissle Morarii deputaţilor D. Cezar Spineanu ocupă tribuna Adunării deputaţilor ca să demonstreze, că d. M. G. Orleanu nu a aplicat Regulamentul şi că, fără Încuviinţarea deputaţilor, a făcut, apel la baionetele celebrului Călătorescu ca să apere viaţa majoritarilor, la poalele Dealului Mitropoliei. D. preşedinte, nervos, se joaca cu micile instrumente pe care tot regulamentul i le pune la dispoziţie: un ciocănel şi un clopot. Majoritarii petrec :• opoziţia se frământă; d. N. Iorga tace, în primele bănci, rezervate nervoaselor majorităţi parlamentare, d. general de divizie Traian Moşoiu stă de vorbă cu d. Kiss Bella, reprezentantul majoritar al minorităţilor etnice ungare. Pe când discuţia era mai animată, nările d-lui general Moşoiu Se dilată, figura i se strâmbă nervos, mecanic şi capul i se întoarce, fără vrere, spre banca ministerială, unde aerul părea mai curat. Căci — lucru extraordinar— în jurul d-lui Kiss Bella începuse să planeze un duhnet puturos, intolerabil, ucigător... D. general T. Moșoiu își aduce aminte că undeva, a mai avut prilejul să simtă asemenea miresme. Se strâmbă din nou, face o supremă sforţare ; întoarce din nou capul; vrea să reia firul conversaţiei întrerupte... Din nou duhneala îi isbeşte figura— Dar şi figura d-lui Kiss Bella ia forma unui nesfârşit semn de mirare şi întrebare. ». D. general Moşoiu nu ştie multe şi, milităreşte, işi apostrofează convorbitorul: — Ia ascultă domnule ! Când îţi vine să faci, ceea ce ai făcut, faci şi mai vrei să faci, trebue să te duci în altă parte, nu în incintă ! Aide ! Grăbeşte-te, că m’ai omorât ! — Tocmai asta gândeam eu despre dumneavoastră !... răspunde, cu un surâs fin, majoritarul minoritar Kiss Bella. Batistele deputaţilor intra în funcţiune. Cu mâna de nas fuge opoziţia, aleargă majoritatea, sboară banca ministerială... D. N. Iorga îşi întrerupe, necăjit, lectura... Ferestrele se deschid larg ; tribunele publice se golesc— d. general Moşoiu cere scuze, la bufet, d-lui deputat Bella Kiss... I-a ieşit prio nas D. I. G. Duca — ministrul de externe—este bolnav. Totuşi, pentru că, în calitate de moştenitor presumtiv al şefiei partidului liberal, trebue să ia parte la toate actele istorice ale neamului românesc, telefoanele Adunării deputaţilor au început să stârnâe—din ordinul primului-ministru — la locuinţa cancelarului în momentul în care se vota luarea în consideraţie a proectului de Constituţie... merit, etc., consolidare, etc., D. I. G. Duca sare din nat., îşi pune pijamaua peste cămaşa de noapte ; ia în grabă papucii; iși aruncă în jurul gâtului un fular și,’ cu automobilul externelor, îhtr’o clină ,este. îp incinta....Cameriî, unde se juca prima scenă a unui act istoric... Se pare că nasul d-lui ministru Duca a avut de suferit mai mult de pe urma boalei—pe care, fără răutate, i-o dorim cât mai scurtă. Un deputat, majoritar cum a zărit pe d. ministru de externe a exclamat tare : „Ce boala are Duca frate, de i s’a umflat nasul aşa tare ?“ „I-a ieşit Constituţia pe nas !** răspunde un opozant mucalit din preajma majoritarului... Radu Maici IMoartea lui fr.Onciu Eridim, la orele 6, a încetat din viaţă Dimitrie Onciul, preşedintele Academiei române, al comisiei monumentelor istorice, decan al facultăţei au litere şi inosofie din Bucureşti. D. dr. C. Anghelescu ministrul instrucţiunei a luat dispoziţiunea ca toate cheltuelile de înmormântare să fie suportate de minister, înmormântarea se va face la Cernăuţi. Corpul regretatului savant va fi depus la biserica Mihai Vodă iar joi va fi pornit spre Cernăuţi. Membrii Academiei Române vor conduce în corpore la Cerna,uţî trupul defunctului. Din partea Universîtățeî din Bucureşti d. Iorga va ţine discursul funebru. groaznica nenorociră stela poligonul Mihai Bravu Giurgiu. 20. — Azi de dimineaţă o groaznică nenorocire sa întâmpini la poligamii de tragere Mîhal Bravul. Pe când mai mulţi soldaţi recruţi din reg. 22 ar Klarie făceau tragere de Instrucţie un proecdl s a spart m ţeava ismului omorând pe loc pe caporalul Lupoiu Torna şi rănind in mod grav pe alţi trei soldaţi, daţi. Unul din răniţi, soldatul Vutoru Iile, fiind transportat la Giurgiu pentru a fi internat in spital a sucombat în “gara locală. Ceilalţi doi au fost Internaţi In Infirmeria regimentului. S a deschis o ancheta. Buletin parlamentar CAMERA Şedinţa cfeia 20 Martie Dacă cititorii noştri ne iartă, vom spune că şedinţa de eri a Cameriî, a fost o şedinţă puturoasă. Nu e elegant ceea ce spunem^ dar este exact Şi apoi, dacă cele ce vor urma, fac parte din domeniul parlamentului^ nu ştim de ce noi şi publicul, amfi mai catolici decât Papa adică mai parlamentari decât înşişi parlamentarii. Aşadar, precum am spus ieri A fost la Cameră o şedinţă puturoasă, începutul nu trăda nimic, fiindcă primul înscris la ordinea zilei pentru a face comunicări, a fost d Vaida. Fruntaşul partidului naţional a declarat în numele acestui partid şi al celui ţărănesc, că la îndrăsneala majorităţii de a lua in considerare proectul de Constituţie, partidele opoziţiei unite declară categoric că ele nu pot recunoaşte nici Constituia din parlamentul care o fabrică. Urmează la tribună d. lunian, care vine să aducă protestul opoziţiei împotriva încălcării regulamentului Camerii, prin introducerea armatei în jurul parlamentului şi chiar în interiorul lui. D. lunian, face apoi un admirabil istoric al luptelor politice cari au adus la unirea principatelor. D-sa arată cum pe acea vreme liberalii îşi făceau un titlu de glorie din a se declara luptători ai drapelului roşu, pe care astăzi îl consideră infamant . Atunci erau roşii, azi sunt galbeni, întrerupe o voce din opoziţie. Tot pe vremea aceea, liberalii decretaseră că Suveranul nu este stăpânul naţiunii, ci naţiunea este suverană şi peste puterile capului incoronat Vorbitorul termină prin a arunca asupra guvernului Brătianu toată ruşinea zilelor pe cari le trăeşte în momentul de faţă ţara întreagă. Urmează d. Spineanu, în materie de regulament ,-sa protestează împotriva agresorilor din majoritate cari profitând de faptul că un deputat din opoziţie se afla singur în incintă, au tăbărit pe dânsul, lovindu-l cu pumnii. ,,Opoziţia îşi face o ultimă datorie, spune oratorul atrăgând atenţia Camerii că la violenţe, va râspunde cu violenţe, dacă sistemul de luni seara mai continuă. Un deputat din majoritate răspunzând la numele de Florian, se năpusteşte la tribună pentru a răspunde vorbitorului. Furiosul deputat este oprit de câţiva colegi de ai săi şi de o voce din incintă, care-i strigă: ,.potoleşte-te dobitocule !‘ Interpelatul renunţă la cuvânt Inteligentul preşedinte al Cameriî — am numit pe d. Olteanu — răspunde că d-sa nu face decât să aplice regulamentul şi că, bătaia din şedinţa precedente este o urmare a stării de spirit în care se ţin şedindintele Camerii. Preşedintele continuă discuţia pe un ton foarte violent, cu d. Maniu. Dar seria comunicărilor s-a terminat şi precum se ştie, opoziţia nu ia parte la discuţia pe articole ce urmează a începe peste două minute. D-nii Maniu şi Vaidi părăsesc incinta urmaţi de toţi deputaţii din opoziţie. Majoritatea începe -:ă vocifereze. ..Iîudeo. ruşine. E scandalos ceea ce faceţi’*. Deodată însă o tăcere momântală se face In Cameră. Vociferările au încetat ca prin farmec şi în locul lor o panică de ne- descris îşi face Ioc. Incinta se goleşte ca pin farmec. Publicul din tribune dă năvală la eşire şi un miros greu şi puternic cuprinde atmosfera clădirii. — Gaze asfixante ! Ne omoară! Au înebunit ! strigă majoritarii dâna năvală la bufet. Dar mirosul o urmăreşte şi aici. Toate uşile şi geamurile s’au deschis. Lumea din tribune care a eşit în curte, unde cu lacrimi. Numai majoritarii clamează — Au transformat parlamentul în tr-o hazna. — Asta-i putoare concentrată^ replică un opoziţionist i eşind pe uşe. — Miroase Constituţia voastră a hoit, adaogă un altul. — Să vă fie ruşine obrazului. a., postrofează un majoritar pe un deputat din opoziţie. — Noi suntem de vină, dacă Vintilă nu-şi schimbă ciorapii ? intervine în discuţie un vesel deputat esclus, care coborîse din tribună pe culoare. In acest timp chestorii şi personalul de serviciu al Cameriî caută pe sub pupitre, fiolele cu hidrogen sulfurat care provocaseră putoarea. — Tot Vintila e de vine, că din economie mănâncă numai fasole, — înţeleg să tragă un singur deputat,, una“, dar aşa e scandalos, comentează un membru al guvernului. — Aşa s’a şi întâmplat răspunde un confrate, decât că a fost ,,una colectivă“ a opoziţiei unite. Aeriseala incintei consamă. Toată lumea s’a strâns în curte, noroc că nu plouă. După o oră şedinţa se redeschide şi găsîndu-se fiola sub banca ocupată de preotul Florea Drăghici s‘a dispus trimiterea acestuia în judecata comisiei disciplinare. E locul să spunem că atmosfera era încă încărcată. La articolul unu din Constituţie, despre care cineva spunea că e mai mult articolul 00, vorbeşte DL Bălănescu din majoritate. Se votează articolele 2, 3 şi 4. La art. 5, privitor la drepturile românilor şi cu cuprinsul. ..românii fără deosebire de origină etnică, de limbă sau de religie, se bucură de libertatea conştiinţei, de libertatea învăţământului, de libertatea presei de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociaţie şi de toate libertăţile stabilite prin legi”, iau cuvântul d-nii Tirleson, Connert şi ministrul Mârzescu. Primul cere înlocuirea cuvântului deromâni, cu acela de ,,cetăţean român“. în acelaş sens vorbeşte şi d. Connert, care spune că statul are dreptul să pretindă din partea cetăţenilor loialitate dar nu şi abandonarea limbei materne. Răspunde d. Mârzescu declarând că se face o eroare, atunci când la un articol privitor la libertăţi sa discută chestia drepturilor. In continuare, ministrul muncii, spune că român poate fi oricine, dar cetăţean român nu. D.sa cere majorităţii să voteze articolul fără nici o modificare. Vorbeşte contra d. Roth. Articolul se votează cu modificarea,şi de toate drepturile stabilite prin lege“. Pentru drepturile femeilor, vorbesc d-nii N. N. Săveanu şi Irimescu- Cândeşti. Dar in vreme ce primul se declară satisfăcut cu redactarea articolului, care spune că „legi speciale votate cu o majoritate de două treimi, vor determina condiţiunile sub cari femeile pot avea exerciţiul drepturilor politice“, secundul spune că această redactare nu e destul de largă. Majoritatea şi-a plătit o scumpă răzbunare in chestia. ..gazului pestilenţial“ excluzând din Cameră ped-nul N. Ciornei dela 30 şedinţe, Abdulahim Selim dela 15 şedinţe iar pe d-nul Sever Bocu, Victor Moldovan, Bivol Nicolae şi Gr. Iunian dela 20 şedinţe. -oxo- PĂRINTELE DRAGHICI D. XUCA Secretarul Camerei D. OROVEANU Atletul Muajorităţei A vorbit mitropolitul primat, care şi-a exprimat satisfacţia că cele două biserici se înfrăţesc din nou într’un moment istoric ; a vorbit d. Banu, care a făcut o impresionantă evocare a trecutului de lupte, în care cele două biserici şi-au pus în slujba neamului toate puterile lor ; a vorbit mitropolitul Suciu al Blajului, mulţumind fraţilor ortodoxi pentru înnaltul lor patriotism şi a vorbit şi d.Al. Constantinescu, care a omagiat fără rezerve largul spirit de împăciuire al capilor bisericeşti, relevând în acelaş timp importanţa istorică a actului săvârşit de ei. Acest final de apoteoză însă n’a avut strălucirea cuvenită, pentru simplul motiv, că cu toate măsurile ordonate de biuroul Senatului, majoritarii au forţat uşile Universitaţii şi au lăsat incinta goală. Era ora 9 seara şi senatorii au preferat: „primim vivere, deinde philosofari“. — .. — SENATUL li apora istorie litre părinţii Msorioeşti Şedinţa de eri şi-a început desbaterile cu un protest al d-lui I. Sanielevici, foarte civilizat şi foarte documentat, împotriva ingustimei de vederi cu care au tratat chestiunea drepturilor cetăţeneşti ale evreilor majoritarii Căiţă şi Păcurariu. Spre a evita apoi orice surpriză, d. Al. Constantinescu a cerut şi a obţinut amânarea desbaterii art. 18—21 referitoare la dreptul de proprietate, unde figurează şi inflamabila chestiune a naţionalizării subsolului.. Vorba d-lui Sassu : „petrolul este o chestiune arzătoare, chiar când el lipseşte“. Se votează cu discuţii, dar fără modificări, articolul referitor la libertatea muncii. Sărindu-se peste articolul 22 referitor la libertatea de conştiinţă, se trece la articolul următor, care declară că actul căsătoriei seregulează de legile civile, care preced binecuvântarea religioasă. Banca prelaţilor susţine cu tărie obligativitatea cununiei religiooase. Ba unul din prea sânţi citează ca argument şi solidarizarea rabinilor în acest deziderat. D-nii Gr. Procopiu, C. Dissescu şi ministru Al. Constantinescu resping această propunere, ca una care ar veni in contradicţie cu principiul libertăţii de conştiinţă proclamat prin art. 22. Articolul se votează nemodificat» O aprigă discuţie se încinge in jurul art. 25 şi următorii, referitori la libertatea presei. D. Păcurariu, incorigibil, cere suprimarea tuturor garanţiilor câştigate prin lupte amerite de lumea, civilizată şi care figurează şi în Constituţia noastră încă din 1866. Notăm ca o distincţie personală pentru orator, calda şi frumoasa apărare a principiului de libertate în presă, susţinută de d. Ermil Pangrati. D-sa a ştiut să pue într’un elocvent contrast binefacerile şi dezavantagiile libertăţii presei, arătând că însuşi principiul progresului protestează inpotriva sugrumării dreptului de comunicare a gândului. Instructiv, ca totdeauna, a fost şi d. C. Dissescu, care, împreună cu d-nii Toni Iliescu şi ministrul Al. Constantinescu au susţinut un amendament referitor la jurisdicţia delictelor de presă. Senatul a adoptat acest amendament, în virtutea căruia se face o distincţie intre calomnia, care atinge viaţa politică a unei persoane şi calomnia care atinge insaşi viaţa lui privată şi familiară. Sub jurisdicţia tribunalelor ordinare au fost trecute numai calomniile, injuriile şi calomniile cari ating viaţa privată a particularilor şi funcţionarilor publici, oricam ar fi ei. In aparenţă, ar fi o îndulcire, acest amendament, adus primei redactări, dacă n’aţi şti cât de elastic este pentru mintea omenească hotarul dintre viaţa politică a cuiva şi viaţa lui privată. E aşa de elastic acest criteriu, incât chiar în discuţia de emi, d. Al. Constantinescu vorbea de viaţa publică in opoziţie cu viaţa privată, în timp ce d. Dissescu circumscria şi mai mult această sferă, accentuând că e vorba de viaţa politica.. E o fuziune, transfuziune şi confuziune între manifestările zilnice ale omului, cari cu greu pot fi prinse intre ţăruşi de hotare precise. Şi aci rezidă utalitatea amendementului. Impunerea lui a fost pusă la cale chiar de membrii guvernului în consiliul de miniştri de ori, ca un fel de steag alb întins presei, cu scopul de a obţine deja ea o atitudine mai cruţătoare. Guvernul simte că are împotriva lui toată atmosfera ţării şi numai aşa se explică această „capalio benevolentiae“ întinsă presei, cu scop de a o domestici. Guvernul se va convinge că e parigorie zadarnică şi inutilă. — Senatul a votat apoi celelalte articole referitoare la secretul scrisorilor, telegramelor şi comunicărilor telefonice, la libertatea întrunirilor şi la dreptul de asociaţie. După un conciliabul activ ţinut intre banca ministerială şi banca prelaţilor, în care a jucat un mare rol şi d. Dissescu, Senatul a luat în discuţie art. 22 referitor la libertatea de conştiinţă. D. Dissescu anunţă şi sărbătoreşte vestea cea mare : acordul încheiat între reprezentanţii bisericei ortodoxe şi cei ai bisericei unite, care e considerat ca încheiere a procesului confesional dintre cele două biserici naţionale. . Acordul s'a stabilit nu prin concesiuni reciproce, ci prin avantagii reciproce de... titulatură. Intr’adevăr, art. 22 amendat în baza acestui acord, sună astfel: Biserica ortodoxă și cea greco-catolică sunt biserici românești. Biserica ortodoxă este dominantă în stat ; biserica greco-catolică are întâietate asupra celorlalte culte. Articolul s'a, votat cu aplauze și cu discursuri solemne. Agitaţiile antisemita semitina la Iaşi IAŞI, 20. Un numfir de studenţi cuzişti au somat din nou pe studenţii interni şi externi evrei de la spitalul Sf. Spiridon să părăsească localul. Identice somaţiuni au fost adresate şi studenţilor de la laboratoarele de higienă şi farmacologie. Deasemenea au mai fost somaţi şi doi profesori Ciuca şi dr. Deleanu ca, să părăsească laboratoarele. Salarul rectoratului Universitar din Iaşi Profesorii susţin moţiunea propusă de d-l Matei Cantacuzuio IAŞI. 20. Se cunoaşte moţiunea votată de membri marelui colegiu universitar prin care cer d-lui ministru de instrucţie ca să investească cu titlul de rector pe unul din cei 2 profesori cari au întrunit numărul mai mare de voturi, renunţăndu-se la noui alegeri. O ştire din Bucureşti anunţă că d. dr. C. Angelescu opune hotărârilor marelui colegiu şi cere noui alegeri. In caşul insă când ministrul nu renunţă, majoritateia profesorilor e decisă să votese pe alţi 3 profesori cari sunt tot atăt de antipatici d-lui dr. Anghelescu. Aceşti profesori sunt d-nii dr. Sletineanu, C. Parhon şi Costăchescu. După cum se vede diferendul dintre ministrul instrucţiei şi profesorii universitari locali in loc să se aplaneze, tinde să se agraveze. ţi'.,1 Már... Mmafinul In urma încetării din viată a Reginei Milena a Muntenegrului Curtea noastră regală a luat deliu pe timp de 15 zile, cu începere dela „18 Martie. ffjMMN mr Compania Uramatică „Bulandra“ Joi 22 Nartie 1923 Labirintul Dramă in 4 acte de P. PaliaKOW cu d-na luda Sturdzs-Sifaidra §i d-nii P. Sturdza și I. Manolescu Ștefan Frederich, fostul primministru maghiar a sosit ori la Smirna, de unde va pleca la Angora, pentru a, se întâlni cu Kenia Paşa. argint şi aur, tu brăţara de piele KKATii KOIlfjhi Str. Carol SO (atei) Eri după amiază s’a întrunit la ministerul de război Consiliul superior al armatei şi a luat in discuţiune propunerile de înaintare la gradul de general de brigadă. €CNFS8TiUli şi 11W. 'SmmtE pentru Modele străine y Angela UIHI1! „-------“ Str. Bărâţiei 2 (Piaţa Sf. Gheorghe) Telefon 29^8 Cravate „SULKA“, Paris-New York, ultimele creaţiuni, numai la CHAPELLERIE GEORGES, Clujs 20_ — In Cluj va începe pe faţa consiliului de razboiu procesul a 27 muncitori comunişti, arestaţi acum trei săptămâni la Cluj, „Automobilla“ Şcoli speciale pentru conducători de automobile şi, şoferi. Secţie specială pentru doamne şi domnişoare se inaugurează pe ziua de 1 Aprilie. " Cursuri pentru profesionişti se deschid la 26 Martie cor. înscrieri zilnic la Direcţiunea Generală din Bulevardul Lascar Cantargiu 72 A. Sursa comercianţilor de , GALANTERIE SI MERCERIE, din întreaga tară este la ikmmm & mmm x București. — Calea Văcărești. SIColt cu Calea Moșilor. Depoz* permanent■ — Telef. 40(87} \ iala artistică și intelectuală SPECTACOLE Miercuri, 21 Marife TEATRUL NATIONATI : „Ileda Gabler”. OPERA ROMANA : Weither TEATRUL CAROL CEL MARE: „Das Süsse Mödel“. TEATRUL CENTRAL : „Sburătorul“. TEATRUL POPULAR : „Băiat de viaţă”. TEATRUL ALHAMBRA : Varietăţi.* Astă seară are loc la Ateneu un festival Mozart“ organizat de,Filarmonica“ şi „Cântarea României“. TEATRUL NATIONAL Duminică 25 Martie, orele 20. ro. va avea loc la Teatrul National o producţie Şcolară artistică, organizată de societatea ortodoxă a femeilor române cu eleve din toate şcolile sale din întreaga ţară, inclusiv grădinele de Copii, înainte de producţie va avea loc un concurs de istorie, limba română şi religie, iar premiile se vor distribui după producţie pentru care s-a întocmit un program foarte potrivit. Astă seară are loc la teatrul Naţional premiera dramei:’ Hedda Gabler’ de H. Ibsen. ÎN JURUL REPREZENTARE! „SUREI BEATRICE“ LA ATENEU Spectacolul care va avea loc la 29 Martie la Ateneu sub auspiciile grupărei IPOESIS“ promite a fi o manifestare artistică de mare însemnătate în mişcarea noastră teatrală. Repetiţiile se urmează zilnic subt direcţiunea artistică, a d-lui foc», Marin Sedoveanu. Decorurile pictorului Traian Cornescu, corul şi orchestra ,.Cântarea României“ sub conducerea d-lui Marcel Botez precum şi o numeroasă figuraţie, vor imprima alături de jocul actorilor, atmosfera mistică a piesei. Statuia sfintei fecioare va fi executată de sculptorul Jelea In rolurile principale d-na Mariette Sadoveanu d-rele: Maria Mohor, Chicoş, Felicia Frunză, Iacobescu Nicolau- Păunescu, Carozzi şi d-nii Constantiniu, Criţico etc. Biletele se vând la Feder cu 150 şi 350 lei (lojii) şi cu 100, 70 si 50 fotolii, plus taxele legale CONFERINŢE. Conferinţa d-lui profesor Istrate Micescu, ce urma să aibă kx Sâmbătă, 24 Martie la Fundaţia Carol I, se amână pentru luna Aprilie, d-sa va vorbi tot asupra temei: Individualism şi Democraţie. . : * Conferinţele Academiei de înalte studii comerciale şi industriale au loc în aula Fundaţiunei Universitare Carol I. Miercuri 21 Martie ora î d. a- d-l profesor V. Rogalski : Importanţa limbei germane în comerţul românesc. Joi 22 Martie ora I d. a., d-1 profesor Sp. Iacobescu: Rolul bilanţelor în viaţa societăţii anonime. Vineri 23 Martie ora 4 d. a d-1 profesor Emil M.Brancovici“: Libertatea comerţului şi exportul, de cereale. Sâmbătă 24 Martie ora 4 d. a., d-1 profesor J. Răducanu: Curente noi în politica financiară. I * Institutul cultural românesc îşî începe seria de conferinţe anul acesta, Sâmbătă 31 Martie, Orele 6 seara. Va vorbi d-1 Eînandî Antonescu asupra temei: îndrumarea spiritului românesc contemporan. Cuvântul introductiv îl va rosti d-1 Petru L Ghiaţă. Conferinţele au loc în Amfiteatrul Fundaţiei Universitare Carol I *16 . Mâine Joi 22 cor. va avea loc la Fundaţia Carol I, ora 4 d. a., conferinţa d-lui prof. Sp. Iacobescu, desprte: .Rolul bilanţelor în viaţa Societăţilor anonime“. * D-ra Elena Văcărescu a ţinut zilele trecute la Université des Annales din Paris o conferinţă despre:„ Princes malheureux“. Ir. D. LiLLIAN SpesiaiSgaS îs Berlin în &oa!@ eoBatens, 8-9 fi 3—5 Str. Bradului 40 Teâef©n 57 ! S4