E. Lupu: Frații Lupu (1891)
Am luat fotografia, o privii şi o pusei pe masă lângă fotografiile băeţilor mei. După asta urmai cu citirea. Sosirăm la Cerc după 15 mile de voiagiu fără mari greutăţi, aproape iară întâmplări. Stăturăm numai oeoi la Mesina, de unde ştii că aduc la noi cele mai bune portocale; vaporul nostru luă de acolo vr’o sută de lămpi de lămâi şi către sera plecă înainte. La Mesina ne dădurăm jos împreună cu d. Garswild ; ne plimbarăm prin oraş, tot merge bine, dar mata ştii cât e Miron de lacom, îţi poţi închipui că el măncă o mulţime atât de mare de fel de fel de fructe încât spre seră se bolnăvi şi noi fuserăm nevoiţi din causa lui să venim cât mai iute pe vapor. Voiagiul e forte monoton pe oceanul Atlantic; întâlneam numai destul de des vapore care se duceau sau veneau de la Englitera, alt nimic. La Core venirăm Sâmbătă sera; o mulţime de omeni aşteptau vaporul (Irlandezii Sâmbăta după prânel nu lucrară) şi căscau gura. Căpitanul Garswild ne luă la dânsul, căci tot el ne făgădui să ne îmbarce pe un vapor care va pleca la America peste doue orile. Suntem veseli şi sănătoşi cu toţii. Te sărutăm şi te îmbrăţişem de mii şi mii de ori din totă inima şi rămânem tot băeţiî tot, pe care îl iubeşti şi ştim că-i erţî». lorgu, Miron şi Alecu Lupii. După terminarea scrisorii n’am putut mai mult să ’mî reţiîi lacrimele şi isbucniî într’un bocet, că sculaia din somn pe toţi vecinii. — Sermariul profesor, se vede c’a 'nebunit, uite cum plânge, bietul bătrân! Asemenea vorbe autream din camera gasdeî, însă eu, şi o spuii iară să me jenez, după ce plânsesem bine, mă uşuraiu par’că. Ce putem face alta, se-i întorc? cum şi pentru ce? Dumnezeu să le ajute, poate că sorta lor a fost aşa. (Va urma ) CUVÂNT PĂTRAT 1. O piesă de teatru cântată. 2. Mijloc d’a trece peste un rîu. 3. Pluralul unei plante părăsite. 4. întemeetorul statului rus. 5. Nume de om. P O L I N D R O M Dacă mă citesci, de la ’nceput spre fine Atunci îţi apar, ca un nume de câine Dacă din contra, de la fine spre’nceput, Atunci sunt o floare cu miros plăcut. L O G O G R IF Cu U dacă mă ai, eşti domn în lumea asta Nu mă ai cu E, eşti mort. ENIGMĂ In starea ei d’acuma, lumea fără mine s’ar perde, căci totul se face prin mine. Toţi cei renumiţi, prin mine s*au distins. Regii, principii, şi toţi cei mari al pământului, ar fi rămas necunoscuţi fără mine. Comerţul, industria, poşta, telegraful fărămine ar sta pe loc. Pe mine zăresc oraşe şi sate. AMICUL COPIILOR ARITMOGRIF 1. Un oraş în Arabia 2. Calitatea de a fi întocmai ca altul 3. Pluralul unui fruct de toamnă 4. Un Eleu Egiptean 5. Un fruct cu merl 6. Numele unui popor antic 7. Un nume german 8. O pasăre călătoare 9. Pluralul unui animal serbaric, de pădure. Iniţialele şi literile finale, trebue să formeze numele a doi poeţi români. ŞARADĂ Partea ’ntăia este numele unuia din fiii lui Noe. Un munte în Grecia formează a doua parte. Ultima parte este numele unui rege fabulos, renumit pentru bogăţia şi avariţia lui. întreg cuventul ve arată, una din cele mai mari regine ale antichităţii. Problema A) : Trei olteni vindea îi pere ; unul avea în coş 50 peri, altul 30 şi cel din urmă numai 10. Toţi trei au vîndut întreaga lor marfă, şi au dobândit fiecare aceiaş sumă de bani. Preţul perilor ţliua era mai mic decât spre seară. Iliua pentru 7 peri să plătea 5 bani, iar seara câte 15 bani costa o singură pară. Fiecare oltean a dobîndit din vînzare câte 50 bani. Câte pere a vîndut fiecare oltean ţliua, şi câte seara? Problema B): Un director de şcoală primară a fost întrebat, câţi elevi are în şcoală? D-nu director a răspuns la din elevii mei învaţă acum matematica, lU să joacă în curte ; lui a plecat acasă, iar trei sunt bolnavi. Câţi şcolari avea d-nu director? 45