Magazin, iulie-decembrie 2010 (Anul 53, nr. 26-52)
2010-09-16 / nr. 37
SERIE NOUĂ - 1005 • ANUL LIII • 16 SEPTEMBRIE 2010 • 16 PAGINI • 2 LEI Nr. 37 (2755) Mail: redactia@revistamagazin.ro Adresă internet: www.revistamagazin.ro SĂPTĂMÂNAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT ■ Conștiința noastră e un judecător ce nu dă greș atâta timp cât nu am ucis-o. H. de Balzac . Nu știu sigur cine a descoperit apa - dar sunt destul de sigur că au un pește. Marshall McCluhar încarcerarea IDIOXIDULUI IDE CARBON SFORĂITUL învins cu electrozi! Unul dintre cele mai des auzite motive de nemulțumire ale soților și soțiilor se referă la faptul că partenerul de viață sforăie noaptea. Un sforăit moderat nu are o problemă, întrucât el reprezintă o chestiune fiziologică, accentuată odată cu înaintarea în vârstă. Dar se întâmplă uneori ca sforăitul să fe mai puternic decât motorul unui tractor, făcând imposibil somnul nu doar pentru cel sau cea cu care „sforăiciosul” împarte patul, ci și pentru vecini. Mai grav e faptul că adesea, sforăitul este doar un simptom al apneei, o suferință care, netratată, poate deveni extrem de gravă. O incenție de ultimă oră ar putea da, apreciază specialiștii, lovitura fatală” sforăitului... Inamicul din somn La ora actuală, milioane de oameni suferă de apnee, căile lor aeriene fiind blocate, în mai mică sau mai mare masură, pe timpul somnului. Studiind problema, oamenii de știință au ajuns la concluzia că apneea este provocată de relaxarea mușchilor din zona gâtului, mușchi care, în stare de veghe, mențin deschise căile aeriene. Ca urmare, țesuturile musculare obturează trecerea aerului, declanșând apneea. Atunci când obturarea este incompletă, se produce sforăitul, dar atunci când orificiul respirator se blochează complet apare apneea și respirația subiecților se poate opri până la 10 secunde. Această lipsă de aer alarmează creierul, care transmite un semnal ce determină mușchii să se contracte brusc și sâ deschidă traheea, permițînd reluarea respirației și uneori declanșând trezirea din somn. Dar, după ce subiectul adoarme iarâși, procesul se reia, ciclul putându-se repeta de sute de ori pe noapte, ruinând somnul. Netratatâ, apneea duce la boli cardiace, infarct și hipertensiune, dar și la depresie. La ora actuală pentru combaterea apneei se folosește un dispozitiv numit CPAP (continuous positive airway pressure), de fapt o mască aplicată peste gură și nas care trimite în mod continuu un flux de aer în gât, pentru a menține căile aeriene deschise. Dar, deși asemenea dispozitive pot fi eficiente, până la 40% dintre oamenii care le poartă le consideră extrem de disconfortabile. Dispozitivul reduce la jumătate numărul episoadelor de apnee . La ei s-au gândit specialiștii firmei americane Apnex atunci când au inventat o noua metoda care, susțin ei, va pune capat definitiv coșmarului sforăitului și implicit apneei. Tratamentul vizeaza nervul hipoglosal, care controlează un mușchi al limbii numit genioglossus - mușchiul care colapsează pe perioada apneei. Stimulat, cu ajutorul unor impulsuri electrice, nervul hipoglosal întărește mușchiul menționat, stopând colapsul. Sistemul, implantat în condiții de anestezie generală, constă într-un neurostimulator de mărimea unui card, senzori care analizează permanent nivelul respirației și o sondă de stimulare. In cursul unei proceduri chirurgicale ce durează doua ore, neurostimulatorul este implantat sub claviculă, iar sonda de stimulare ajunge, pe sub piele, până la nervul hipoglosal, sub oasele maxilarului. Senzorii, de asemenea atașați la neurostimulator, sunt implantați sub piele, în zona pieptului, pentru a monitoriza permanent respirația pacientului, astfel încât impulsurile electrice să fie trimise la nerv în mod corespunzător, în funcție de cerințe. Sistemul poate fi oprit pe timpul zilei, printr-o simplă apăsare pe buton. Primele rezultate au fost mai mult decât încurajatoare: la trei luni de la implant, la cei 12 voluntari aleși pentru studiu s-a remarcat o scădere cu 56% a numărul de episoade apneice pe timpul nopții, pacienții ținând aparatele în funcțiune între 6 și 8 ore. „Acest lucru demonstrează beneficiile potențiale pe care sistemul le aduce pacienților care nu tolerează CPAP”, spune Peter Eastwood, de la Institutul Australian pentru Tulburări ale Somnului, unde aparatul a fost testat. Consultații fără plată Sfaturi practice pentru a vă păstră . SĂNĂTATEA INIMII ■ TVR 1 ■ Pro TV [UNK] Antena 1 ■ TVR 2 ■ Prima TV ■ Acasă ■ Pro Cinema DRAGOSTEA MATERNA i-a făcut pe oameni inteligenți Oamenii și alte primate pot mulțumi mamelor pentru că au un nivel de inteligență superior oricăror altor ființe de pe Terra, această ocrotire maternă fiind responsabilă de evoluția mamiferelor cu creier mare. Până acum se credea că dezvoltarea unui creier mare a depins mai ales de un metabolism rapid. Dar studii recente par să crediteze îngrijirea mai îndelungată a puilor ca fiind responsabilă de dezvoltarea creierelor lor, de vreme ce animale precum cangurii, ai căror pui se dezvoltă în marsupiu și nu în pântecul matern, au creiere de dimensiuni relativ egale cu ale altor mamifere, în ciuda unui metabolism mai lent. Creierele marsupialelor cresc mai încet și se dezvoltă mai ales după naștere, în marsupiu, în vreme ce creierele mamiferelor cu placentă cresc rapid, în pântece. Primatele, precum cimpanzeii și oamenii, beneficiază de ambele tipuri de grijă părintească. Ele petrec o perioadă îndelungată în uter, după care, o perioadă și mai lungă sunt îngrijite de mamele lor. „Nu doar metabolis. ЬIbliotecc^ud exonimul superior este responsabil de dezvoltarea creierului, la primate, ci mai ales grija maternă. Creierul maimuțelor mari și al omului crește rapid în perioada de gestație, ca și al altor mamifere cu placentă, dar se dezvoltă la fel de semnificativ și după naștere, când primatele beneficiază de o perioadă de îngrijire maternă îndelungată”, precizează unul dintre autorii descoperirii, dr. Anjali Goswami, de la University College din Londra. MUREȘ SUDOKU jocul săptămânii: 37 ' 2 ê0 5 . 71e 1 . 91" ? tTTL ;