Magazin, iulie-decembrie 2019 (Anul 62, nr. 27-52)
2019-09-19 / nr. 38
SAPTAMÂNAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT mureș ’ CINE, DINCOLO DE NASA, AR MAI VREA SĂ AJUNGĂ PE LUNĂ? Probabil că pentru restul planetei este un vis de neatins, dar câțiva miliardari ar fi gata să-și cheltuiască averea pentru a-și îndeplini acest vis, fie că ajung ei primii, sau doar mașinile zburătoare proiectate de ei. Acest lucru merită totuși salutat, pentru că așa cum amintea astronautul american Jeffrey Hoffman în cadrul unei conferințe din 2018 „inovațiile din ultimii 10 ani în domeniul zborurilor spațiale nu ar fi avut loc niciodată dacă ar fi fost implicate doar NASA, Boeing și Lockheed, întrucât nu există nicio motivație pentru reducerea costului sau pentru a schimba modalitatea de lucru”, transmite Agerpres. Miliardari pasionați de Lună Inovațiile despre care vorbea Hoffman făceau trimitere la încercările unor companii private care și-au propus să folosească rachete și module spațiale mult mai ieftine și mai fiabile decât cele produse de o agenție anchilozată, vehicule care ar face posibile călătoriile spre Lună și Marte. Iar cei care s-au înscris în această cursă spațială contra-cronometru, sunt antreprenorul multimiliardar Elon Musk, boss-ul companiei SpaceX, cea care produce rachetele spațiale, precum și Jeff Bezos, șeful companiei aerospațiale Blue Origin. E drept că deocamdată, cum spunea și Hoffman, în domeniul zborurilor spațiale „ne aflăm încă în epoca trăsurilor trase de cai”, dar lucrurile pot evolua rapid, chiar dacă nu chiar în doar cinci ani. „Pentru că e nevoie de noi mijloace de transport măcar pentru a ajunge dincolo de Lună”, mai declara Hoffman. Și din nou întrebarea: cum a ajuns Apollo 11 pe Lună cu atât de vechile mijloace de transport? Deocamdată aflăm că a ajunge pe Lună în 2024 este așa de complicat, atât în privința condițiilor, cât și a mijloacelor de transport! Dar dorințele pot deveni realitate dacă știm să le visăm cu ochii deschiși. In privința Lunii, antreprenorul multimiliardar Jeff Bezos are o viziune pe termen lung care prevede construirea unei baze lunare folosind nimic altceva decât viitorul sistem de rachete New Glenn, fabricate de Blue Origin. Până aici e de înțeles, dar viziunea Bezos devine de-a dreptul grandioasă, după cum o dezvăluia în luna aprilie: „Vom muta toată industria grea de pe Terra, care va deveni rezidențială și va găzdui doar industria ușoară”. Iată o viziune revoluționară, la care nici măcar Arthur Clarke nu a îndrăznit să viseze în 1969 pe când făcea filmul 2001: Odiseea spațială! El era convins că în 2001 vor fi posibile călătorii umane înspre alte galaxii, conduse de computere neuronale. Aceste viziuni nu s-au realizat nu în 2001, dar nici măcar în zilele noastre. Industria grea, mutată pe Lună? Hm... Proiectele de viitor ale lui Elon Musk sunt mai termene. El e convins că noua sa rachetă Big Falcon, pe care o construiește compania SpaceX, „ar putea reprezenta o soluție pentru călătorii frecvente, la un preț accesibil pe suprafața lunară”. Musk e convins, și multă lume la fel, că SpaceX „ar putea chiar să ajungă pe Lună înaintea NASA sau Blue Origin. Racheta Falcon Heavy poate lansa capsula spațială de mici dimensiuni Crew Dragon către Lună și înapoi pe Terra. După cum scriam anul trecut, deja două persoane au plătit o sumă importantă pentru a se îmbarca capitolul vise grandioase. Jeffrey Hoffman vede și el departe: „Visul meu ar fi ca într-o zi Luna să facă parte din sfera economică a Pământului, așa cum sunt orbita geostaționară și orbita joasă a Pământului... Așa va fi și Luna într-o zi, iar acesta este un obiectiv pentru care merită să muncim”. După cum se vede, proiecte mari sunt, la fel și visele. Rămâne de văzut ce se va alege de ele. Important este ca noi să muncim. Apollo, medite ază câteva lucruri mai puțin cunoscute despre misiunile selenare Apollo, extrase dintr-un material Agerpres. ■ Mână în mână, spre Lună, în septembrie 1963, în plin Război Rece, președintele SUA, John F. Kennedy a șocat lumea sugerând că SUA și URSS ar putea merge „mână în mână” pe Lună! Propunerea părea motivată de costurile din ce în ce mai mari ale programului Apollo și de dorința de a detensiona relația încordată cu URSS. Deși există dovezi potrivit cărora sovieticii nu ar fi respins această idee, ea a fost abandonată după asasinarea lui Kennedy, în noiembrie 1963. Ales întâmplător, Directorul de operațiuni ale echipajului de zbor din cadrul NASA, Deke Slayton îl alesese pe Gus Grissom drept comandat al misiunii Apollo 11. Grissom însă a decedat în incendiul lui Apollo 1. Slayton i-a oferit neoficial acest post comandantului Apollo 8, Frank Borman, dar acesta a refuzat propunerea pentru ca în final, misiunea istorică Apollo 11 să fie încredințată astronauților Neil Armstrong, Buzz Aldrin și Michael Collins, următorul echipaj căruia îi venea rândul prin sistemul de rotație. ■ La un pras de dezastru. A doua misiune Apollo de aselenizare a fost lansată la data de 14 noiembrie 1969, într-o fereastră de acalmie meteo. Insă la doar 36 de secunde de la desprinderea de sol, modulul spațial și racheta purtătoare Saturn V au fost lovite de un fulger. Câteva clipe mai târziu, un al doilea fulger a străpuns nava și a provocat întreruperea funcționării multora dintre sistemele electrice. NASA a luat în calcul abandonarea misiunii, dar în cele din urmă, printr-o manevră tehnică, totul a revenit la normal și, deși s-a aflat la un pas de dezastru, Apollo 12 a marcat a doua aselenizare. ■ Operă de artă pe Lună. Cel mai ciudat obiect plasat pe Lună de misiunile Apollo a fost o sculptură realizată de artistul belgian Paul van Hoeydonck, intitulată Astronautul căzut. Ea a fost lăsată pe Lună, în secret, în luna august a anului 1971, de comandantul misiunii Apollo 15, David Scott, dorind ca prin acest gest să aducă un omagiu colegilor săi care și-au pierdut viața în cursul misiunilor de explorare spațială. Lângă statuetă a depus o placă pe care au fost trecute numele a paisprezece astronauți americani și cosmonauți sovietici decedați. GEORGE CUȘNARENCU Femina club lecții de nutriție Dacă ar putea vorbi tenul ar spune: „Țiu mânca noaptea!" Dosarele frumuseții Aliați apreciați DESPRE BAZELE UMANE DE PE LUNA SI MARTE SE VORBEȘTE CAM DE PE VREMEA CÂND HOLLYWOOD CREDEA CA NE AM ÎNTÂLNIT CU EXTRATEREȘTRII SI CĂ TERRIENII NU MAI SUNT SINGURI. VIZIUNEA S-A SCHIMBAT ÎNSÂ AZI: NOI SUNTEM EXTRATERESTRII CARE VOM LUA CONTACT CU CEI DE PE LUNĂ (?) SI DE PE MARTE (?) PENTRU ÎNCEPUT VOM PORNI CU NISTE MICI COLONII SINGURATICE. ipIjmsiu Śли [UNK]м-л I