Magazin, ianuarie-iunie 2022 (Anul 65, nr. 1-26)

2022-05-05 / nr. 18

Structuri de habitat artificiale în întreaga lume, mediile naturale sunt distruse la o scară cu adevărat șocantă, în majoritatea cazurilor, locurile unde animalele au posibilitatea să se adăpostească și să se înmulțească, cum ar f scorburile copacilor, crăpăturile din stânci și recifele, dispar­­ oluția pentru a pro­teja aceste vietăți este să nu le mai dis­trugem casele, dar interese și alți factori funcționează adesea pentru a împiedica acest lucru. Oa­menii de știință au capacitatea să împiedice dispariția pe ter­men scurt, iar o modalitate prin care contracarează acest feno­men sunt structurile de habitat artificiale. O nouă cercetare arată că inovația de înaltă teh­nologie contribuie la obținerea unor structuri mult mai efi­ciente. Animalele se bazează pe caracteristicile specifice ale mediului pentru a supraviețui, a crește, a se reproduce și a susține populațiile sănătoase, iar structurile artificiale caută să reproducă aceste habitate. Une­le spații artificiale oferă habitat pentru o singură specie, în timp ce de altele beneficiază întregi comunități ecologice. Astfel de construcții pentru o mare varietate de animale din întreaga lume pot fi: • cutii ca­re imită scorburile copacilor, pentru gândaci; • cuiburi din coji de nucă de cocos, pentru păsări marine; • cuiburi făcu­te din cărămidă de noroi și be­ton gazos, pentru albatroși; • „hoteluri” bazate pe capcane pentru pești și căluții de mare; • stâlpi de ceramică ce oferă o suprafață pentru unele specii de pești ca­re trebuie să depună ouă; • plăci texturate atașate pe diguri care oferă habitat pentru până la 85 de specii marine; • plăci aco­perite cu mușchi, atașate de peretele falezei. Conservatorii faunei sălbatice au început să colaboreze cu ingineri și designeri pentru a în­corpora tehnologii noi și interesante în desig­­nul habitatului artificial. De exemplu, cercetăto­rii din Queensland au instalat uși automate cu microcip pe cutiile-cuib pentru oposumi. Ușile se deschid doar pen­tru animalele cu microcip, pe măsură ce se apropie, iar majo­ritatea exemplarelor au fost instruite să le folosească în apro­ximativ 11 zile. O astfel de teh­nologie poate ajuta la ținerea prădătorilor și a altor animale departe de cutiile-cuib destina­te speciilor amenințate. Impri­marea 3D pentru a crea habita­te artificiale devine, de aseme­nea, din ce în ce mai comună. Oamenii de știință au folo­sit o simulare pe computer, rea­litate augmentată și imprimare 3D pentru a crea cuiburi artifi­ciale de bufnițe care seamănă cu movilele de termite din copaci, iar cercetătorii și designerii au creat bazine de rocă și recife im­primate 3D pentru a oferi habi­tat pentru viețuitoare ale mării. S Despre dialecte Cititorul nostru M.D. din Brașov ne întreabă dacă este corect să spunem „dialect bănățean sau oltean, moldo­vean etc.” sau dacă exprimarea corectă ar fi: „grai bănățean... etc.”. Diferența între „grai” și „dialect” este foarte mare și subiectul ar necesita foarte, foarte multe explicații. Pe scurt însă, dialectul este o ramifi­cație teritorială a unei limbi, caracteri­zată prin anumite particularități, mai ales fonetice și lexicale, în timp ce graiul este o unitate lexicală sub­ordonată dialectului, în general, doi indivizi­­ să zicem din Italia - care vorbesc dialecte diferite nu se pot înțelege dacă nu apelează la limba oficială învățată în școală. Despre limba română se spune (pe bună dreptate) că este lipsită de dialecte pe teritoriul țării. Despre dialectele sud-dunărene - aromâna, istroromâna și megleno­româna­­ se spune că sunt dialecte, dar mulți lingviști le consideră chiar limbi de sine stătătoare. în ceea ce privește „dialectul bănățean”, care din nefericire s-a cam generalizat, trebuie spus că ex­presia este complet greșită, subdiviziuni­le lingvistice menționate ca „bănățean”, „oltean”, „moldovean” fiind absolut toate graiuri, dovadă, faptul că un oltean se înțelege cu un moldovean, chiar dacă niciunul nu a fost la școală. (I.S.) . я [UNK] [UNK]кв-------------r'r= Nr. 18 (3348) din 5 mai 2022 „Respirația” deșertului Deserturile pot părea lipsite de viață și inerte, dar dunele de nisip cresc, se mișcă, interacțio­­neaza intre ele și - conform unor cercetări de zeci de ani­­,respiră­­ cantități mici de vapori de apă. Descoperirile arată pentru prima dată cum vaporii de apă pătrund în pulberi și plante și ar putea avea aplicații ample, din­colo de contextul deșertului, în cercetarea farmaceutică, agricul­tură, prelucrarea alimentelor, precum și în explorarea planetei. Dorind să măsoare materia cu o sensibilitate mai mare, auto­rul principal al studiului, Michel Rouge, profesor de inginerie me­canică și aerospațială la Univer­sitatea Cornell, SU­A, a dezvoltat o nouă formă de instrumentare numită sondă de capacitate, care folosește senzori multipli pentru a înregistra toți parametrii, de la concentrația solidă la viteză și la conținutul de apă, toate cu o rezoluție spațială fără precedent. Sonda a indicat cât de poros este nisipul, cu o cantitate mică de aer infitrându-se prin el. Cercetările anterioare au sugerat că acest tip de infiltrații există în dunele de nisip, dar nu s-a putut dovedi acest lucru până acum. Vântul „curge"peste dună și cre­ează dezechilibre în presiunea lo­cală, care literalmente forțează aerul să intre în nisip și să iasă din nisip. Sonda, scufundată intr-o dună din deșertul Qatar, a reușit să scaneze temperatura, radiația și umiditatea din împre­jurimi la o rezoluție la scară mi­limetrică în doar 20 de secunde. Nisipul „respiră", așa cum respiră un organism, a afirmat Louge. Această,respirație” permite microbilor să persiste adânc în dunele de nisip hiper­­aride, în ciuda temperaturii ridicate. Louge și echipa sa au stabilit că suprafețele deșertului schimbă mai puțină umiditate cu atmosfera decât era de așteptat și că evapo­rarea apei din boabele individuale de nisip se desfășoară ca o reacție chimică lentă. Cercetătorii antici­pează că sonda lor va avea o serie de aplicații, de la studierea mo­dului în care solurile îmbibă sau drenează apa în agricultură, până la calibrarea observațiilor prin satelit peste deșerturi și explorarea mediilor extraterestre care pot deține urme de apă. Dar poate cea mai apropiată aplicație este de­tectarea contaminării cu umidi­tate a produselor farmaceutice. щвишашяшяашшшЁШЁЁ1ЯЁЯяшшанвшш1ЁШШЁЁШшшшшш «■ИШЯМИЯМ O cercetare a unei echipe aus­­traliano-japoneze, efectuată la Universitatea RMT­ din Melbourne, pregătește scena pentru reducerea semniiicativă a deșeurilor, în special în expor­turile de carne și lactate, precum și extinderea termenului de vala­bilitate și îmbunătățirea calității, duratei de valabilitate, siguranței și integrității alimentelor ambalate la scară industrială. Echipa a aplicat cu succes un fenomen natural pe un material sintetic - plasti­cul. Se cunoaște că aripile cicadelor și libelulelor sunt foarte eficiente în distrugerea bacteriilor și ar putea ajuta la găsi­rea unei soluții, dar replicarea natu­rii este întotdeauna o provocare. S-a creat o nanotexturare care imită efectul de distrugere a bacteriilor de către aripile insectelor și își păstrea­ză puterea antibacteriană atunci când este imprimată pe plastic. Aceasta reprezintă o soluție de ambalare natura­lă, non-chimică, antibacteriană pentru industria alimentară, nanotextura reali­zată în laborator eliminând până la 70% din bacterii. Aripile de libelule și cicadele sunt acoperite de o gamă vastă de nanopilari — vârfuri tocite, de dimensiuni similare cu celulele bacterie­ne. Când bacteriile se așază pe o aripă, mo­delul de nanopilari trage celulele, rupân­­du-le membranele și distrugându-le. Este similar cu a întinde o mănușă de latex, spun cercetătorii. Pe măsură ce se întin­de încet, punctul cel mai slab din latex va deveni mai subțire și în cele din urmă se va rupe. Echipa și-a dezvoltat nano­textura prin replicarea nanopililor insec­telor și prin dezvoltarea nanomodelelor proprii. Nanotextura creată în acest studiu își menține proprietățile atunci când este utilizată pe plastic rigid, urmând a fi adaptată pentru utiizarea pe materiale plastice mai moi. Până de curând era dificil să găsești o tehnologie adec­vată pentru a reproduce aceas­tă nanotexturare la o scară potrivită pentru fabricație. Acum însă există tehnologia pentru extinderea și aplicarea proprietăților antibacteriene de pe ambalaj, printr-o serie de alte aplica­ții potențiale, cum ar fi echipamentul de protecție personală.­­ Pagină realizată de ADRIAN-NICOLAE POPESCU ­fiЛ Săptămânalul „Magazin” este editat de CASA EDITORIALĂ „MAGAZIN” S.R.L. Ё [UNK] [UNK]Ей! înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului București sub nr. 1­ 40/2623/1991 din 8 mai 1991. Adresa: București sector 1, Piața Presei Libere nr.1, corp C3, etaj 1, cam. 49-52, cod 013701. CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU Președintă GEORGE CUȘNARENCU Administrator NICUȘOR DINCA - Administrator ISSN 0258-1523 REDACȚIA: Telefon: 021.317.89.65 Irina Stoica, Gabriel Tudor, Ionel Cojocaru, Adrian-Nicolae Popescu Responsabil de număr: Ionel Cojocaru Secretar de redacție: Gabriela Nițu PUBLICITATE: Tel.: 0722.625.622 DIFUZARE: Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia:revistamagazin@yahoo.com Nicușor Dinca (director)­­ 0722.625.622, Simion Ionescu FINANCIAR-CONTABIL: Cont R074 BACX 0000 0030 0016 0000 (LEI) Unicredit Bank SA - Sucursala Panduri Conf R024 BNCB 0072 0496 8985 0001 B.C.R.-Sectari, București COLEGIUL DE REDACȚIE: ECATERINA BATRÂNEANU Președintă a Consiliului de Administrație Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia.revistamagazin@yahoo.com GEORGE CUȘNARENCU Redactor-șef ADRIAN HORJA, MELANIA CONSTANTINIU Cititorii din străinătate se pot abona prin Casa Editorială „Magazin” S.R.L. Piața Presei Libere nr.1, sector 1, corp C3, etaj 1, cam. 49-52, sector 1, București, România Tel.: 021.317.89.65 E-mail: redactia revistamagazin@yahoo.com TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: 13 m­s: ■­1 ,MAGAZIN” Gabriela Nițu, Rodica Nițu Tiparul: TIPOART IDEA STUDIO Redactorii semnatari ai articolelor publicate în revistă sunt direct răspunzători, material și din punct de vedere juridic, pentru exactitatea și corectitudinea celor relatate. Revista își declină orice responsabilitate.

Next