Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)

1971-06-03 / nr. 584

PPOLETAWI DIN TOATE ȚĂRILE UNIîp-VĂ­I ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL IV NR. 584 JOI 3 IUNIE 1971 4 pagini — 30 bani INDUSTRIAL Livrări suplimentare la export Colectivul de muncă al în­treprinderii de vinuri pentru export continuă să adauge în palmaresul bunelor rezultate noi succese, al căror suport constau în pregătirea din timp a sortimentelor destinate a fi livrate printr-o bună sincro­nizare a capacităților de în­vechire cu cele de îmbutelie­­re, perfecționarea fluxurilor tehnologice, organizarea ju­dicioasă a locurilor de muncă. Acest lucru a dat posibili­tatea ca pe perioada celor cinci luni din acest an, valoa­rea producției globale și mar­fă să se depășească cu 7 600 000 lei iar livrările că­tre beneficiarii externi cu­ 3 917 000 lei valută. Corespun­zător sporurilor valorice, pla­nul fizic la producție are un plus, peste sarcina stabilită de 758 tone vin iar la livră­ri de 874 tone vin. Asimilări de noi produse O latură, distinctă a activi­tății întreprinderii de indus­trie locală Focșani o consti­tuie asimilarea de noi produse în fluxul fabricației și lansa­rea acestora în scopul pros­pectării pieții. Amintim în a­­cest sens că, de la începutul anului și pînă în prezent, au fost omologate patru tipuri de rezervoare metalice, containe­re metalice, piese di­n mase două tipuri de plastice, pat extensibil, trei modele de pro­duse de larg consum. Totoda­tă, se află în curs de omolo­gare două tipuri de bucătării melaminate, masă de televizor „Diana", canapea extensibilă și sufragerie „Diana“, bucătă­rie melaminată „Unirea" și un tip de birou pentru export. Producție de mobilă peste prevederi aplicînd un complex de mă­suri eficiente în fluxul pro­ducției, menite să contribuie la utilizarea cu randament spo­rit a capacităților de produc­ție, la creșterea parametrilor calitativi ai produselor și spo­rirea productivității muncii. Fabrica de mobilă din cadrul C.E.I.L. Focșani a înscris în tabloul realizărilor lunii mai cifre demne de laudă. Astfel, planul producției globale înre­gistrează o depășire valorică de 500 000 lei iar la producția marfă de 407 000 lei. De relevat că producția de mobilă peste prevederile pla­nului pe luna expirată est­e de 157 000 lei reprezentînd un număr de 15 garnituri. CHEMAREA CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Un puternic imbold în înfăptuirea programului de dezvoltare intensivă și multilaterală a agriculturii noastre socialiste Insuflețitoarea Chemare adresată de Consiliul Națio­nal al Frontului Unității Socialiste tuturor oamenilor muncii de la orașe și sate, tuturor cetățenilor Republicii noastre socialiste, a stîrnit un larg ecou și în rîndurile lucrătorilor ogoarelor vrîncene. Cooperatorii și mecani­zatorii, lucrătorii întreprinderilor agricole de stat pre­cum și ai Stațiunii experimentale Odobești, inginerii și tehnicienii, răspund cu entuziasm acestei Chemări, în­demnului ei vibrant, însuflețiți de un fierbinte patrio­tism de a participa cu toții, cu întreaga răspundere ce revine fiecăruia la locul de muncă și printr-o largă mo­bilizare a energiilor creatoare, la realizarea în condiții optime a planului cincinal, la dezvoltarea producției agricole și făurirea unei agriculturi intensive de înalt randament. Am pășit doar de 6 luni în acest cincinal pe care l-am numit AL CALITĂȚII și iată că pînă în prezent toate lucrările agricole au fost executate la parametrii calitativ superiori, recoltele se anunță frumoase și deo­sebit de bogate. Recentele măsuri luate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. privind îmbunătățirea condiții­lor de viață a membrilor cooperativelor agricole de pro­ducție, legea care prevede scutirile de impozite cit și cea legată de dezvoltarea activităților industriale și a pres­tărilor de servicii, au fost tot atîtea imbolduri pentru lu­crătorii ogoarelor de a-și înzeci eforturile creatoare în obținerea unor producții sporite, răsplătind astfel cu dragoste și recunoștință grija conducerii de partid și de stat pentru creșterea în continuare­ a nivelului de trai material și spiritual al populației, țel suprem al întregii politici a partidului nostru. în acest cincinal, sunt multe de înfăptuit în agricul­tura județului pentru creșterea producției agricole ve­getale și animale precum și a executării unui volum mare de investiții. Astfel, printre altele, în perioada 1971— 1975 se vor executa lucrări de irigații în sistem local pe 10 000 hectare și se vor face ample lucrări de îndiguiri pe 26 700 hectare și de desecări pe 20 500 hectare, de care vor beneficia îndeosebi localitățile expuse revăr­sării apelor ca Suraia, Vadu Roșca, Călieni, Nănești. în centrul atenției Comitetului județean de partid se află mai ales realizarea unui plan judicios de regu­larizare a apelor, de stăvilire a excesului de umiditate datorat capriciilor naturii. în anii 1971—1975 în zona Nănești, Călieni, Măicănești, Rîmniceni, Homocea, Plos­­cuțeni, se vor executa importante lucrări de regularizări ale rîurilor, dublate de apărări și consolidări de maluri pe o lungime de circa 28 de kilometri. Tot în acest plan sînt prevăzute înfăptuirea unor măsuri de combatere a eroziunii solului ce se vor extinde pe 27 100 hectare în raza zonelor Șușița — Trotuș, Odobești — Cotești — Dragosloveni, Sturza — Vrancea. Consfătuirea viticultorilor vrînceni și concursul de la Panciu, au reliefat încă o dată dorința viticultorilor ca în acest cincinal să ridice pe o treaptă superioară atît calitatea producției de struguri cit și cea a vinu­rilor din renumitele podgorii ale județului. Și cum a­­cest fapt este strîns legat de calitatea și producția su­perioară a plantațiilor viticole, în anii 1971—1975 se va planta cu vițe nobile de mare productivitate o suprafa­ță de 6 100 hectare, din care 1 100 în întreprinderile a­­gricole de stat și 5 000 hectare în cadrul cooperativelor agricole. Dar, rezultatele deosebite pe care viticultorii do­resc să le împlinească în acest cincinal, sunt exprima­te în Chemarea la întrecere adresată către toate jude­țele cu unități viticole, întreprinderi agricole de stat, stațiuni experimentale viticole și cooperative agrico­le de producție, în care, printre alte obiective, podgo­renii vrînceni se angajează ca numai în primul an al cincinalului să realizeze o producție medie de 8 550 kg la hectar pe suprafața de 22 400 hectare vie pe rod deținută de unitățile agricole socialiste din județ, iar prin procesul de vinificare să obțină vinuri de calitate superioară a căror pondere în totalul producției de vinuri să depășească 50 la sută, urmînd ca pînă la sfîrșitul anului 1975 să se realizeze 10 000 kilograme struguri la hectar. Adăugind la toate acestea faptul că prevederile programului județean de dezvoltare intensivă și mul­tilaterală a agriculturii cuprinde pentru perioada 1971—1975 măsuri prețioase privind dezvoltarea zoo­tehniei, unde se va urmări ca producția să fie orienta­tă pe creșterea animalelor pe bază industrială în ferme și complexe, creșterea producției agricole prin semin­țe de calitate, fertilizarea, prin aplicarea unei agroteh­nici superiore, creșterea gradului de mecanizare și chi­mizare, vedem că agricultura vrînceană va cunoaște noi succese, al căror efect va fi resimțit mai ales în creșterea continuă a averii obștei și a nivelului de trai al membrilor cooperatori. „înfăptuirea planului cincinal 1971—1975 — se spu­nea în Chemarea Consiliului Național al Frontului U­­nității Socialiste — va ridica țara noastră pe o treaptă superioară de dezvoltare, va marca un pas important pe calea apropierii sale de nivelul țărilor dezvoltate din punct de vedere economic, pe calea transpunerii în viață a obiectivului fundamental stabilit de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român — edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate". Iar pentru îndeplinirea acestui obiectiv fundamen­tal, alături de toți oamenii muncii din țara noastră, lu­crătorii ogoarelor vrîncene nu vor precupeți nici un e­­fort pentru realizarea exemplară a sarcinilor de pro­ducție, promovînd pe scară largă tehnica avansată, a­­sigurînd creșterea continuă a producției vegetale și animale, buna aprovizionare a populației cu produse agro-alimentare, punînd în valoare importante rezerve existente în toate sectoarele de activitate. Intr-una din secțiile întreprinderii de vinuri pentru export r Un drum pe lingă vii și pe lingă iarba verde care ieșea intr-un fel din primăvară , se deslușeau copacii și printre frunze mai ales, culoarea aceea a zilei, culoarea pe care nu știu de cite ori o a­­mestecăm între atîtea nu­anța, irepetabile și ceva ca un cînt­ec era ritmul, mișcările ușoare pe care le credem totdeauna sin­cere, ale noastre și ale oamenilor care populau viile, cîmpia. De deasu­pra cădea drept soarele, parcă mai văzusem in­tr-un λi imaginea aceas­ta, o altfel de cădere , undeva ne amestecam privirile, era finul cosit, sub clipa aceea a luminii mi sa părea solitar alt­ceva decit zborul, sau poate era numai impre­ nimic nu vine de la sine... sta covârșitoare a fiecă­rei intrări într-o altfel de atmosferă, de verde și de mișcare; acum, cel mai mult mă gîndeam să scap de obsesia interiorului, undeva la o masă de scris gîndurile se îmbra­că altfel, se așază într-un fel de ordine, lucrurile drepte, disciplina lor, dar aici răsuflăm liber și o pasăre intra în unghiul drept al câmpiei și des­pica o linie a orizontului nunirii închipuită. Mai departe, drumul trecea în sus, șoseaua își ascundea insinuările, printre copaci liniile ace­lea sinusoidale, și pînă la Tîmboiești se desfășu­rau alte spații. Vorbeam, cîteva clipe mai tîrziu cu Matei Bleandă, șeful centrului de vinificare de la Tîm­boiești, a acelui depozit de peste 600 vagoane ca­pacitate, în curi­e, flori, vițe de trandafiri și cisterne, un nou loc de depozitare, lîngă clădirile vechi. De altfel, secfia aceasta este un veritabil șantier. Se lucrează încă de pe acum la construcția de podva­­le pentru instalarea cis­ternelor metalice, se mă­rește capacitatea de de­pozitare cu aproximativ 165 vagoane. Intră în producție o nouă linie de vinificație de 10 vagoane pe zi. Cantitățile poate nu spun prea multe ce­lor neinițiați, dar aici trebuie să fii în mijlocul producției, să știi că o­­bligația ta zilnică înseam­nă respectarea unei nor­me de muncă, nici o cli­pă de răgaz în campanie, funcționarea tuturor e­­grafulopompelor, nici o clipă de stagnare a în­tregului proces tehnolo­gic. Omul acesta Matei Bleandă, lucrează aici de puțin timp, de 5 ani abia. Cînd a venit nu erau prea multe lucruri, toate lu­crările se făceau manual. A luat totul de la înce­put, centrul s-a moderni­zat astfel a ajuns ca a­­nul acesta să dubleze ca­pacitatea de vinificare, și să reducă timpul de sta­ționare a celor care vin cu struguri. La 44 de ani ai săi, comunistul Blean­dă înțelege că lucrurile nu se fac bătînd din pal­me, dar că de fiecare da­tă trebuie să cu conștiința se întrebe dacă este mulțumit, de­cît a muncit astăzi, de­cit a însemnat aportul lui pentru pro­ducție. — Nu v-a fost nicioda­tă teamă că n-o să reu­șiți, că pe undeva, deși noi toți gîndim frumos, sau vrem să realizăm ce­va frumos, se poate în­­tîmpla invers ? O clipă ochii au privit parcă după o clipă de tă­cere, cu o sinceritate pe care numai lumina o des­coperă și cuvintele au venit ca după o experien­ță de viață, ca după o înțelegere nu oricum a lucrurilor. — V-am spus, am venit aici convins că trebuie să muncesc, nu m-am speriat niciodată de muncă. Sfnt comunist din 1947, asta-ți dă o forță deosebită, am învățat să judec lucrurile cu matu­ritate, să nu le iau la în­­tîmplare. Acum, desigur, vă mirați de ce am în­ceput așa devreme lu­crările, dar noi, vrem să modernizăm întreg cen­trul și implicit, să ridi­căm calitatea producției. Și apoi, nu-mi plac lu­­ i' Ion PANAIT (Cont. in pag. a IT-a) VIZITA DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNOAMENTALE ROMÂNE CONDUSA DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU IN REPUBLICA POPULARA CHINEZA Miercuri dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, împreună cu tovarășii Ma­nea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu și Aurel Duma, membri ai delegației de par­tid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, au vizitat Uni­versitatea politehnică Cinhua din Pe­kin, important centru de pregătire a viitorilor specialiști. Oaspeții au fost însoțiți de Huan Iun-sen, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al P. C. Chi­nez, șeful Marelui Stat Major al Ar­matei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al C.C., șeful Sec­ției pentru relații externe din cadrul Comitetului Central, Cian Hai-fun, ambasadorul R. P. Chineze la Bucu­rești. Oaspeții români s-au bucurat de a­­celeași vibrante manifestări de prie­tenie, prețuire și stimă pentru condu­cătorii partidului și statului nostru, pentru Partidul Comunist Român, pentru poporul român. De la intrarea în incinta universită­ții și pînă­ la clădirea principală, de-a lungul unei alei de aproape un kilometru, mii de studenți, cadre di­dactice, funcționari ai institutului de învățămînt superior salută cu deose­bită căldură, cu îndelungi urale și ovații pe oaspeții români, în fața clădirii, unde se află sala de primire a invitaților de seamă, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, cu soția și membrii delegației sunt întâmpinați de Si Ciun, locțiitorul secretaru­lui de partid, membru principal al Comitetului Permanent al Comitetu­lui Revoluționar și al conducerii uni­versității, Lie Tiu­i, membru al Co­mitetului Permanent al Comitetului municipal Pekin al P. C. Chinez, și membru al Comitetului Permanent al Comitetului de partid, vicepreședinte al Comitetului Revoluționar al Uni­versității, Liu Pin, membru de con­ducere al Comitetului Revoluționar, Ur Sien-ian, membru al conducerii Comitetului revoluționar al univer­sității: în timp ce urcă scările care duc spre sala de recepție, oaspeții și gaz­dele străbat cu greu prin mulțimea dornică să fie cît mai aproape, să adreseze un cuvînt de salut, să ofere flori. în sala de primire, Si Ciun adre­sează, în numele conducerii univer­sității, al studenților și profesorilor, al Comitetului Revoluționar și al co­mitetului de partid, un cuvînt de bun sosit. El arată cu bucurie că mulți din cei ce lucrează la universitate păstrează vie în amintire vizita fă­cută aici, în 1964, de tovarășul Nicolae Ceaușescu. In continuare, el a prezentat oaspe­ților date privind activitatea univer­sității: întemeiată în 1911, universita­tea cunoaște o puternică dezvoltare abia în ultimii ani, avînd astăzi 11 facultăți — printre care de electro­nică, energetică, construcții de mașini, mecanică — cu peste 50 de speciali­tăți. Aici învață 2.800 de studenți pro­veniți din rîndurile muncitorilor, ță­ranilor și militarilor. Ei sunt selecțio­(Continuare în pagina a IV-a) La Căminul cultural Broșteni UN CAZ DE „NUANȚA Mărturisim că rîndurile de față s-au vrut, inițial investigative pentru o idee de teorie a muncii culturale. Dar, dia­logul purtat cu Vasile Codreanu, di­rectorul căminului cultural Broșteni, ne-a dezarmat prin enormitatea celor debitate de către interlocutorul nos­tru, fapt ce a dovedit totala sa inad­vertență față de activitatea spirituală, și deci, în consecință alegerea sa gre­șită în funcția de director al căminu­lui cultural, adică diriguitorul întregii munci cultural-artistice din viața co­munei respective. Iată cîteva secvențe semnificative, argumentative, pentru cele afirmate : „In primul rînd — așa a început „con­fesiunea" experienței directorului — sa vă spun activitatea unei săptămîni; o activitate intensă s-a sărbătorit (sic!) între 1—7 mai. Au fost infor­mări politice, conferințe de la C.S.C.A. (aceasta în domeniul infor­mativ) în cadrul celor trei școli, C.A.P. precum și în cele trei sate. In prezent, munca de informare se face duminica la cele trei sate și școli". Și, pentru mai multă convingere, di­rectorul căminului cultural ne aduce planul de muncă al săptămînii, afișat în fața Consiliului popular, pentru a ne „informa mai concret pe săptămâ­na în curs". Cităm cîteva puncte din acest plan de muncă : „luni — liber ; marți — vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în municipiul și județul Galați ; miercuri — activități de club , audiții radio, joc de șah etc. ; joi — seară cultural-distractivă orga­nizată cu tinerii uteciști­­— jocuri dis­tractive, expunere : „Un bogat drum de luptă pentru cauza clasei munci­toare, pentru socialism și pace" ; vi­neri (mirare ! Parcă ar fi, tot... joi...): „Un bogat drum de luptă pentru cau­za clasei muncitoare, pentru socialism și pace". Etc etc. — Ce formații artistice există în ca­drul căminului cultural, tovarășe di­rector ? — Păi... există­­ un montaj literar „Slavă partidului", din opt persoane, tot în scenă avem piesa „Mireasa cu mașină“ (cu piesa participăm în ca­ Florin MUSCALU (Continuare în pag. a 11-a) u Convorbiri intre delegația de partid și guvernamentală română și delegația de partid și guvernamentală chineză Miercuri după-amiază, la palatul Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină au avut loc con­vorbiri oficiale între delegația de par­tid și guvernamentală română, con­dusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comu­nist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, și delegația de partid și gu­vernamentală chineză, condusă de to­varășul Ciu En-lai, membru al Comi­tetului Permanent al Biroului Poli­tic al C.C. al P. C. Chinez, premie­rul Consiliului de Stat. La convorbiri, din partea română au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliu­lui de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Con­siliului de Stat, Dumitru Popa, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., pri­marul general al Capitalei, Ion Ilies­cu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministru­lui afacerilor externe, Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasa­dorul României la Pekin, consilieri și experți. Din partea chineză au participat tovarășii Huan Iun-sen, membru al Biroului Politic al C.C. al P. C. Chi­nez, șeful Marelui Stat Major al Ar­matei Populare Chineze de Eliberare, Iao Yen-Juan, membru al Biroului Politic, Li Sien-m­en, membru al Bi­roului Politic, vicepremier al Consi­liului de Stat, Ciu Ui­tzo, membru al Biroului Politic, locțiitor al șefului Marelui Stat Major, Ken Biao, mem­bru al C.C. al P. C. Chinez, șeful Sec­ției pentru relații externe a C.C. al P. C. Chinez, Ci Pîn-tei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Fan 1, președintele Comitetului pentru re­lații economice cu străinătatea, Li Cian, membru al C.C. al P. C. Chinez, adjunct al ministrului comerțului ex­terior, Cian Hai-fun, ambasadorul R. P. Chineze la București, precum și Li Lien-cin, Liu Kamin și Han Lu. Convorbirile, care au avut loc cu acest prilej, s-au desfășurat într-o atmosferă deosebit de cordială. In ferestrele dintre ploi cooperatorii lucrează la întreținerea culturilor Câteva zile în șir, vremea a fost­ in­stabilă. Ploile abundente care au că­zut, pe lângă faptul că au împiedicat executarea operațiunilor de întreține­re, în unele locuri au produs bălu­ri. Pe lîngă efortul făcut pent­ru înde­părtarea excesului de umiditate, lu­crătorii de pe ogoare și-au organizat munca pentru a acționa cu promptitu­dine la combaterea buruienilor și a­­fînarea solului, factori hotărîtori în re­alizarea unor producții bune în a­­cest an. Astfel, în grădina de legume, în cimp și în viticultură, printre feres­trele dintre ploi, se duce lupta pentru stîrpirea buruienilor și combaterea dă­unătorilor. C.A.P. Mircești Cooperatorii din ferma legumicolă doresc să livreze piețelor cît mai mul­te produse proaspete și de calitate. Culturile plant­ate la timp se prezintă bine, cu toată creșterea rapidă a bu­ruienilor. Deoarece nu s-a putut intra la pră­­șitul lor, din cauza umidității solului, în toate cele 5 echipe s-a luat măsura să se treacă la plivit. In felul acesta, numai într-o singu­ră zi, aproape 200 de cooperatori au realizat plivitul pe 10 hectare plantate cu tomate. Ritmul se va intensifica în așa fel ca întreaga suprafață să fie curățită de buruieni. C.A.P. Vînători Pe terenurile cooperativei agricole de aici, pot fi întîlniți la lucru peste 500 membri cooperatori. Activitatea se desfășoară intens la prășitul porumbu­lui, unde din cauza ploilor se constată o rămînere în urmă la această lucra­re. Pe cele 210 hectare cultivate cu floare­a­ soarelui s-a încheiat prima lib­erare de întreținere, urmînd să se a­­plice prașila a doua. Și pe cele 50 hectare cu sfeclă de zahăr se lucrează la rănit. La școala de viță, de unde anul tre­cut s-au obținut importante venituri, acum cooperatorii execută stropitul contra manei tinerelor- vițe, iar pentru o mai bună aerare, pe biloane se ru­pe crusta și se înlătură buruienile. In grădina de legume se continuă plantarea tomatelor de toamnă. TIMPUL PROBABIL Situația atmosferică în ultimele 24 ore. Vremea a fost ușor instabi­lă cu cer variabil mai mult noroi. Au căzut ploi slabe. Vîntul a suflat din sectorul nordic. Pentru 24 ore: Vreme relativ fru­moasă, cu cerul temporar noros. Vor cădea averse de ploi in cursul după-amiezii. Vint slab pînă la po­trivit. Temperaturile minime vor os­cila între 11 și 16 grade iar maxi­mele între 24 și 27 grade Celsius. Pentru următoarele 3 zile, Vremea în general frumoasă cu cel varia­bil favorabil averselor de ploaie la începutul intervalului. Vîntul v­a sufla slab pînă la potrivit. Temper­­aturile în creștere. I Mai avem ceva de spus... ! Cineva, din comerț, simțindn-ne intenția de-a scrie iar des. .1 pre firme, ne-a întrebat îngrijorat: — Cum, mai aveți ceva de spus despre acestea? — Ceva nou, nu ! Dar cert este că nu s-a spus totul. — Și ce-ar mai fi de spus ? ! Și ca să-i satisfacem acelui interlocutor curiozitatea, i-am relatat următoarele exemple: La Mărășești imediat cum dai colțul de la gară, spre oraș, firma centrului de exploatare e­­nergetică te anunță că întreprinderea cu același nume aparține­a de I.R.E. Galați și nu de... Bacău. La Panciu, pe frontispiciul­­ clădirii consiliului popular orășenesc a rămas scris, încă din 1968, următoarele cuvinte : „Sfatul popular al raionului Pan­­î­ciu". Oare chiar nimeni să nu fi observat inadvertența ? Magazinul universal din comuna Garoafa, de cînd are firma­­ luminoasă defectă, se recomandă anapoda: „UN....SRL“ Și alături, la bufet, o onomatopee mai nostimă : „BUF". Ce­­ perspectivă pot avea cei care calcă pragul bufetului din Ga­roafa ! . u Emil STANCIU |

Next