Milcovul, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 530-607)
1971-06-03 / nr. 584
PPOLETAWI DIN TOATE ȚĂRILE UNIîp-VĂI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL IV NR. 584 JOI 3 IUNIE 1971 4 pagini — 30 bani INDUSTRIAL Livrări suplimentare la export Colectivul de muncă al întreprinderii de vinuri pentru export continuă să adauge în palmaresul bunelor rezultate noi succese, al căror suport constau în pregătirea din timp a sortimentelor destinate a fi livrate printr-o bună sincronizare a capacităților de învechire cu cele de îmbuteliere, perfecționarea fluxurilor tehnologice, organizarea judicioasă a locurilor de muncă. Acest lucru a dat posibilitatea ca pe perioada celor cinci luni din acest an, valoarea producției globale și marfă să se depășească cu 7 600 000 lei iar livrările către beneficiarii externi cu 3 917 000 lei valută. Corespunzător sporurilor valorice, planul fizic la producție are un plus, peste sarcina stabilită de 758 tone vin iar la livrări de 874 tone vin. Asimilări de noi produse O latură, distinctă a activității întreprinderii de industrie locală Focșani o constituie asimilarea de noi produse în fluxul fabricației și lansarea acestora în scopul prospectării pieții. Amintim în acest sens că, de la începutul anului și pînă în prezent, au fost omologate patru tipuri de rezervoare metalice, containere metalice, piese din mase două tipuri de plastice, pat extensibil, trei modele de produse de larg consum. Totodată, se află în curs de omologare două tipuri de bucătării melaminate, masă de televizor „Diana", canapea extensibilă și sufragerie „Diana“, bucătărie melaminată „Unirea" și un tip de birou pentru export. Producție de mobilă peste prevederi aplicînd un complex de măsuri eficiente în fluxul producției, menite să contribuie la utilizarea cu randament sporit a capacităților de producție, la creșterea parametrilor calitativi ai produselor și sporirea productivității muncii. Fabrica de mobilă din cadrul C.E.I.L. Focșani a înscris în tabloul realizărilor lunii mai cifre demne de laudă. Astfel, planul producției globale înregistrează o depășire valorică de 500 000 lei iar la producția marfă de 407 000 lei. De relevat că producția de mobilă peste prevederile planului pe luna expirată este de 157 000 lei reprezentînd un număr de 15 garnituri. CHEMAREA CONSILIULUI NAȚIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE Un puternic imbold în înfăptuirea programului de dezvoltare intensivă și multilaterală a agriculturii noastre socialiste Insuflețitoarea Chemare adresată de Consiliul Național al Frontului Unității Socialiste tuturor oamenilor muncii de la orașe și sate, tuturor cetățenilor Republicii noastre socialiste, a stîrnit un larg ecou și în rîndurile lucrătorilor ogoarelor vrîncene. Cooperatorii și mecanizatorii, lucrătorii întreprinderilor agricole de stat precum și ai Stațiunii experimentale Odobești, inginerii și tehnicienii, răspund cu entuziasm acestei Chemări, îndemnului ei vibrant, însuflețiți de un fierbinte patriotism de a participa cu toții, cu întreaga răspundere ce revine fiecăruia la locul de muncă și printr-o largă mobilizare a energiilor creatoare, la realizarea în condiții optime a planului cincinal, la dezvoltarea producției agricole și făurirea unei agriculturi intensive de înalt randament. Am pășit doar de 6 luni în acest cincinal pe care l-am numit AL CALITĂȚII și iată că pînă în prezent toate lucrările agricole au fost executate la parametrii calitativ superiori, recoltele se anunță frumoase și deosebit de bogate. Recentele măsuri luate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. privind îmbunătățirea condițiilor de viață a membrilor cooperativelor agricole de producție, legea care prevede scutirile de impozite cit și cea legată de dezvoltarea activităților industriale și a prestărilor de servicii, au fost tot atîtea imbolduri pentru lucrătorii ogoarelor de a-și înzeci eforturile creatoare în obținerea unor producții sporite, răsplătind astfel cu dragoste și recunoștință grija conducerii de partid și de stat pentru creșterea în continuare a nivelului de trai material și spiritual al populației, țel suprem al întregii politici a partidului nostru. în acest cincinal, sunt multe de înfăptuit în agricultura județului pentru creșterea producției agricole vegetale și animale precum și a executării unui volum mare de investiții. Astfel, printre altele, în perioada 1971— 1975 se vor executa lucrări de irigații în sistem local pe 10 000 hectare și se vor face ample lucrări de îndiguiri pe 26 700 hectare și de desecări pe 20 500 hectare, de care vor beneficia îndeosebi localitățile expuse revărsării apelor ca Suraia, Vadu Roșca, Călieni, Nănești. în centrul atenției Comitetului județean de partid se află mai ales realizarea unui plan judicios de regularizare a apelor, de stăvilire a excesului de umiditate datorat capriciilor naturii. în anii 1971—1975 în zona Nănești, Călieni, Măicănești, Rîmniceni, Homocea, Ploscuțeni, se vor executa importante lucrări de regularizări ale rîurilor, dublate de apărări și consolidări de maluri pe o lungime de circa 28 de kilometri. Tot în acest plan sînt prevăzute înfăptuirea unor măsuri de combatere a eroziunii solului ce se vor extinde pe 27 100 hectare în raza zonelor Șușița — Trotuș, Odobești — Cotești — Dragosloveni, Sturza — Vrancea. Consfătuirea viticultorilor vrînceni și concursul de la Panciu, au reliefat încă o dată dorința viticultorilor ca în acest cincinal să ridice pe o treaptă superioară atît calitatea producției de struguri cit și cea a vinurilor din renumitele podgorii ale județului. Și cum acest fapt este strîns legat de calitatea și producția superioară a plantațiilor viticole, în anii 1971—1975 se va planta cu vițe nobile de mare productivitate o suprafață de 6 100 hectare, din care 1 100 în întreprinderile agricole de stat și 5 000 hectare în cadrul cooperativelor agricole. Dar, rezultatele deosebite pe care viticultorii doresc să le împlinească în acest cincinal, sunt exprimate în Chemarea la întrecere adresată către toate județele cu unități viticole, întreprinderi agricole de stat, stațiuni experimentale viticole și cooperative agricole de producție, în care, printre alte obiective, podgorenii vrînceni se angajează ca numai în primul an al cincinalului să realizeze o producție medie de 8 550 kg la hectar pe suprafața de 22 400 hectare vie pe rod deținută de unitățile agricole socialiste din județ, iar prin procesul de vinificare să obțină vinuri de calitate superioară a căror pondere în totalul producției de vinuri să depășească 50 la sută, urmînd ca pînă la sfîrșitul anului 1975 să se realizeze 10 000 kilograme struguri la hectar. Adăugind la toate acestea faptul că prevederile programului județean de dezvoltare intensivă și multilaterală a agriculturii cuprinde pentru perioada 1971—1975 măsuri prețioase privind dezvoltarea zootehniei, unde se va urmări ca producția să fie orientată pe creșterea animalelor pe bază industrială în ferme și complexe, creșterea producției agricole prin semințe de calitate, fertilizarea, prin aplicarea unei agrotehnici superiore, creșterea gradului de mecanizare și chimizare, vedem că agricultura vrînceană va cunoaște noi succese, al căror efect va fi resimțit mai ales în creșterea continuă a averii obștei și a nivelului de trai al membrilor cooperatori. „înfăptuirea planului cincinal 1971—1975 — se spunea în Chemarea Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste — va ridica țara noastră pe o treaptă superioară de dezvoltare, va marca un pas important pe calea apropierii sale de nivelul țărilor dezvoltate din punct de vedere economic, pe calea transpunerii în viață a obiectivului fundamental stabilit de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român — edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate". Iar pentru îndeplinirea acestui obiectiv fundamental, alături de toți oamenii muncii din țara noastră, lucrătorii ogoarelor vrîncene nu vor precupeți nici un efort pentru realizarea exemplară a sarcinilor de producție, promovînd pe scară largă tehnica avansată, asigurînd creșterea continuă a producției vegetale și animale, buna aprovizionare a populației cu produse agro-alimentare, punînd în valoare importante rezerve existente în toate sectoarele de activitate. Intr-una din secțiile întreprinderii de vinuri pentru export r Un drum pe lingă vii și pe lingă iarba verde care ieșea intr-un fel din primăvară , se deslușeau copacii și printre frunze mai ales, culoarea aceea a zilei, culoarea pe care nu știu de cite ori o amestecăm între atîtea nuanța, irepetabile și ceva ca un cîntec era ritmul, mișcările ușoare pe care le credem totdeauna sincere, ale noastre și ale oamenilor care populau viile, cîmpia. De deasupra cădea drept soarele, parcă mai văzusem intr-un λi imaginea aceasta, o altfel de cădere , undeva ne amestecam privirile, era finul cosit, sub clipa aceea a luminii mi sa părea solitar altceva decit zborul, sau poate era numai impre nimic nu vine de la sine... sta covârșitoare a fiecărei intrări într-o altfel de atmosferă, de verde și de mișcare; acum, cel mai mult mă gîndeam să scap de obsesia interiorului, undeva la o masă de scris gîndurile se îmbracă altfel, se așază într-un fel de ordine, lucrurile drepte, disciplina lor, dar aici răsuflăm liber și o pasăre intra în unghiul drept al câmpiei și despica o linie a orizontului nunirii închipuită. Mai departe, drumul trecea în sus, șoseaua își ascundea insinuările, printre copaci liniile acelea sinusoidale, și pînă la Tîmboiești se desfășurau alte spații. Vorbeam, cîteva clipe mai tîrziu cu Matei Bleandă, șeful centrului de vinificare de la Tîmboiești, a acelui depozit de peste 600 vagoane capacitate, în curie, flori, vițe de trandafiri și cisterne, un nou loc de depozitare, lîngă clădirile vechi. De altfel, secfia aceasta este un veritabil șantier. Se lucrează încă de pe acum la construcția de podvale pentru instalarea cisternelor metalice, se mărește capacitatea de depozitare cu aproximativ 165 vagoane. Intră în producție o nouă linie de vinificație de 10 vagoane pe zi. Cantitățile poate nu spun prea multe celor neinițiați, dar aici trebuie să fii în mijlocul producției, să știi că obligația ta zilnică înseamnă respectarea unei norme de muncă, nici o clipă de răgaz în campanie, funcționarea tuturor egrafulopompelor, nici o clipă de stagnare a întregului proces tehnologic. Omul acesta Matei Bleandă, lucrează aici de puțin timp, de 5 ani abia. Cînd a venit nu erau prea multe lucruri, toate lucrările se făceau manual. A luat totul de la început, centrul s-a modernizat astfel a ajuns ca anul acesta să dubleze capacitatea de vinificare, și să reducă timpul de staționare a celor care vin cu struguri. La 44 de ani ai săi, comunistul Bleandă înțelege că lucrurile nu se fac bătînd din palme, dar că de fiecare dată trebuie să cu conștiința se întrebe dacă este mulțumit, decît a muncit astăzi, decit a însemnat aportul lui pentru producție. — Nu v-a fost niciodată teamă că n-o să reușiți, că pe undeva, deși noi toți gîndim frumos, sau vrem să realizăm ceva frumos, se poate întîmpla invers ? O clipă ochii au privit parcă după o clipă de tăcere, cu o sinceritate pe care numai lumina o descoperă și cuvintele au venit ca după o experiență de viață, ca după o înțelegere nu oricum a lucrurilor. — V-am spus, am venit aici convins că trebuie să muncesc, nu m-am speriat niciodată de muncă. Sfnt comunist din 1947, asta-ți dă o forță deosebită, am învățat să judec lucrurile cu maturitate, să nu le iau la întîmplare. Acum, desigur, vă mirați de ce am început așa devreme lucrările, dar noi, vrem să modernizăm întreg centrul și implicit, să ridicăm calitatea producției. Și apoi, nu-mi plac lu i' Ion PANAIT (Cont. in pag. a IT-a) VIZITA DELEGAȚIEI DE PARTID ȘI GUVERNOAMENTALE ROMÂNE CONDUSA DE TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU IN REPUBLICA POPULARA CHINEZA Miercuri dimineața, tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, împreună cu tovarășii Manea Mănescu, Dumitru Popa, Ion Iliescu, George Macovescu și Aurel Duma, membri ai delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, au vizitat Universitatea politehnică Cinhua din Pekin, important centru de pregătire a viitorilor specialiști. Oaspeții au fost însoțiți de Huan Iun-sen, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al P. C. Chinez, șeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ken Biao, membru al C.C., șeful Secției pentru relații externe din cadrul Comitetului Central, Cian Hai-fun, ambasadorul R. P. Chineze la București. Oaspeții români s-au bucurat de aceleași vibrante manifestări de prietenie, prețuire și stimă pentru conducătorii partidului și statului nostru, pentru Partidul Comunist Român, pentru poporul român. De la intrarea în incinta universității și pînă la clădirea principală, de-a lungul unei alei de aproape un kilometru, mii de studenți, cadre didactice, funcționari ai institutului de învățămînt superior salută cu deosebită căldură, cu îndelungi urale și ovații pe oaspeții români, în fața clădirii, unde se află sala de primire a invitaților de seamă, tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu soția și membrii delegației sunt întâmpinați de Si Ciun, locțiitorul secretarului de partid, membru principal al Comitetului Permanent al Comitetului Revoluționar și al conducerii universității, Lie Tiui, membru al Comitetului Permanent al Comitetului municipal Pekin al P. C. Chinez, și membru al Comitetului Permanent al Comitetului de partid, vicepreședinte al Comitetului Revoluționar al Universității, Liu Pin, membru de conducere al Comitetului Revoluționar, Ur Sien-ian, membru al conducerii Comitetului revoluționar al universității: în timp ce urcă scările care duc spre sala de recepție, oaspeții și gazdele străbat cu greu prin mulțimea dornică să fie cît mai aproape, să adreseze un cuvînt de salut, să ofere flori. în sala de primire, Si Ciun adresează, în numele conducerii universității, al studenților și profesorilor, al Comitetului Revoluționar și al comitetului de partid, un cuvînt de bun sosit. El arată cu bucurie că mulți din cei ce lucrează la universitate păstrează vie în amintire vizita făcută aici, în 1964, de tovarășul Nicolae Ceaușescu. In continuare, el a prezentat oaspeților date privind activitatea universității: întemeiată în 1911, universitatea cunoaște o puternică dezvoltare abia în ultimii ani, avînd astăzi 11 facultăți — printre care de electronică, energetică, construcții de mașini, mecanică — cu peste 50 de specialități. Aici învață 2.800 de studenți proveniți din rîndurile muncitorilor, țăranilor și militarilor. Ei sunt selecțio(Continuare în pagina a IV-a) La Căminul cultural Broșteni UN CAZ DE „NUANȚA Mărturisim că rîndurile de față s-au vrut, inițial investigative pentru o idee de teorie a muncii culturale. Dar, dialogul purtat cu Vasile Codreanu, directorul căminului cultural Broșteni, ne-a dezarmat prin enormitatea celor debitate de către interlocutorul nostru, fapt ce a dovedit totala sa inadvertență față de activitatea spirituală, și deci, în consecință alegerea sa greșită în funcția de director al căminului cultural, adică diriguitorul întregii munci cultural-artistice din viața comunei respective. Iată cîteva secvențe semnificative, argumentative, pentru cele afirmate : „In primul rînd — așa a început „confesiunea" experienței directorului — sa vă spun activitatea unei săptămîni; o activitate intensă s-a sărbătorit (sic!) între 1—7 mai. Au fost informări politice, conferințe de la C.S.C.A. (aceasta în domeniul informativ) în cadrul celor trei școli, C.A.P. precum și în cele trei sate. In prezent, munca de informare se face duminica la cele trei sate și școli". Și, pentru mai multă convingere, directorul căminului cultural ne aduce planul de muncă al săptămînii, afișat în fața Consiliului popular, pentru a ne „informa mai concret pe săptămâna în curs". Cităm cîteva puncte din acest plan de muncă : „luni — liber ; marți — vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în municipiul și județul Galați ; miercuri — activități de club , audiții radio, joc de șah etc. ; joi — seară cultural-distractivă organizată cu tinerii uteciști— jocuri distractive, expunere : „Un bogat drum de luptă pentru cauza clasei muncitoare, pentru socialism și pace" ; vineri (mirare ! Parcă ar fi, tot... joi...): „Un bogat drum de luptă pentru cauza clasei muncitoare, pentru socialism și pace". Etc etc. — Ce formații artistice există în cadrul căminului cultural, tovarășe director ? — Păi... există un montaj literar „Slavă partidului", din opt persoane, tot în scenă avem piesa „Mireasa cu mașină“ (cu piesa participăm în ca Florin MUSCALU (Continuare în pag. a 11-a) u Convorbiri intre delegația de partid și guvernamentală română și delegația de partid și guvernamentală chineză Miercuri după-amiază, la palatul Adunării Reprezentanților Populari din întreaga Chină au avut loc convorbiri oficiale între delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și delegația de partid și guvernamentală chineză, condusă de tovarășul Ciu En-lai, membru al Comitetului Permanent al Biroului Politic al C.C. al P. C. Chinez, premierul Consiliului de Stat. La convorbiri, din partea română au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R., primarul general al Capitalei, Ion Iliescu, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, membru al C.C. al P.C.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin, consilieri și experți. Din partea chineză au participat tovarășii Huan Iun-sen, membru al Biroului Politic al C.C. al P. C. Chinez, șeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Iao Yen-Juan, membru al Biroului Politic, Li Sien-men, membru al Biroului Politic, vicepremier al Consiliului de Stat, Ciu Uitzo, membru al Biroului Politic, locțiitor al șefului Marelui Stat Major, Ken Biao, membru al C.C. al P. C. Chinez, șeful Secției pentru relații externe a C.C. al P. C. Chinez, Ci Pîn-tei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Fan 1, președintele Comitetului pentru relații economice cu străinătatea, Li Cian, membru al C.C. al P. C. Chinez, adjunct al ministrului comerțului exterior, Cian Hai-fun, ambasadorul R. P. Chineze la București, precum și Li Lien-cin, Liu Kamin și Han Lu. Convorbirile, care au avut loc cu acest prilej, s-au desfășurat într-o atmosferă deosebit de cordială. In ferestrele dintre ploi cooperatorii lucrează la întreținerea culturilor Câteva zile în șir, vremea a fost instabilă. Ploile abundente care au căzut, pe lângă faptul că au împiedicat executarea operațiunilor de întreținere, în unele locuri au produs băluri. Pe lîngă efortul făcut pentru îndepărtarea excesului de umiditate, lucrătorii de pe ogoare și-au organizat munca pentru a acționa cu promptitudine la combaterea buruienilor și afînarea solului, factori hotărîtori în realizarea unor producții bune în acest an. Astfel, în grădina de legume, în cimp și în viticultură, printre ferestrele dintre ploi, se duce lupta pentru stîrpirea buruienilor și combaterea dăunătorilor. C.A.P. Mircești Cooperatorii din ferma legumicolă doresc să livreze piețelor cît mai multe produse proaspete și de calitate. Culturile plantate la timp se prezintă bine, cu toată creșterea rapidă a buruienilor. Deoarece nu s-a putut intra la prășitul lor, din cauza umidității solului, în toate cele 5 echipe s-a luat măsura să se treacă la plivit. In felul acesta, numai într-o singură zi, aproape 200 de cooperatori au realizat plivitul pe 10 hectare plantate cu tomate. Ritmul se va intensifica în așa fel ca întreaga suprafață să fie curățită de buruieni. C.A.P. Vînători Pe terenurile cooperativei agricole de aici, pot fi întîlniți la lucru peste 500 membri cooperatori. Activitatea se desfășoară intens la prășitul porumbului, unde din cauza ploilor se constată o rămînere în urmă la această lucrare. Pe cele 210 hectare cultivate cu floarea soarelui s-a încheiat prima liberare de întreținere, urmînd să se aplice prașila a doua. Și pe cele 50 hectare cu sfeclă de zahăr se lucrează la rănit. La școala de viță, de unde anul trecut s-au obținut importante venituri, acum cooperatorii execută stropitul contra manei tinerelor- vițe, iar pentru o mai bună aerare, pe biloane se rupe crusta și se înlătură buruienile. In grădina de legume se continuă plantarea tomatelor de toamnă. TIMPUL PROBABIL Situația atmosferică în ultimele 24 ore. Vremea a fost ușor instabilă cu cer variabil mai mult noroi. Au căzut ploi slabe. Vîntul a suflat din sectorul nordic. Pentru 24 ore: Vreme relativ frumoasă, cu cerul temporar noros. Vor cădea averse de ploi in cursul după-amiezii. Vint slab pînă la potrivit. Temperaturile minime vor oscila între 11 și 16 grade iar maximele între 24 și 27 grade Celsius. Pentru următoarele 3 zile, Vremea în general frumoasă cu cel variabil favorabil averselor de ploaie la începutul intervalului. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Temperaturile în creștere. I Mai avem ceva de spus... ! Cineva, din comerț, simțindn-ne intenția de-a scrie iar des. .1 pre firme, ne-a întrebat îngrijorat: — Cum, mai aveți ceva de spus despre acestea? — Ceva nou, nu ! Dar cert este că nu s-a spus totul. — Și ce-ar mai fi de spus ? ! Și ca să-i satisfacem acelui interlocutor curiozitatea, i-am relatat următoarele exemple: La Mărășești imediat cum dai colțul de la gară, spre oraș, firma centrului de exploatare energetică te anunță că întreprinderea cu același nume aparținea de I.R.E. Galați și nu de... Bacău. La Panciu, pe frontispiciul clădirii consiliului popular orășenesc a rămas scris, încă din 1968, următoarele cuvinte : „Sfatul popular al raionului Panîciu". Oare chiar nimeni să nu fi observat inadvertența ? Magazinul universal din comuna Garoafa, de cînd are firma luminoasă defectă, se recomandă anapoda: „UN....SRL“ Și alături, la bufet, o onomatopee mai nostimă : „BUF". Ce perspectivă pot avea cei care calcă pragul bufetului din Garoafa ! . u Emil STANCIU |