Milcovul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 687-764)
1971-11-25 / nr. 734
I ANUL IV - NR. [734 JOI 25 NOIEMBRIE 1971 4 pagini .— 30 bani Ecran economic Beneficii în plus față de angajament Pregătirea temeinică a producției, utilizarea cu randament sporit a timpului de lucru alături de sporirea productivității muncii și diversificarea activităților s-au dovedit a căi dgure de creștere a eficifienței economice la Inspectoratul silvic Vrancea. Cîteva cifre sînt concludente în acest sens. Planul de beneficii pe cele 10 luni a fost depășit cu 600 000 lei din care, pe seama reducerii cheltuielilor de producție, 300 000 lei. De relevat că sporul realizat la indicatorul beneficii depășește cu mult angajamentul asumat pe acest an. C.P.L. Gugești a îndeplinit planul pe 11 luni Urmărind îndeaproape îndeplinirea sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, muncitorii, inginerii și tehnicienii din cadrul Complexului de prelucrare a lemnului Gugești a atins cotele finale ale planului de 11 luni cu o decadă mai devreme. Acest lucru va da posibilitatea obținerii suplimentare a unui volum de producție de peste 6 000 000 lei. De la începutul anului și pînă în prezent s-au realizat în plus 165 mc cherestea fag, 618 mc cherestea diverse 25 421 mp furnir și 5 297 specii, mp parchete. ADUNĂRILE DE DĂRI DE SEAMA sub semnul înaltei responsabilități comuniste! Pe baza prevederilor Statutului partidului și a măsurilor stabilite de Biroul Comitetului județean Vrancea al P.C.R. au avut loc, pînă in prezent, în județul nostru adunări pentru dare de seamă în toate grupele de partid, precum și în peste 450 organizații de bază. La aceste adunări — evenimente de seamă în viața comuniștilor din întreprinderile, instituțiile, unitățile agricole, școlile din satele și orașele județului — au participat mii de membri de partid, numărul celor înscriși la dezbateri depășind cu mult o pătrime din totalul comuniștilor. Așadar, prima parte a amplei manifestări edificatoare asupra potențialului, resurselor existente în organizațiile și comitetele de partid a luat sfîrșit. Desfășurate în lumina recentei Plenare a C.C. al P.C.R., aceste adunări au constituit un prilej de trecere în revistă a contribuției aduse de comuniști la înlănțuirea liniei politice generale a partidului, la ridicarea pe o treaptă superioară a întregii activități politico-sociale și cultural-educative. Demn de relevat este faptul că adunările respective au conturat existența unor preocupări legate de continua îmbunătățire a stilului și metodelor de muncă ale organelor și organizațiilor de partid. în numeroase organizații de partid, dominantele majore ale dezbaterilor le-au constituit combativitatea, vigilența politică, spiritul critic și autocritic ai membrilor de partid, intransigența față de manifestările care aduc prejudicii eticii comuniste. De asemenea, au fost analizate, căile menite să ducă la ridicarea pe noi trepte a activității viitoare. Adunările generale desfășurate pînă în prezent au punctat și prezența unor carențe care țin de modul defectuos în care au fost pregătite, de insuficienta preocupare față de buna lor desfășurare, a unor manifestări de formalism, străine caracterului realist, al vieții interne de partid. O recentă analiză efectuată de secretariatul Comitetului județean de partid a semnalat faptul că, în unele organizații de partid, indicațiile stabilite de Biroul Comitetului județean Nicolae DRULEA (Continuare în pag. a 11-a) TREI COORDONATE ALE UNEI PRODUCȚII SPORITE DE LAPTE La ferma nr. 12 a LA.S. Focșani, profilată pe creșterea vacilor de lapte, colectivul de, aici se preocupa deopotrivă atît de asigurarea cantităților necesare de furaje, ca și de creșterea și îngrijirea efectivelor de animale. Realizarea unei producții medii de 3 100 litri de lapte pe cap de vacă a impus încă de la începutul anului o lotizare corespunzătoare și, în funcție de acessta administrarea unor rații adecvate, cît și respectarea din partea îngrijitorilor a programului de grajd stabilit. Urmărind zilnic producțiile de lapte, ne spunea Ion Ichim, nu o dată a trebuit, chiar în cursul uinei săptămîni, să intervenim pentru a modifica rațiile deoarece observam că uneori nu erau cele mai corespunzătoare. Procedîrl astfel, rezultatele la zi sunt destul de edificatoare deoarece se înregistrează o evidentă creștere a producței, lăsînd să se întrevadă pentru sfîrșitul anului realizarea unei cantități de aproape 3 370 litri de lapte pe cap de vacă. Depășirea substanțială care se preconizează dă posibilitatea ca și producția totală planificată de 18 900 hectolitri să fie întrecută, avînd în vedere faptul că la sfîrșitul decadei a doua din luna noiembrie realizările indicau cifra de 18 834 hectolitri de lapte. Ca un fapt pozitiv care dă posibilitatea livrării la fondul de stat a unor cantități sporite de lapte, este administrarea în hrana vițeilor a vidividului. Aplicînd practica altor unități, se reușește acum ca întreaga producție dintr-o zi să fie predată spre consum deoarece s-a scos în totalitate laptele din rația vițeilor. Acest procedeu face ca față de producția anuală de lapte marfă de 16 720 hectolitri această fermă să se înscrie cu o realizare substanțială la perioada la care ne-am referit, de 17 241 hectolitri. O contribuție deosebită la înregistrarea acestor cantități sporite de lapte o aduc oamenii care nemijlocit activează în fermă — îngrijitorii. Din rîndul acestora, datorită modului cum se preocupă de furajarea și Asigurarea ■ furajelor Rafii echilibrate îngrijirea corespunzătoare a loturilor îngrijirea efectivelor repartizate se ramarcă Grigore Stan, Parapchiv Stoica, Sandu Dinu, Ilie Radu, Ion Burlacu. Acum, ne-a spus Ion Ichim — rațiile sînt formate în medie din 10 kilograme borhot, 18 kilograme siloz, 2 kilograme fin de lucernă și cantitatea de concentrate repartizată pentru obținerea unui hectolitru de lapte. Deși cea mai mare parte din hrană o ocupă furajele de volum ea este mai echilibrată, decît în cazul cînd ar fi administrat 30 kilograme de, siloz și 6 kilograme de concentrate. Ținînd cont de faptul că pentru anul viitor avem prevăzută obținerea unei cantități medii de lapte de 3 400 litri, prin reducerea considerabilă a concentratelor din hrana animalelor, în parcul de furaje avem depozitate 4 500 tone siloz, 1 000 tone fin, 600 tone grosiere cît și 500 tone de borhot. După calculele făcute toate acestea ajung pînă în primăvară, cînd va apare masa verde. în primăvară, mai însămânțăm încă 200 hectare cu lucernă, așa încît acest furaj va ocupa peste 50 la sută din suprafața arabilă repartizată fermei. Considerăm că este un lucru bun care ne dă posibilitatea îndeplinirii planului și în viitor. Iată, așadar, că,dacă'exista o preocupare continuă, rezultatele sunt pe măsura muncii. Valorificarea producției de lapte va aduce în final fermei un venit de aproape 3 390 000 lei, ceea ce marchează o depășire a planului de beneficii cu 200 000 lei. Aceasta numai din valorificarea producției de lapte, dar în cadrul acestui sector, pe lângă, asigurarea efectivelor din prăsilă proprie, se livrează la îngrășătorie și un important lot de viței. Este suficient să amintim că, față de planul anual de 618 capete pînă acum s-au obținut 720, existînd posibilitatea purin fătări, numărul lor să ajungă la 740, pentru a reliefa faptul că și în această direcție rezultatele sînt destul de bune, mărind astfel, considerabil rentabilitatea fermei. Lucrătorii de aici vor păși în cel de-al doilea an al cincinalului cu un bilanț bogat în realizări , însemnînd astfel om demaraj bun pe linia creșterii, producției și a rentabilității. Nicolae POPOVICI „APELE TULBURI“ ALE AMENAJĂRILOR PISCICOLE In urmă , cu un an și ceva, ziarul nostru publica un interviu cu directorul Direcției județene de industrie locală : amenajarea unor heleșteie pentru producerea peștelui în Vrancea. Dacă nu are simt focșănenii, cetățenii județului nostru, erau asigurați că în 1971 vor avea la masa lor peste 1 recoltat din aceste bălți. Iată-ne ajunși la sfîrșitul anului și mult-doritul pește încă n-a populat bălțile respective. De ce ?i se vor întreba legitim cetățenii. Dar mai bine să urmărim firul pe care s-am scurs" apa acestei investiții încă nefinalizate: intr-o primă etapă erau prevăzute amenajări piscicole la Nânești, bălțile Lacu și Cirpănoasa,cu o suprafață de 70 hectare. Lucrările de aici aveau afectate sumar de peste 1,4 milioane lei. Inițial se stabilise pentru I.I.L. Focșani, ca beneficiar, să livreze pieței în 1971 o însemnată cantitate de pește. Ceea ce se pierduse din vedere era faptul că între execuția amenajărilor populare cu pește și prima recoltă nu exista o corelare. Așadar, nu se putea asigura sarcina de plan, situație care a dus la restructurarea acesteia. Mai mult, stadiul actual al amenajărilor pune sub semnul incertitudinii chiar terminarea bălților ; în primăvară, acestea trebuie să fie populate cu puiet de pește. Dacă ne referim la valoarea totală a investiției, aici ar mai fi de executat lucrări de circa 80 000 lei. Prea mult nu reprezintă. Avînd în vedere însă modul defectuos de organizare a muncii, ritmul de lucru — nu ne putem face alte iluzii. Mai sînt de executat o serie de operații : nivelarea fundului bălții Lacu, evacuarea apei tăiatul stufului, realizărea canalului drenar și, de asemenea, nivelarea fundului bălții Cirpănoasa. E adevărat, rămânerile în urmă sunt cauzate și, de o serie de motive obiective, care, evident, n-au putut fi prevăzute și asupra cărora nu ne vom opri. E tot atît de adevărat că organele județene, la ivirea unor piedici în desfășurarea optimă a investiției, au sprijinit constructorul (Oficiul de cadastru și organizarea teritoriului), beneficiarul (întreprinderea de industrie locală Focșani) cu specialiști, asistența necesară. Dar de aici și pînă a părăsi practic lucrarea, o cale destul de lungă, o atitudine pe care nu o putem înțelege și nici nu o admitem. De două săptămîni, la cele două bălci, nu se mai lucrează. Chiar dacă beneficiarul a sprijinit executantul în efortul său, acesta din urmă a oferit pînă acum suficiente motive de îngrijorare în ce privește terminarea lucrării. Părerea conducerii I.I.L. Focșani este următoarea : sunt condiții ca în 2—3 luni toate piedicile să fie trecute dle constructor și astfel bălțile terminate. Opinia se cere a fi urmărită efectiv prin acțiuni concrete (mobilizarea unor forte de lucru și utilarea de către .Oficiul de,, cadastru și organizarea teritoriului cu atît mai mult, cu cît... este absolut obligatoriu ca în primăvară toate lucrările să fie încheiate în vederea umplerii bălților cu apă și a populațiilor cu pește. Iar cele 1500 tone peste sarcină stabilită pentru 1972 industriei locale, impun multă, foarte multă răspundere în abordarea gamei de probleme atît de către constructor, cit și de beneficiar. Acestea ar fi aspectele privitoare la lucrările de amenajări piscicole din prima etapă. O a doua etapă ar fi cea constituită din amenajările bălților din zona Rădulești, cu o suprafață de 293 hectare. Deși termenul de încheiere a execuției este așezat spre sfîrșitul acestui cincinal, nu este de natură să ne lase indiferenți. Pentru că și aici investiția a pornit-o greoi. ALCRIHANA (Continuare în pag. a II-a) Reportaj Și toamna bătuse în alama ultimelor frunze, tăcut și melancolic, ca-ntr-o amintire. Soarele se cernea de sus printre crengile albe, iar cerul întreg devenise o lacrimă tulbure, prin care lumina abia vedea pămîntul. Dinspre culmile prăpăstioase, pete roșcate și roiau pînă spre poale, ca pe grumazul unui animal preistoric, înmărmurit în Munții Vrancei. Era o zi de toamnă deplină, și de departe copacii păreau că simt dureri de muguri, alții dădeau chiar impresia că au înflorit în roz, dar nu era decit rugina frunzelor răsucite ca după un incendiu ce devastase pădurile, și acest incendiu nu putea fi decît noiembrie cu ultimele lui zbateri de pasăre rănită. Era o zi de noiembrie, una din ultimele clipe, cînd toamna se mai întoarce o dată cu toată fața spre vară, și în ghiocul uriaș al singurătății, strălucea gresia lustruită a înălțimilor, descoperind în ele, neașteptat, parcă giganticele mânerale , unei cetăți legendare sau ale <imei ishahade. După zidurile lor groase, întilnite spre vîrf ca intr-un triunghi se distingeau primele așezări omenești, nefiresc de pitice pentru un ochi deprins cu grandoarea mohorîtă a munților aceștia detonați de vînturi și de ploi. Ieșisem în sfîrșit la lumină din încăperile imensei cetăți. Intrasem în Reghin, localitate aflată la poalele acestor gemene ale ruinelor asiriene și căutam oamenii. Ii căutam pe acei care, în acest sat de munte își duc viața lor, cu bucurii și întrebări zilnice asemeni fiecăruia dintre noi, dar mai ales, îi căutam pe cei care, săptămînă de săptămînă cresc simplu și firesc cste o lumină sufletească pentru satul lor. Directoarea căminului cultural ..fie, a fci, ©oranica, .Gălbioiu, începe chiar sSrbi Vorbească despre horele țărănești de duminică la care se adună tot satul, despre tinerii din Reghin, mulți din ei lucrători la pădure, dar care, după o săptămînă de munca, vin sîmbăta la cămin pentru a pregăti spectacolul artistic de a doua zi. Și cînd vine vorba de spectacol, ochii tinerei învățătoare Sandina Costinescu capătă o lumină ciudată,, iar cancelaria școlii generale, în care ne aflăm devine parcă pătratul magic al stimei pe care solista de muzică populară și interpreta din brigada artistică, reunite într-un singur om, etalează talent și energie specifice. Apoi, în jurul ei, ca printr-un magic semn de baghetă apare formația de fluierași»a lui Simion Velesereanu. Des«»®n măiestria și tinerețea acestui rapsod a trecut de 60 de ani, oamenii din Reghin au numai cuvinte de laudă. în mîinile lui, fluierul se însuflețește, brusc, ca o pasăre trezită din cuib și cîntecul lui în gîng șopotul izvoarelor și murmurul crengilor din livezile de pruni pe care noaptea își lasă aripile ei de argint. Acum, în aceste seri de repetiții, lingă moș Simion se adună stol alți cinsprezece fluierași, iar trilul lor îngemănat deșteaptă în toate amintirea trecutului. Oamenii cîntă: Sexagenarul Simion Velesereanu și nepotul său Mihai Velesereanu și Simion și Costică Pepene și Florea Nică. Tuturora cîntecul din bătrîni le arde degetele prim cele șase găuri astupate și destupate ritmic ca într-un ritual. Ascult această vrajă a murmurelor neînțelese, și trebuie să recunosc că pînă azi nu m-am gîndit în nici un fel din ce lemn se fac fluierele. Ciobanul „Mioriței" visa să aibă la cap un fluier de soc sau de fag... Cei șaisprezece rapsozi populari din Reghiu,însă,cîrilă toți din fluiere tăiate din lemn de... prun ! .Aproape de Reghiu... î»t •Paltin*- satul Vilcani, lovr ROȘU (Continuare în pag. a IIa) Fluierele din lemn de prun încheierea vizitei in țara noastră a președintelui RJF. Iugoslavia IOSIP BROZ TITO Convorbirile oficiale româno-iugoslave Miercuri, 24 noiembrie, au continuat, la sediul Comitetului județean Timiș al P.C.R., convorbirile oficiale între tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea română, au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verde), membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și Gheorghe Colț, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au participat tovarășii Gemal Bredici, președintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, președintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolan, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tipavaț, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Prezidiului U.C.I., Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugoslave in Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, Marko Vrhoneț, șef adjunct al Cabinetului Președintelui Republicii, Iso Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la București, Miloș Milovski, consilier al Președintelui Republicii pentru afacerile externe, Giura Vucolici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe și Murat Agovici, consilier la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe. Cea de-a doua zi a convorbirilor a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situației internationale. Părțile au constatat cu satisfacție că punctele de vedere ale României și Iugoslaviei sunt identice sau foarte apropiate in aprecierea evenimentelor care au loc in viața internațională. Cei doi președinți au apreciat acțiunile menite să contribuie la convocarea Conferinței în problemele securității europene, exprimîndu-și convingerea că trebuie impulsionate pregătirile în vederea acestei conferințe. în cadrul convorbirilor, au fost abopdate, de asemenea, problemele, situației din Balcani, subliniindu-se necesitatea întilnirilor la diverse niveluri și sub toate formele, între țările balcanice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea unității, a coeziunii mișcării comuniste și muncitorești internaționale, a forțelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfășurat intr-o atmosferă de prietenie, cordialitate, deplină înțelegere și încredere reciprocă. Dineu oferit Tovarășul. Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a oferit miercuri un dineu în onoarea tovarășului Iosip Broz Tito, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, în saloanele hotelului „Continental". Au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu în onoarea înalt Mizil, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Mihai Telescu, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, Vasile Șandru, ambasadorul României la Belgrad, și alte persoane oficiale române. Au luat parte tovarășii Gemal Bredici, Dragoslav Markovici, Stane Dolanț, Mirko Tepavaț, Dușan Gligorievici, Iso Njegovan, ambasadorul Iugoslaviei la București, și alte persoane oficiale iugoslave. La dineu au participat, de aseme nni oaspete nea, conducători ai organelor locale de partid și de stat, personalități ale vieții științifice, culturale și artistice din Timișoara, ziariști români și iugoslavi, corespondenți ai presei străine acreditați în țara noastră, numeroși trimiși speciali ai presei și radioteleviziunii din diferite tari. Dineul s-a desfășurat într-o atmosferă cordială. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au rostit toasturi. Toastul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU , Dragă tovarășe Tito, Dragă tovarășe Biedici, Dragi tovarăși, îmi pare rău că timpul pe care ați stabilit să-l petrecem în România se apropie de sfirșit. Am însă satisfacția să pot spune că aceste două zile au fost deosebit de folositoare. In primul rînd, v-ați putut întîlni cu zeci de mii de oameni ai muncii. Ați putut constata că oamenii muncii din Timișoara, ca întregul nostru popor, să-și primească bine prietenii, doresc să dezvolte știu relații de prietenie cu Vecinii iugoslavi, ca de altfel cu toți vecinii. Ați putut vedea — desigur în treacăt— este ceva din munca muncitorilor, tehnicienilor și ingineririlor din Timișoara. Ați avut posibilitatea de a vedea că ceea ce v-am informat îm legătură cu preocupările poporului nostru de construcție socialistă constituie o realitate. De aceea, cred că, din acest punct de vedere, vizita — deși scurtă — a fost deosebit de utilă. In al doilea rînd, am discutat un cerc foarte larg de probleme. în ce privește relațiile bilaterale, am constatat cu satisfacție că ele au înregistrat o dezvoltare foarte puternică și am ajuns la concluzia unanimă că există o baza trainica pentru ca ele să cunoască in viitorii ani un progres continuu. Este și natural să fie așa, deoarece suntem vecini și întotdeauna între popoarele noastre au fost relații de prietenie, nu a existat nici o problemă care să întunece aceste relații. Nu o dată in decmnul istoriei, popoarele noastre au luptat împreună pentru eliberarea lor națională și socială. Construim cu succes socialismul și noi și dumneavoastră ; suntem interesați sa realizăm asemenea forme de dezvoltare a relațiilor care să asigure bunăstarea și fericirea ambelor noastre popoare. De aceea există o bază foarte puternică pentru o largă cooperare în toate domeniile de activitate. Am discutat, de asemenea, multe probleme internaționale — și este de înțeles aceasta pentru că construind socialismul in tarile noastre, dorim să avem condiții de pace, spre a ne putea consacra eforturile in această direcție. In același timp, înțelegem că nu se pot realiza (Continuare în pagina a IV-a) Toastul tovarășului IOSIP BROZ TITO Dragă tovarășe Ceaușescu, Dragă tovarășe Maurei, Dragi tovarăși, Vă mulțumesc in modul cel mai deosebit pentru toastul dv. Vă mulțumesc foarte mult pentru primirea atit de ospitalieră pe care ne-ați făcut-o aici, în aceste două zile. Mulțumesc prin dv. tuturor locuitorilor care s-au aflat zile întregi, și chiar noaptea, pe străzile Timișoarei pentru a ne saluta, exprimind cea mai grăitoare dorința pentru dezvoltarea unor relații bune, așa cum trebuie să existe între două țări vecine. Crd că populația acestui oraș nu s-a înșelat în dorințele și speranțele sale, pentru că noi am lucrat in spiritul lor , am in vedere, in pirituri finet, dezvoltarea in continuare a relațiilor noastre de colaborare multilaterală. Pe de altă parte, populația acestui oraș știe că noi nu ne-am întilnit pentru a discuta numai despre relațiile noastre bilaterale, ci că am fost interesați să discutăm și despre relațiile internaționale și, desigur și despre acele relații internaționale care nu sunt bune. Dorința popoarelor noastre ne obligă deci să acționăm și mai mult, să depunem ,și mai multe eforturi, să fim și mai prezenți pentru calmarea acelor situații care pot amenința omenirea. Sim total de acord cu cele spuse de tovarășul Ceaușescu în toastul rostit aici, de aceea nu aș dori să intru în detalii. Aș dori să subliniez doar cîteva probleme. in primul rînd aceea a situației din această zonă a Balcanilor. Nu aș putea spune că este vorba de o zonă nevralgică. Ar trebui să acționăm mai mult, să facem în așa fel nicit situația din Balcani să aibă influențe pozitive și asupra situației mai largi, internaționale. Un Balcan ferm, realizat în acest sens, poate să constituie o importantă contribuție la înfăptuirea dorinței noastre mai largi, și anume la asigurarea securității europene și a păcii în lume. Timpul când Balcanii erau considerați un „butoi de pulbere“ a trecut, este un timp depășit de noi. De aceea, Balcanii trebuie să contribuie, prin reglementarea lucrurilor din această zonă, Ia evoluția într-un mod pozitiv a situației din întreaga lume. (Continuare în pagina a IV-a) CORESPONDENȚII NE TRANSMIT: ȚIFEȘTI Ultima lună a anului în curs va marca pentru cetățenii comunelor Țifești un eveniment deosebit: inaugurarea noului dispensar uman, înzestrat cu Întreaga aparatură necesară, acesta își etalează deja cele 8 încăperi de care dispune. La realizarea acestei construcții au contribuit toti cetățenii comunei prin prestarea unui mare număr de ore de muncă patriotică, in valoare de circa 45 000 lei. Noul dispensar va deservi satele : Clipicești, Țifești, Bătinești, Oleșești și Sirbi. Printre cei care s-au străduit ca lucrarea să fie terminată într-un termen ci mai scurt se numără Constantin Botezatu, Florica Stratulat, Gheorghe Ciudin, Maria Ciontii, Hristache Călită, Gheorghe Popa și alții. Nicolae PARTENIE MOVILIȚA De curind, in comuna Moslița a avut loc o interesantă acțiune cu tema „Intîlnire cu fiii satului", cu care prilej a fost prezentat un frumos program artistic, au fost vizitate noile obiective social-culturale ale comunei, imprejurimiile. La intîlnire au participat peste 80 de „fii ai satului“, foști elevi ai școlii din comună, astăzi doctori, ingineri ,membri cooperatori. Dialogul purtat între foștii și actualii elevi ai școlii a fost deosebit de fructuos, scoțind în evidență marile transformări survenite în viața satului contemporan. V. După ce au participat cu însuflețire la strîngerea și depozitarea recoltelor din acest an, tinerii comunei Movilița și-au propus ca in perioada de iarnă, in care ara intrat, să dea un nou impuls acțiunilor cultural-educative. Astfel, duminică, pe scena căminului cultural din comună, echipa de teatru a prezentat piesa „Leul", iar soliștii vocali, instrumentiștii și dansatorii au susținut un frumos program artistic, constind din melodii de muzică ușoară și populară, cîntece patriotice, dansuri populare românești. Tinerii: Costică Voinea, Vasile Tătaru, Geta Cîmpureanu, Mera Angheliță, Neculai Vaciu sînt numai cîțiva dintre talentații artiști amatori care au smuls aplauze celor peste 150 de spectatori. Săptămînă aceasta, și tinerii din satul Diocheți se vor prezenta la rampă cu piesa de teatru „Darul". Mihai MANEA Timpul probabil ASTAZI vremea se va răci ușor cu cerul variabil mai mult noros. Izolat va cădea burniță și ploi slabe. Vine slab pînă la potrivit. Temperaturile miniime vor oscila intre minus 2 și plus 3 grade, iar maximele între 3 și 6 grade Celsius. Ceață locală dimineața si seara. PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE, vremea în răcire, vor cădea precipitații, macind ales sub formă de lapoviță ninsoare. Vînt moderat. Temsiperaturile minime vor oscila între minus 3 si 0 grade, iar maximele între 1 si 4 grade Celsius. IN CONTRATIMP Dicționarul limbii române moderne dă pentru cuvîntul contratimp următoarea explicație — la timp nepotrivit, inoportun. Definiția, desigur, nu una ce ține seama de latura muzicală a termenului, vizează toate domeniile și se pare că are, încă, multă căutare... Fără voia noastră de data aceasta am raportat-o unor situații.. comerciale. Orice cumpărător și locuitor al orașului de pe Milcov este surprins să vadă cum vitrinele — adică într-un limbaj metaforic „ochii magazinelor" — unității comerciale „Dunărea" (unul din cele mai importante centre de acest gen din Focșani) mai aparțin... temporal, tot de anotimpul toamnei. Țesături de toate culorile, struguri (de o singură culoare) și o sinteză comercială: „TOAMNA ’71". Bine. Dar, ce ne facem cu prima zăpadă, care atinne cit*va timp, ce ne facem cu calendarul și ce ne facem cu magazinul copiilor care anunță frumoasa lună a pomului de iarnă. O să spuneți contratimp. De acord, dar dacă vitrina este ideea de sinteză a magazinului, înseamnă că nici mărfurile nu păstrează același pas cu solicitările cumpărătorilor... Vreți să ne contraziceți tovarăși ? Invitați-ne. prin vitrinele magazinelor de care răspundeți. Tr. OLTEANU