Milcovul, aprilie-iunie 1972 (Anul 5, nr. 842-918)

1972-06-23 / nr. 912

I­tim. ___________________________________________________________________________________________________________________________________________ ANUL V — NR. 912 VINERI 23 IUNIE 1972 4 pagini — 30 bani ÎN CINSTEA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R. ȘI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII ,////////////////////////////////////////////////­­////////////////////////////////////////////// WA//////////////////////////////////// OAMENII MUNCII VRÎNCENI ANGAJAȚI PLENAR ÎN REALIZAREA CINCINALULUI ÎNAINTE DE TERMEN UN succes de prestigiu al unităților economice din județul nostru: realizarea planului semestrial Oamenii muncii vrînceni înscriu noi și noi succese în cronica în­trecerii ce se desfășoară pe un front tot mai larg, întimpinînd e­­venimentele politice din viața ță­rii — Conferința Națională a parti­dului și cea de a XXV-a aniversa­re a proclamării Republicii cu rea­lizări pe măsura hărniciei lor. Noi și noi unități raportează îndeplini­rea înainte de termen a planului semestrial și a angajamentelor, își suplimentează sarcinile asumate inițial, de depășire a prevederilor, ca urmare a intensificării efortu­rilor, folosirii cît mai depline timpului de lucru, creșterii rand­­a­mentului la fiecare utilaj și mași­nă, lărgirii preocupărilor pentru ridicarea parametrilor calitativi ai producției. Și, în centrul clocot creator, generat de acestui ideea însuflețitoare a îndeplinirii înain­te de termen a cincinalului, își înscriu numele făuritorii bunurilor materiale în dubla lor calitate de producători și proprietari ai mij­loacelor de producție. Succesele dobîndite de fiecare unitate în parte, decadă cu deca­dă, lună de lună, au determinat obținerea unor sporuri substan­țiale de producție, ceea ce a con­dus la îndeplinirea planului se­mestrial la producția globală cu 8 zile mai devreme, iar la producția marfă cu 15 zile, în acest fel se creează posibilitatea obținerii în plus a unui volum de producție globală de peste 28 milioane lei în timp ce la producția marfă spo­rul ce se estimează a fi realizat suplimentar față de sarcina semes­trială se ridică la aproape 72 mi­lioane de lei. Dintre unitățile ale căror rezultate fac dovada hotărî­­rii unanime de a depăși substan­țial cotele prevăzute și astfel an­gajamentele asumate și suplimen­tare, amintim întreprinderea de vie-vin, Fabrica de mobilă Focșani, întreprinderea de industrie locală Focșani, întreprinderea de indus­trie locală Adjud, Complexul de prelucrare a lemnului Gugești. Sporurile de milioane de lei ob­ținute la producția globală și mar­fă de către aceste unități își au corespondent în măsurile tehnice­­organizatorice luate, de optimiza­re a aprovizionării teh­nico-mate­­riale, lărgirii schimburilor de lu­cru, intensificării acțiunii de auto­­utilaje și imprimării unei bune ritmicități producției. De asemenea, planul de export va consemna o depășire pe se­mestrul­­ de 484 000 lei valută, e­­vidențiindu-se în mod deosebit în­treprinderea de vinuri pentru ex­port care și-a onorat contractele către beneficiarii externi din pri­ma jumătate a lunii iunie. Se cu­vine a fi subliniat faptul că pa­ralel cu urmărirea îndeplinirii pla­nului de producție un accent deo­sebit s-a pus pe reducerea consu­murilor de materii prime, ridicarea performanțelor tehnice a produse­lor, gospodărirea judicioasă a mij­loacelor circulante, lucru ce a condus la depășirea lună de lu­nă a beneficiilor, astfel încît se estimează pe cele 6 luni, 15 mi­lioane lei suplimentar. Corespunzător depășirilor valo­rice,fizic, datorită urmăririi joase a îndeplinirii planului rigii­în structura sortimentală stabilită, s-au obținut depășiri considerabile. Astfel, la bușteni rășinoase s-au realizat în plus 969 mc, bușteni de fag 1 988 mc, bușteni de stejar 5 718 mc, 14 941 tone lemn de foc, 22 000 mp furnir estetic, 4 713 mp parchete, mobilă în valoare de 3 131 000 lei, 40 000 mc agregate de balastieră etc. Sînt realizări ce atestă larga participare a colectivelor de mun­că la înfăptuirea exemplară a sar­cinilor de plan și a angajamente­lor luate, traducîndu-se astfel în fapt ideea ce străbate ca un fir roșu întregul nostru popor — cin­cinalul înainte de termen. Nicolae LADARU I.A.S. COTEȘTI a îndeplinit și depășit planul la export pe 1972 Ziua de ieri a marcat un succes de prestigiu al lucrătorilor, teh­nicienilor și inginerilor de la I.A.S. Cotești: îndeplinirea și depășirea, cu 9 zile înainte de încheierea primului semestru ,a planului la export pe acest an. Amănuntele privind realizarea acestei fante izbînzi, le-am primit impor­din partea inginerului Stănică Dum­bravă, director al I.A.S. Cotești. — De la bun început aș vrea să precizez că realizarea cu 6 luni înainte de termen a prevederilor planului la export este o urmare a hotărîrii colectivului nostru de muncă de a întîmpina cu rezulta­te deosebite Conferința Națională a partidului, întrecerea ce s-a de­clanșat încă de la începutul aces­tui an sub deviza „mai mult, mai repede, mai bine", a căpătat în ul­­timpul timp valențe majore, datori­tă entuziasmului tuturor lucrători­lor noștri angrenați în procesul de producție.Ca urmare și planul nos­tru pe primul semestru a fost ma­jorat cu 100 de tone, gîndindu-ne că există posibilități certe de a ne îndeplini angajamentul. Cît de real a fost calculul nostru, cît de puternic elanul tuturor, se reflec­tă în faptul că prevederile nu nu­mai că au fost realizate, dar și depășite cu 140 de tone. Ce a însemnat acest lucru ? In primul rînd realizarea integrală a planului anual la export. Evident, în continuare avem posibilitatea înscrierii unor noi succese care cifric, înseamnă livrarea suplimen­tară către beneficiarii externi unei producții în valoare de peste­­ 2 200 000 lei, succes închinat Con­ferinței Naționale a partidului. — Succesul obținut reflectă bună organizare a muncii, o largă o participare a întregului colectiv la îndeplinirea exemplară a sarci­nilor de producție.­­ Luarea unor măsuri speciale pentru perfecta funcționare a tu­turor instalațiilor și în special a c celei de îmbuteliere, aproviziona­rea din timp cu toate materialele necesare, creșterea spiritului de responsabilitate al muncitorilor și specialiștilor, au avut o contribu­ție capitală în înregistrarea aces­tui succes. Avem în mijlocul noi- Emil GONCIU (Continuare In pag. a II-a) OAMENI - FAPTE - ATITUDINI Cinci reportaje de Ion PANAIT A ÎNCEPUT RECOLTAREA ORZULUI O știre mult așteptată, cea a de­clanșării în județul nostru a cam­paniei de recoltare a cerealelor păioase, ne-a parvenit la redac­ție în cursul zilei de ieri. La coo­perativele agricole din Bălești și Tătăranu a început recoltarea or­zului, lucrare privită­ cu multă răspundere de către mecanizatori și cooperatori. Numai în cursul a cîteva ore bune de lucru, cooperatorii din Bălești au reușit să recolteze 45 de hectare din cele 57 aflate în cultură, astfel că în cursul zilei de azi, în această unitate recolta­tul orzului va fi încheiat. Același ritm intens se înregistrează și la cooperativa agricolă Tătăranu. Recolta se anunță bogată, de­pășind așteptările. Față de cele 1 900 kg/ha cît au prevăzut să ob­țină cooperatorii din Bălești la orz, de pe suprafețele recoltate, pînă în prezent, s-au realizat pes­te 2 200 kg la hectar . Paralel cu recoltarea, se efec­tuează balotarea paielor și elibe­rarea terenului pentru rapida pre­gătire a solului în vederea însă­­mînțării culturilor duble. Vești din agricultură SLOBOZI­A-CIORAȘTI Concomitent cu munca desfă­șurată în cîmp pentru întreți­nerea culturilor, membrii coo­peratori din comuna noastră s-au îngrijit de cele necesare începerii campaniei de recolta­re a păioaselor. Astfel, pînă acum au fost pre­gătite cele 6 combine C 1 și o combină C 12, toate aflîndu-se în bună stare de funcționare. Au fost pregătite cele patru prese de balotat paiele insta­­lindu-li-se săniile pentru trans­portul baloților, ca în felul a­­cesta să se poată face imediat eliberarea terenului pentru a fi arat. De asemenea, consiliul de conducere al cooperativei a­­gricole s-a îngrijit de cumpăra­rea a 1 000 saci necesari pentru transportul griului și a fost făcută deratizarea magaziilor pentru depozitare. Pentru ca transportul cerea­lelor să se facă în bune condi­­țiuni, a fost reparat drumul ca­re duce de la punctul „Mocă­neasca" spre sat unde mașinile nu puteau circula decît cu ma­re greutate, din cauza gropilor. Alexandru STOIAN COTEȘTI Membrii cooperatori din ca­drul C.A.P. Cotești au execu­tat pînă acum stropitul 3 la vie pe o suprafață de 350 ha iar legatul întîi al lăstarilor a fost făcut pe suprafața de 768 ha. O dată cu lucrările în secto­rul viticol a fost făcută prașila a doua, mecanic și manual, pe întreaga suprafață de 406 ha cu porumb iar prașila a treia me­canică la această cultură a fost făcută pe suprafața de 148 ha. Vasile LUNGU ÎNCHEIEREA VIZITEI ÎN ROMÂNIA A ȘEFULUI STATULUI CAMBODGIA, PRINȚUL NORODOM SIANUK Joi dimineața, Alteța Sa Regală, prințul Norodom Sianuk, șeful statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cam­­bodgiei, și Alteța Sa regală, prin­țesa Monique Sianuk și-au înche­iat vizita oficială de prietenie fă­cută în țara noastră la invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, președintele Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, Nicolae Ceaușescu, și a tovarășei Elena Ceaușescu. De la reședința oaspeților, Al­tețele Lor Regale, prințul Norodom Sianuk și prințesa Monique Sianuk au venit, pînă la Aeroportul In­ternațional București-Otopeni, îm­preună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, cu tovarășii Ion Gheor­­ghe Maurer și soția sa Elena Maurer, Janos Fazekas, Andrei, Constantin Stătescu, Ștefan se­cretarul Consiliului de Stat, Cor­­neliu Mănescu, ministru afaceri­lor externe, Marin Alexie, amba­sadorul Republicii Socialiste Ro­mânia acreditat pe Ungă șeful statului Cambodgia, întregul traseu străbătut, ca și aeroportul erau împodobite drapelele de stat ale României cu Cambodgiei. Pe frontispiciul pavi­și­lionului central al aerogării se aflau portretele tovarășului Nicolae Ceaușescu și prințului Norodom Sianik. Urarea „Trăiască prietenia și solidaritatea militantă dintre poporul român și poporul cambod­gian" se putea citi pe o mare pan­cartă înălțată pe platoul central al aeroportului. La aeroport au venit să-i salute pe solii poporului cambodgian to­varășii : Gheorghe Pană, Gheor­­ghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Gheor­ghe Cioară, Mihai Gore, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, vicepreșe­dinți ai Marii Adunări Naționale, conducători ai unor instituții cen­trale și organizații obștești, gene­rali. Erau de față șefi de misiuni di­plomatice acreditați în țara noas­tră și alți membri ai corpului di­plomatic. O gardă militară aliniată pe ae­roport prezintă onorul. In timp ce sunt intonate imnurile de stat ale celor două țări, în semn de salut se trag 21 de salve de artilerie. Prințul Norodom Stanik și preșe­dintele Nicolae Ceaușescu trec în revistă garda de onoare. Solii poporului cambodgian își iau rămas bun de la șefii misiunii­lor diplomatice acreditați la Bucu­­rești, de la persoanele oficiale roo­mâne prezente pe aeroport. Oas­­peții răspund îndelung aclamații­lor prietenești adresate de mii de oameni ai muncii aflați pe aero­port, își iau rămas bun de la con­ducătorii partidului și statului nos­tru. La despărțire, prințul Norodowx Sianuk și președintele Nicolae Ceaușescu își string călduros mîi­­nile, se îmbrățișează. Tovarășă Elena Ceaușescu și prințesa Mo­nique Sianuk își iau rămas bun cu cordialitate. Un grup de pionieri oferă oaspeților buchete de flori. Avionul special cu care călă­toresc înalții oaspeți cambodgieni decolează, îndreptîndu-se spre R.P. Albania. Pînă la frontiera țării noas­tre, nava aeriană este escortată de avioane cu reacție­­ ale forțelor ar­mate române. (Agerpres) DECLARAȚIA COMUNĂ adoptată cu prilejul vizitei oficiale în România a șefului statului Cambodgia, președintele Frontului Unit Național al Cambodgiei, Alteța Sa Regală Prințul Norodom Sianuk ș­COALA Vacanța de vară­­ o nouă în activitatea școlii Interviu cu tovarășul Ion Dec­iu, vicepreședintele Consiliului popular al județului Vrancea, președintele Comandamentului jude­țean pentru organizarea vacanței de vară a elevilor. Pentru a vedea modul de orga­nizare a celui de al IV-lea trimes­tru al anului școlar 1971-1972, pentru a ne edifica mai bine asu­pra activităților ce se vor desfă­șura elevii în această perioadă, ne-am adresat tovarășului Ion De­­ciu, vicepreședintele Consiliului popular al județului Vrancea, pre­ședintele Comandamentului jude­țean pentru organizarea vacanței de vară a elevilor care a avut a­­mabilitatea să ne răspundă la în­trebările puse. — In calitatea dumneavoas­tră de președinte al Comanda­mentului județean pentru or­ganizarea acțiunilor ce se vor desfășura în vacanța de vară, v-am ruga să enumerați cîteva din criteriile ce au stat în a­­tenția colectivului pe care îl conduceți evidențiind totodată, obiectivele cuprinse în agenda vacanței de vară din acest an. — Comandamentul a gîndit va­canța ca pe un al IV-lea trimestru de școală, în care munca elevilor de pregătire pentru viață păstrea­ză aceeași intensitate, schimbîndu­­se numai raportul dintre instrucție și educație, în favoarea celei de a doua laturi a învățămîntului. Pentru aceasta, în baza planului comun de măsuri al Ministerului Educației și Învățămîntului, al C.C. al U.T.C. și al Consiliului Na­țional al Organizației Pionierilor," în baza măsurilor stabilite de Co­mitetul județean de partid pentru­ îmbunătățirea muncii educative în rîndul elevilor, comandamentul a stabilit obiectivele activității șco­lare în perioada vacanței și mă* Interviu realizat de prof. Petru CRISTEA (Continuare în pag. a II-a) etapă Combinatul de industrializare a vinului de la I.A.S. Cotești la consiliul popular comunal Pufești­­ comisiile permanente au...activitatea facultativă ? După cum se știe, comisiile per­manente ale consiliilor populare municipale, orășenești sau comu­nale constituie una dintre căile importante pentru valorificarea e­­ficientă a inițiativei oamenilor muncii, și a participării maselor de cetățeni la elaborarea și înfăptu­irea politicii partidului și statului nostru. Am vizitat recent comuna Pufești, cu scopul de a vedea în ce măsură comisiile alcătuite aici, pe profil edilitar-gospodăresc, învă­­țămînt-cultură, agro-silvicultură, finanțe-cooperație, au contribuit la rezolvarea unor probleme de in­teres local, la atragerea unui nu­măr cît mai mare de cetățeni pen­tru acțiunile de interes obștesc. Ne-au fost arătate mai întîi cî­teva dosare cuprinzînd rapoartele comisiilor permanente ale consiliu­lui popular al comunei Pufești, pri­vind avizarea unor proiecte de ho­­tărîri, cît și răspunsul la Chema­rea adresată de către comuna Pe­­chea către toți cetățenii din co­munele și satele patriei noastre. Redactate conștiincios, cuprinzînd opinii identice, „la indigo", dosa­rele au fost un prim indiciu asu­pra modului deficitar în care au fost abordate problemele specifice fiecărei comisii in ceea ce priveș­te realizarea principalelor sarcini. Evident, într-o asemenea împre­jurare, am încercat să aflăm cau­za care a generat seceta „inițiati­velor" comisiilor permanente. Un prim răspuns l-am aflat consultînd procesele verbale ale ședințelor comitetului executiv și ale sesiu­nilor consiliului popular. Astfel, am avut prilejul de a constata că deși cetățenii comunei Pufești au ridicat o serie de probleme foar­te importante, referitoare la gospo­dărirea și înfrumusețarea satului Domnești, la asistența medicală de specialitate, care nu se desfășoa­ră în condiții optime din cauza ne­­respectării programului de lucru, la extinderea și întreținerea spa­țiilor verzi, la aprovizionarea de­ Alex. GAVRILESCU (Continuare în pag. a II-a) CUTIA SUBȚIRE întîi s-a crezut — de către locatarii blocurilor din cartie­rul Bahne că „atmosfera" creată în jurul viitoarelor cutii poș­tale comune, e potrivită dimensiunilor pe care le vor avea valoroasele... cutiuțe. — Vor fi, spunea cineva, niște cutii cum nici că s-au mai văzut (nici acest cineva nu le văzuse, așa că exagerarea an­ticipată și fantezia devin, în acest caz, scuzabile). Apoi, cînd s-a aflat că va costa cincizeci și ceva de lei fiecare cutie, fiecărui locatar, lumea Balnelor a început să se îngrijoreze. — Doar n-ar fi ca pe planeta Giganților ? — De ce n-am fost întrebați și noi dacă le vrem sau nu ? — E obligatoriu, deoarece factorii poștali nu mai vor și nu mai pot să urce atîtea etaje... — Le-ați văzut totuși ? — Nu, dar îmi închipui cum arată. Intr-adevăr, cutiile poștale instalate pe holurile blocurilor balniere sînt extraordinare. Ziarele, nu încap, nici împăturite, plicurile mai mari decît dimensiunea unei cărți poștală nu încap, așezarea cutiilor a devenit bucuria copiilor, pe „adresa“ unora au început să sosească... nisip, pietricele, năsturei antinevralgice ; o cheie se potrivește la cite cinci-șase cutiu­și­țe, rezistența lor este anemică așa că o deosebire tot e­­ ne costă mult, 52 de lei cutiuța. De unde și zicala: „cutia subțire cu... 52 de lei se ține !“. S. A.

Next