Milcovul, aprilie-iunie 1973 (Anul 6, nr. 1151-1228)
1973-06-10 / nr. 1211
ANUL VI — NR. 1 211 DUMINICA 10 IUNIE 1973 4 pagini 30 bani "...— ----------1. Ieri, In sala Teatrului de stat din Focșani, au fost reluate în plen lucrările celei de-a XX-a sesiuni ordinare a Consiliului popular județean, care a luat în dezbatere proiectul de hotărire privind măsurile de îmbunătățire a activității de gospodărire și refacere pădurilor aflate în administraarea directă a comitetelor executive ale consiliilor populare orășenești și comunale. Subliniind necesitatea unei reglementări la nivel județean corespunzătoare, în concordanță cu politica partidului și statului privind gospodărirea și administrarea pădurilor comunale, deputații ing. Aurel Diaconu directorul Inspectoratului silvic Vrancea, Ion Miniosu, primarul orașului Adjud, Iosif Iu, primarul comunei Homocea, Ștefan Roșea, primarul comunei Garoafa, Ion Mitrea, vicepreședinte al comitetului executiv al consiliului popular comunal Vidra, Ecaterina îștrate, primarul comunei Dumitrești și invitații Ion Șerban, primarul comunei Soveja, Vasile Găman, primarul comunei Răcoasa, ing. Iftimie Pleșcan, șeful Ocolului silvic Soveja,, și Costin Anatolie, delegat din Ministerul Economiei Forestiere și Materialelor de Construcții, au apreciat valoarea și eficiența dispozițiilor cuprinse în hotărîrea ce urma să fie supusă votării, propunind în același timp și unele îmbunătățiri. In urma avizării favorabile de către comisia juridică, proiectul arătat a fost supus votării pe articole și adoptat cu amendamentele aduse, devenind astfel hotărirea Consiliului popular județean, în continuarea lucrărilor, deputații Vasile Moise, secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R., și Vasile Ghivirigă, adjunct al inspectorului șef al Inspectoratului județean al Ministerului de interne s-au referit în cuvîntările rostite la starea legalității în județul Vrancea, la activitatea depusă de organele de procuratură și justiție în vederea respectării legilor, a reprimării și prevenirii manifestărilor antisociale, a altor fenomene de eludare a legii, de promovare a spiritului eticii și echității socialiste in munca desfășurată de aceste organe. Sesiunea a mai adoptat două hotârîri: Hotărîrea privind delegarea unor tovarăși pentru a îndeplini funcția de președinte și vicepreședinte al unor comitete executive ale consiliilor populare și Hotărî(Continuare în pag. a IlI-a) v r LUCRĂRILE CELEI DE-A XX-A SESIUNI A CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Cuvîntul tovarășului SIMION DOBROVICI (Text prescurtat) Gospodărirea rațională a fondului forestier constituie o preocupare permanentă a partidului și statului nostru, iar sesiunea actuală, prin înscrierea la ordinea de zi a unei asemenea probleme, ilustrează grija pe care organele de partid și de stat din județul nostru o acordă acestui important sector economic. Importanta problemei analizate rezultă și din faptul că în județul Vrancea fondul forestier ocupă peste 185 000 ha, reprezentînd 39 la sută din suprafața județului, din care 26 807 ha o constituie pădurile comunale. Acest fond forestier, dat spre administrare comunelor, asigură anual o mare cantitate de masă lemnoasă ce poate fi exploatată, contribuind prin folosirea ei rațională la asigurarea unor însemnate venituri, în același timp, nu trebuie uitat și rolul pe care pădurile îl au în înfăptuirea programului de combatere a eroziunii solului, a alunecărilor de teren. Materialele supuse dezbaterii sesiunii, discuțiile care au avut loc, au evidențiat o serie de rezultate bune obținute pe linia gospodăririi raționale, eficiente a fondului forestier, preocupările pentru dezvoltarea continuă acestei avuții. Analiza făcută cu a a responsabilitate în cadrul sesiunii, atras atenția și asupra unor deficiențe care s-au manifestat în acest domeniu de activitate și asupra lor doresc să fac unele referiri. O problemă mult dezbătută fost cea referitoare la asigurarea a materialului săditor de bună calitate, prin folosirea eficientă posibilităților existente la nivelul a fiecărei comune. Din cele 47 comune cu păduri în administrare, doar 15 au organizat pepiniere pentru asigurarea materialului necesar. De ce nu există aceeași preocupare pentru ca în fiecare comună să se producă puieți în pepinierele proprii cu speciile ce se pretează în zona respectivă ? Considerăm că și acolo unde s-au înființat pepiniere rezultatele nu sunt satisfăcătoare aici sub aspect calitativ, cit și al rentabilității lor și aceasta datorită slabei preocupări a comitetelor executive ale consiliilor populare, cit și a sprijinului acordat de organele de specialitate din cadrul Inspectoratului silvic și al ocoalelor silvice. Nu este suficient insă să ne ocupăm numai de împădurirea suprafețelor exploatate și neregenerate ; lucrările de împădurire reprezintă doar o etapă în activitatea de bună gospodărire a pădurilor, intervenția noastră în creșterea arboretului, trebuie să se facă permanent simțită pe întreaga durată a ciclului de producție. Atragem atenția asupra necesității asigurării asistenței tehnice de specialitate, a acordării unui sprijin calificat permanent și, în acest domeniu Inspectoratul silvic are un vol deosebit de important. Neglijarea acestui lucru are consecințe negative asupra rezultatelor pe care le așteptăm. "Aici a fost criticat faptul că la unele plantațții procentul de prindere este necorespunzător, datorat atît slabei calități a puieților, cit și a nerespectării perioadei optime de plantare. Au fost, de asemenea, situații cînd nu s-au respectat tehnologiile de exploatare, cînd în mod abuziv s-a trecut la tăierea unor suprafețe împădurite, fapt care a dus la scăderea rentabilității, la diminuarea veniturilor, la cheltuirea unor sume în mod nejustificat, în valorificarea superioară a masei lemnoase răspunderea revine în egală măsură organelor de partid și de stat locale, instituțiilor județene cu atribuții in acest domeniu de activitate, tuturor locuitorilor din comunele care au în administrare fond forestier. Nu putem trece cu vederea Continuare in pag. a III-a) ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 23 AUGUST, REALIZĂRI DEOSEBITE OBȚINUTE ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ GUGEȘTI Acționînd neobosit pentru realizarea în cele mai bune condițiuni a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate in întrecerea socialistă, colectivul de muncitori, ingineri și tehnicieni de la Fabrica de prelucrare a lemnului Gugești dedică zilei de 23 August rezultatele obținute în activitatea de producție pe primele cinci luni ale anului. Astfel, ca urmare a mobilizării unor însemnate rezerve ce existau în activitatea curentă, prin intensificarea ritmului de lucru și îmbunătățirea disciplinei de producție s-a reușit în timp record să se obțină importante sporuri fizice de producție, fapt ce a făcut ca angajamentele asumate de colectivele de oameni ai muncii să fie îndeplinite și chiar depășite. Valorificînd toate rezervele de care dispun, muncitorii secției cherestea au depășit angajamentul anual cu 93 mc, suplimentîndu-și-l. La fel, cei de la secția parchete, au depășit prevederile cu 66 mp, iar colectivul secției lăzi este în curs să depășească prevederile inițiale, majorind angajamentele. FOCȘANI Devansînd termenul planificat, constructorii din Piața Finicii au început finisajele exterioare la fațadă. Evenimentul se înscrie în preocuparea susținută manifestată de acest colectiv pentru a termina lucrarea cu o lună înainte de termen. O parte din echipa de zidari condusă de Andrei Burghiu zorește la executarea finisajului exterior, iar alta execută reparații în interior, completări la tocuri etc. Alături, la blocul C se lucrează intens zi și noapte. Ieri noapte s-au turnat 20 mașini de beton, astăzi urmînd să se lucreze în continuare pînă la terminarea planșeului. 11 IUNIE 1948 - 11 IUNIE 1973 WMWBBBIWMIW HWIWttfflftWiWnfllf1 IFF I1 l|Pl* * iiWTOHUMIUI ** Cifre și imagini din vastul șantier ai industrializării socialiste a Vrancei Instabilitatea vremii din timpul campaniei de primăvară a perturbat mersul obișnuit al lucrărilor agricole în succesiunea lor, restanțele din timpul semănatului fiind menținute uneori și pe perioada acțiunilor de întreținere a culturilor respective. Cele mai multe dintre unitățile județului nostru au reușit ca, printr-un ritm sporit de lucru, printr-o bună organizare a muncii și o planificare rațională a forțelor de producție, corespunzătoare agricolă, urgențelor de pe agenda să recupereze în mare parte timpul pierdut. Astfel pot fi evidențiate cooperativele agricole de pe raza consiliului intercooperatist Panciu care, la această dată, au terminat aproape in totalitate prima prășilă mecanică și manuală, pe suprafețele semănate cu porumb. Se evidențiază, de asemenea, colectivele de mecanizatori din Fitionești, Panciu, Făurei, Utrechești, Bălești, Jariștea care au efectuat prășitul al II-lea mecanic la porumb și floarea-soarelui pe suprafețe apreciabile, cuprinse între 100 și 230 hectare. O remarcă , în plus se cuvine făcută pentru cooperatorii din Bălești care au efectuat cel de al II-lea prășit manual la floarea-soarelui pe circa 200 hectare, și Nu puține însă la număr sunt unitățile agricole care n-au reușit să depășească condițiile de influentă ale naturii din prima campanie de amploare a anului. Faptul că semănatul s-a preluneat in timp, uneori cu mult peste posibilitățile existente, s-a ajuns acum ca plantele prășitoare, pe anumite suprafețe nerăsărite încă, să nu poată primi efectul binefăcător al lucrărilor de întreținere. Din acest motiv cooperativele agricole de producție Homocea, Măicănești, Rîmniceni, Bogza au efectuat, pînă la această dată prașila mecanică la cea mai întinsă cultură prășitoare — porumbul — pe suprafețe ce dețin între 5 și 25 la sută din indicatorii de plan. Este ușor de înțeles cîte plante au putut beneficia de prașila manuală pe rînd, de vreme ce primm lucrare mecanică se află abia în faza de început. Desigur că intr-o asemenea situație nu mai poate constitui pentru nimeni o surpriză faptu că pe județ, prima operație de întreținere mecanică a porumbului mai trebuie efectuată pe încă aproape 10 000 hectare pînă la terminarea ei. Nesatisfăcătoare sunt datele din operativă și în ceea ce privește întreținerea celorlalte importante culturi prășitoare : floarea-soarelui și sfecla de zahăr. Dacă procentul de 90 la sută cît reprezintă prașila mecanică din suprafața de floarea-soarelui existentă în cultură, nu poate constitui un motiv de alarmă, ritmul zilnic de lucru rămîne aici un factor de influență deloc promițător. Cu cele 125 hectare prășite intr-o zi mecanizatorilor din unitățile cu astfel de restanțe, le va mai trebui cel puțin o săptămînă pînă la terminarea acestei lucrări. Asemănătoare sunt aprecierile ,și pentru sfecla de zahăr, cultură de pe care buruienile au fost înlăturate doar pe 40 la sută din suprafața destinată acesteia. Iată însă că și în sunt motive de neliniște: podgorie Prașila I la vie s-a executat pe 61 la sută din suprafață, cele mai mari rămîneri în urmă consemnîndu-se pe terenurile aflate în proprietatea cooperativelor agricole de producție — sub 55 la sută. In ceea ce privește activitatea de combatere a dăunătorilor și bolilor, se constată că, pînă în prezent, via a fost stropită Ia oară pe aproape 80 la sută a din suprafață. Numai că în timp ce întreprinderile agricole de stat sînt aproape de terminarea acestei acțiuni, cooperativele agricole cu mari suprafețe cu vie, vor trebui să-și concentreze eforturile, pentru stropitul II, și în săptămînă care urmează. Pentru ca întîrzierile, in mare parte obiective, înregistrate în timpul campaniei de însămînțări să poată fi recuperate acum, în acțiunea de întreținere a culturilor, este de dorit ca întreaga forță de muncă din unitățile agricole vrîncene, pe toată durata zilei de lucru să acționeze fără întrerupere la îndepărtarea grabnică a buruienilor, la afînarea solului și la ruperea crustei de la suprafață. Orice întîrziere cît de mică ar fi ea, se va cîntări la toamnă în pierderi însemnate de produse, deci în venituri corespunzător diminuate. N. GIURGIUVEANU Pe frontul recoltelor. FIECARE ORĂ BURĂ DE LUCRU, FOLOSITĂ ORI PUN LA urgentarea lucrărilor de întreținere a culturilor prăsitoare ș combaterea dăunătorilor și bolilor în plantațiile cu vii intîlnirea tovarășului Nicolae Geaușescu cu participanții la Conferința Națională a Uniunii artiștilor plastici, cu prilejul vizitării expoziției „125 de ani de la Revoluția din 1848 in România“ In prezența tovarășului Nicolae Geaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, s-a deschis, sîmbătă la amiază, la sala „Dalles“ din Capitală, expoziția jubiliară de artă plastică „125 de ani de la Revoluția din 1848 în România". Ea reprezintă un vibrant omagiu pe care pictorii, sculptorii și graficienii de pe întreg cuprinsul țării îl aduc glorioasei aniversări, marilor înaintași, celor ce au purtat steagul mișcării revoluționare pașoptiste, luptînd, cu inimile înflăcărate de o nobilă iubire de neam și țară, pentru libertate și progres, pentru unitatea și independența națiunii române. La vernisaj au luat parte tovarășii Manea Mănescu, Paul Nicu(Continuare în pag. a IV-a) Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Slimati tovarăși. Aș dori să încep — deși sînteți la sfîrșitul lucrărilor conferinței — prin a vă adresa salutul și felicitările Comitetului Central, ale Consiliului de Stat și guvernului, ale mele personal, pentru încheierea cu succes a conferinței pe țară a Uniunii artiștilor plastici. (Vii aplauze). Am fost invitat de conducerea uniunii să particip la deschiderea Conferinței. Nu am avut această posibilitate. Ne-am gîndit, pînă la urmă, să mai aducem și aici unele inovații, să ne întîlnim în cadrul acestei expoziții alcătuite de artiștii plastici in cinstea aniversării a 125 de ani de la Revoluția din 1848. Cred că am făcut bine că am procedat în felul acesta, deoarece, vizitînd expoziția, am putut căpăta o imagine a ceea ce ați realizat, a ceea ce puteți realiza atunci cînd vă propuneți să dați expresie unor momente importante din istoria națională, să înfățișați eroismul, lupta pentru o viață mai bună, mai dreaptă, pentru progres și civilizație, a poporului nostru. Impresia pe care mi-am format-o despre expoziție este bună. Sunt înfățișate, prin imagini variate, momente importante, în stiluri deosebite. Ceea ce constituie însă caracteristica generală a expoziției, caracteristică ce corespunde orientărilor date de Congresul al X-lea și de Conferința Națională ale partidului este că, folosindu-se stiluri și maniere diferite de expresie, s-au realizat lucrări bune, cu un conținut menit să servească educării poporului. Cred că această expoziție a reușit în mod minunat să dea expresie orientării date de Congresul al X-lea al partidului nostru. (Aplauze puternice). Înțelegeți că mi-ar fi greu să spun ce mi-a plăcut mai mult. Mi-ar fi greu ca, în fata tuturor celor care au expus aci, să exprim preferințele mele. Pot spune însă că: în general, atît ca orientare, cît și ca expresie artistică, mi-au plăcut mai toate lucrările. De aceea, aș dori să-i felicit călduros pe toți artiștii plastici care au contribuit la realizarea expoziției, care au creat lucrări consacrate acestui eveniment — chiar dacă ele nu sînt expuse aici, — propunîndu-și ca prin arta lor să evoce unul din marile momente ale istoriei României, și să se urez succese și mai mari în viitor. (Aplauze puternice). Desigur, așa cum se întîmplă întotdeauna, cînd vezi că se pot face lucruri bune, începi să devii mai pretențios. Aș putea spune că în această situație mă găsesc eu acum. Comparativ cu expoziția pe care am văzut-o tot aci, cu cîțiva ani în urmă, pot spune că s-au făcut pași foarte mari, mai cu seamă în direcția redării unui conținut bogat de idei, într-o mare varietate de expresii. De aceea, aș dori să nu-mi luați în nume de rău dacă voi folosi momentul încheierii conferinței dumneavoastră și al deschiderii acestei minunate expoziții, pentru a-mi exprima dorința, dorința conducerii noastre de partid, a întregului popor, de a vedea noi opere de înaltă valoare educativă și artistică. Avem în față o serie de mari evenimente legate de istoria luptei revoluționare a poporului nostru. Sărbătorim chiar în aceste zile 25 de ani de la naționalizare. Desigur, în cîteva zile nu se mai poate face nimic, peste un an lucrările dar chiar și inspirate din acest eveniment vor fi bine venite. Sper că vă veți angaja să faceți ceva în această privință. Anul viitor vom sărbători 30 de ani de la victoria insurecției naționale armate antifasciste. Așteptăm ca arta plastică să fie, de asemenea, prezentă la această mare aniversare, cel puțin cu același succes ca și la expoziția prezentă. Am dori, chiar, mai mult. Realizările, preocupările de astăzi ale României socialiste, munca de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate, eroismul cu care întregul popor înfăptuiește politica partidului nostru sunt, fără îndoială, bogate și inepuizabile surse de inspirație. Sunt convins că vă veți strădui să puneți în valoare acest bogat material faptic, acest puternic entuziasm de masă. După părerea mea, arta plastică are posibilități nelimitate de a realiza aceasta. In politica internațională au loc, de asemenea, mari schimbări. Se obțin succese spre destindere, spre intensificarea colaborării între state, tată, chiar ieri, la Helsinki, s-au încheiat cu succes lucrările pregătitoare ale Conferinței general-europene, stabilindu-se data de 3 iulie pentru conferința miniștrilor de externe. Începe deci conferința pentru securitatea europeană. Acesta este un succes deosebit de important al națiunilor europene — deci și al națiunii române — al tuturor națiunilor lumii. Ar trebui să vă gîndiți să dați expresie prin arta dumneavoastră și acestor schimbări, năzuințelor popoarelor spre o lume mai dreaptă, mai bună, spre o line a păcii. Iată ce surse de inspirație vă oferă viața. Am dori ca, așa cum ați reușit acum să prezentați în această expoziție momente din trecutul mai îndepărtat al patriei noastre, să realizați în anii următori noi expoziții în care să fie oglindite momente din istoria de astăzi a poporului nostru, din prezentul vieții și muncii sale, imaginea felului în care se realizează programul partidului nostru. Totodată, să redați succesele popoarelor în lupta ce se duce astăzi pentru o lume mai bună, mai dreaptă, pentru destindere și pace pe plan international. Sper că atît cei mai în vîrstă, cei de vîrstă mijlocie cît și cei tineri — care s-au întrecut, aș putea spune, pentru a prezenta opere cît mai valoroase în această expoziție — se vor lua în continuare la întrecere pentru a dat poporului opere și mai bune, și mai valoroase, pentru a contribui pe această cale la ridicarea nișivelului de cultură a maselor, la elevarea spirituală, la formarea gustului pentru frumos al oamenilor, la realizarea unei vieți mai bune pe pămîntul patriei noastre. la Sînt convins că ne vom întîlni noi expoziții și mai mari și mai frumoase. Vă urez succes în activitatea dumneavoastră, urez comitetului pe care l-ați ales, succes în îndrumarea activității de creație. Aceste succese depind de munca tuturor artiștilor plastici, de felul în care fiecare înțelege să servească poporul, prin tot ceea ce face. Văd că, într-adevăr, pe acest drum vrea fiecare să meargă, în felul său, servind poporul, cauza socialismului și păcii. (Aplauze puternice, prelungite). — Decernarea premiilor în cadrul concursului „Expedițiile Cutezătorii" „Expedițiile Cutezătorii" —— această veritabilă școală de cunoaștere a frumuseților patriei, a muncii entuziaste a poporului condus de partid — s-au încheiat. Printre cele 900 de echipaje participante la ediția a patra a popularei întreceri, inițiate de revista „Cutezătorii", s-au numărat și 18 echipaje vrîncene. Ieri, cîtorva dintre echipaje li s-au decernat premiile. Decernarea s-a desfășurat în prezența tovarășului Simion DOBROVICI, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, a tovarășei Elena PAPARAD, Vicepreședintă a Consiliului Național al Organizației Pionierilor. Au mai fost de față tovarășul Ion Pătrașcu, secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R., conducători ai unor organizații și instituții județene, cadre didactice, comandanți de pionieri și conducători de echipaje, pionieri din școlile municipiului. Felicitînd echipajele premiate, pe toți pionierii și școlarii expediționari, tovarășa Elena Paparadi a înmînat diplomele și medaliile la onoare, trofeele atribuite celor distinși: marele trofeu al caselor de pionieri „Chemarea Munțior“ echipajului „Nufărul" de la Casa pionierilor din Focșani (conducător prof. Maria Satala ,ăpitan — Viorel Măzăreanu) precum și mențiuni echipajelor „Acvila Dacă" de la Școala generală nr. 10 și „Cercetătorii" de la Școala generală nr. 4 din Focșani. In încheierea festivităților prilejuite de decernarea acestor distincții, primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarășul Simion Dobrovici care, într-o succintă alocutiune i-a felicitat pe cei premiați, urîndu-le tuturor pionierilor, tuturor școlarilor vrînceni, noi succese în acțiunile, inițiate de organizația de pionieri, o vacanță plăcută, clipe de deplină satisfacție în activitățile de cercetare și cunoaștere a frumuseților patriei, a muncii pline de abnegație desfășurate de popor sub conducerea partidului. Sărbătoare pionierească focșăneană , au cîștigat cei mai buni cutezători.