Mişcarea, februarie 1910 (Anul 2, nr. 24-46)

1910-02-02 / nr. 24

$>w, xtwotk m«cmsttoţ Şedinţele Camere de meserii.—O casă de pensiuni a meseriaşilor.— Un congres al meseriaşilor la Iaşi. —Cuvântările dnilor Gh. Şerban şi I. Cupa. — Care sunt cerinţele meseriaşilor ? — Amănunte. Eri după amiază la ora 2 a avut loc adunarea membrilor Camerei de comerţ sub preşidenţia d lui Gh. Şerban. Intre altele s’a decis a se cere minis­terului proiectul de lege a contractului de muncă, pentru a fi studiat de cameră şi a se interveni la timp pentru a i se face modificările pe care camera le va găsi de cuviinţa S’a mai anulat votul cor­poluţiei con­structorilor relativ la suspendarea pos­tului de controlor al acelei corporaţii. * Tot pe ori după amiază, au fost con­vocaţi în salonul camerei de meserii, toţi preşedinţi din localitate, vice-preşe­­dinţii, comisarii guvernului, secretarii contabili şi secretari controlori, spre a se consfatui asupra înfiinţării unei case de pensiuni, pentru ajutorarea meseria­şilor, lipsiţi de mijloacele de trai, şi a celor care din cauza vârstei înaintate nu mai pot munci. Şedinţa s-a început la ora 3. Cel întâi care a luat cuvântul a fost d-nul Gh. Şerban. D-sa ia in discuţie intervenţia clubu­­rului central al meseriaşilor din capi­tală, pentru a se ţine întruniri şi pro­testa contra legei contractului de muncă. Propune ca să se ceară ministr­u proiectul acestei legi pentru a fi mai în­tâi revăzut de cameră, care să decidă asupra modificărilor de care ar avea nevoie. Vor­bind despre noul partid social-de­mocrat, spune că trebuie să ne bucure faptul că muncitorimea îşi dă seama de rolul care îl are şi lucrează pentru câş­tigarea drepturilor ei însă programul expus de un asemenea partid nu poate decât să ne mâhnească. Dacă mişcarea meseriaşilor pănă in prezent era privită cu oarecare atenţie , dela publicarea acestui program care prevede votul universal fără deosebire de religie şi sex, s’a format în toată ţara un curent cu totul defavorabil muncitorilor. Cu un asemenea program meseriaşii nu vor putea ajunge nici­odată să-şi tri­mită representanţii ei in parlament, pen­tru că mulţi din diferite împrejurări nu au sens de a fi alegători şi mulţi care-l au nu-i exercită. Ar trebui ca muncito­rimea să fie mai prudentă, să nu se lase a fi tîrîtă de curentul socialist, ci să formeze aparte o mişcare căci numai aşa vor putea obţine reformele necesare progresului lor. Pentru realizarea acestui lucru d-sa zice că e necesar să se răspindiască cultură printre meseriaşi. Ar trebui ca înainte de toste să se aibă în vedere, nu programe­­de partid, ci fie­care să-şi caute de nevoile sale, nevoi care ar consta în încurajarea in­dustriei mici, reformarea tarifelor va­male, o mai largă aplicare a art. 95 din legea meseriaşilor şi formarea de bănci şi cooperative pentru muncitori. Pentru discutarea în mod m­i­serios a mijloacelor de inbunatăţire a stărei meseriaşilor, e nevoe de convocarea u­­nui congres al meseriaşilor din întreaga ţară, care ar urma să se ţie la Iaşi in­ luna Septembrie, iar pentru acoperirea cheltueiilor ce ar necesita acest congres să se înscrie oarecare sume în bugetele viitoare ale corporaţiilor. Trecind mai departe la casa de pensi­uni a meseriaşilor, zice că ea e singu­rul mijloc prin care s’ar putea veni in ajutorul celor bătrini, lipsiţi cu totul de mijloace, sau celor care deveniţi infirmi din­­diferite înprejurâri, nu mai pot munci. Propune ca pentru formarea unui fond de ajutor corporaţiile să adauge la coti­zaţiile ce le primeşte un supliment de 15 bani. Mai vorbesc d­an­ T. Teodoriu, Al. Teutu şi Grădinaru. Cel din urmă care i-a cuvintul e d. I. Cupa Preşedintele corporaţiei con­structorilor. D-sa începe prin a arăta că e bine ca atunci cînd ministerul ar face o lege să ceară şi avizul meseriaşilor care sunt mai in măsură a cunoaşte nevoile lor, căci numai prin aşa procedeu s’a putea ajunge la resultate bune. Trecind la le­gea meseriilor, spune că art. 95 din a­­ceastă lege, nu se aplică cum trebue. Arată că muncitorii romîni sunt lo­viţi în interesele lor de concurenţa stre­inilor. Arată că în majoritatea cazurilor la licitaţii, mulţi din cei ce sunt puşi in fruntea diferitelor instituţii, lucrează mină în mină cu streinii­­înlâturînd pe meseriaşii romîni, iar dacă prin excep­­ţiune vre-o lucrare e acordată unui ro­mân, aceasta se face numai de formă, propune ca pe viitor camera de mese­rii să-şi dea interes mai mult pentru a­­plicarea legei meseriilor şi să se inter­zică ca meseriaşii romini să fia prefe­raţi streinilor şi numai la caz de ab­solută nevoe cînd numărul lucrătorilor e nedisponibil să se întrebuinţeze la di­feritele lucrărri muncitorii străini. Ar trebui ca statul să se intereseze mai mult de soarta meseriaşilor, căci şi printre romîni se găsesc destui oameni destoinici, care să poată conduce o lu­crare. Vorbind de casa pensiunilor, zice că e de datoria tuturor meseriaşilor să se unească, să-şi depue tot zelul lor, pen­tru înfiinţarea acestei opere de filantro­pie. Termină, zicîiid că numai prin unire muncitorii vor putea lupta, numai strinşi la un loc dinşii vor putea să-şi cîştig­e drepturile, să-şi croească o soartă mai bună şi să scape de concurenţa strei­nilor.* Şedinţa s’a ridicat la ora 6; s’a de­cis următoarele : 1) Corporaţiile să dea ajutoare băneşti membrilor infirmi, sub formă de pen­siune în limita resurselor budgetare. 2) Corporaţiile să reînceapă activita­tea, pentru ridicarea stărei de astăzi a meseriaşilor la un nivel mai înalt. 3) Să se ţie u­t congres al meseriaşi­lor din întreaga ţară la Iaşi în luna Septembrie. 4) Să se lucreze pentru formarea a­­sociaţiunilor de muncitori. 5) A se interveni ca meseriaşi români să poată lua asupra lor lucrări de la diferite autorităţi fără licitaţie pe bază devizelor. 6) Crearea băncilor pentru meseriaşi. 7) A se interveni la minister, pentru ca adiţia Palatului Administrativ să pri­mească în lucru meseriaşi români. 8) A se interveni la minister în sen­­sul ca autorităţile să dea tot concursul necesar meseriașilor care au lucrări a­­supra lor și a se înlătura streinii. P. Ultime formafiuni * 0-1 Elias Şaraga proprietarul libră­riei .Autorii Romîni" din str. Lăpuş­­neanu, ne roagă să anunţăm că Moise Eisig Şaraga care a fost condamnat de Curtea cu juri din Iaşi la 15 ani închi­soare pentru crimă, nu are nici o legă­tură cu famil­a d-sale şi că a uzurpat numele de Şaraga. * La 25 Februarie celebra noastră tra­gediană d-na Agatha Bărsescu va pleca într’un turneu artistic în ţară sub direc­ţiunea d-lui M. Popovici, cu piesele „Ma­ria Stuart“ şi „Medeea Itinerarul turneului prevede oraşele: Botoşani, Roman, Bacău, Peatra-Neamţ, Focşani, Galaţi, Braila, Ploeşti, Piteşti, Craiova, Turnu-Severin, Caracal etc. Serbarea «­e la Seminar.­ Cu oca­zia serbărei patronului seminarului Ve­niamin Costache s’a oficiat un serviciu divin în paraclisul seminarului de către arhiereu­ N. Munteanu, vicarul mitropo­liei. In urmă profesorii invitaţii şi elevii au trecut în sală de recepţie unde după puţin timp a sosit şi mitropolitul Mol­dovei. După ce corul a cântat ,Imnul Regal“ economul Savin rectorul seminarului a vorbit despre „Trecutul şi activitatea se­minarului Veniamin“. Profesorul Pericle Popescu, delegatul corpului profesoral, a ţinut o dizertaţie despre „Eduţia prin instrucţie“. Mitropolitul Moldovei luând cuvântul îşi exprimă mulţumirea pentru modul cum d. Popescu şi-a dezvoltat dizertaţia conchizănd că religia creştină e izvorul tuturor ştiinţelor. D. Teodoru, secretarul general al mi­nisterului de culte vorbeşte apoi în nu­mele d-lui Haret, care­ fiind reţinut nu a putut asista la serbare. Sara la orele 8 jum. a avut loc o fru­moasă producţiune muzicală a­­elevilor, la care a asistat un numeros public. * Vizarea libretelor in Iaşi.­ Cercul de Recrutare Iaşi, aduce la cu­­noştiinţa foştilor­­militari cari au­­făcut serviciul în armată permanentă sau cu schimbul, auxiliarilor şi dispensaţiilor în­cepând cu contigentul 1892 -1909, că sunt obligaţi a se prezenta în persoană cu libretul sau certificatul spre a i se viza; acei care nu se vor prezenta pînâ în seara de 28 Februar, vor fi urmăriţi şi supuşi judecăţei. Pentru a se evita aglomeraţiei, viza se va face pe la circumscripţieie de po­liţie în ordinea următoare : In ziua de 1, 2, 13 şi 4 Februar, în lo­calul circumscripţiei pentru acei care locuesc pe teritoriu acelei circumscripții. MIŞCAREA La 8, 9, 10 şi 11 Februar idem la circumscripţia 2-a La 15, 16, 17, 18 şi 19 Februar idem la circumscripţia 3-a La 21, 22, 23 şi 24 Februar idem la circumscripţia 4-a La 25, 26 şi 27 Februar idem la cir­cumscripţia 5-a ♦ Aseară pe la ora 11 jumătate, doi copii ai brutarului Iţic Lupu din str. Albă, fiind lăsaţi singuri intr’o odae, au esturnat din nebăgare de samă o lam­pă, de la care s’au aprins mai multe mobile din casă. Sărind în ajutor lucră­torii din brutărie, incendiul a putut fi localizat la timp.­­ Consiliu de higienă a oraşului se va întruni în ziua 3 Februar. La 4 Fe­bruarie se va întruni comisiunea însăr­cinată, cu scăderea şi ştergerea din con­troalele de taxe a infirmilor. # In cursul lunei ianuarie a avut loc în oraşul nostru 25 cazuri de epidemie de febră tifoidă.­­ Artistul Napoleon Borelli fostul director de scenă al Teatrului Naţional din Iaşi, a fost ori oaspetele oraşului nostru. Bătrînul artist s’a interesat de mersul teatrului pe care l’a condus 7 ani cu atîta destoinicie.—Aseară d-sa a părăsit oraşul, indreptîndu-se spre Brăila unde împreună cu ginerele seu De Sanctis va da mai multe reprezentaţii. Orzoaica pentru sămân­ţă calitate superioară, se găseşte de vănzare la Ban­ca Agricolă sucursala Iaşi. ULTIMA O­ARA - Serviciul telegrafic şi telefonic al „Mişcărei"' Accidentul din staţia B. M. Bucureşti 1 Februar (tel.)—Un accident mortal s’a întîmplat astăzi dimineaţă în staţia B­M. Femeia Tudora Cristea, vi­ind să traverseze linia ferată, a fost sur­prinsă de maşina de manevră sfărmîn­­du-i capul. Comunicarea d-rului Tonia lonescu Bucureşti 1 Februar (tel.)—In amfi­teatrul spitalului Colţea, d. d-l Tom­a lonescu a făcut astăzi o comunicare a­­supra experienţelor cu storaină, făcute in străinătate. Banchet în onoarea d-lui d-l T. lonescu Bucureşti 1 Februar (tel.)—La 6 Fe­bruarie va avea loc un banchet datS în onoarea d-lui d-l Tom­a lonescu, care s’a întors din străinătate. Congresul partidului social-de­mocrat Buc. 1 Feb. (tel.) —Astăzi dimineață a continuat congresul partidului social-de­mocrat. S’a discutat chestiunea sciziunei muncitorilor sindicalişti din Galaţi şi s’a hotărît numirea unei comisiuni de ar­bitri cari să judece diferendele ivite. In timpul congresului s’a primit adesiunea clubului „Unirea" a meseriaşilor din Ro­man la mişcarea partidului social-demo­crat. S’a luat în discuţie programul econo­mic al partidului. Şedinţa va continua astăzi după-a­­miază. Sinuciderea de la h­otel „Dacia“ Buc. 1 Februar (tel.).„Un anume T. Istodorescu a încercat astăzi dimineaţă să se sinucidă la Hotel „Dacia“. El e cîrciumar din comuna Vînători prin Mehedinţi. Şi-a tras cîteva gloanțe care Insă nu l’au atins mortal.—A fost trans­portat la spital unde i s’au dat ajutoa­rele necesare.—Causa e mizeria. Primăria corn. Tg. Frumos PUBLICAŢIUNE Fiindcă în ziua de 25 Ianuarie a. c. din cauza lipsei de concurenţi nu s’a putut ţine licitaţiunea pentru darea in antrepriză a construirei unui podeţ de un metru deschidere şi şase metri lun­gime pe strada verd­enu din acest o­­raş în dreptul grădinei Pr­imăriei pe va­loarea de 438 lei după deviz. Se publică spre cunoştinţa celor inte­resaţi că s’a fixat un nou termen de ţi­­nere a acestei licita­ţiu­ni in camera ace­stei Primării, în conformitate cu art. 72 —83 din legea comptabilităţei generale a statului de 12 Februarie a. c. orele 2—5 p. m. Făcută astăzi 27 ianuar 1910. No. 113. PUBLICAŢIUNE Se publică spre cunoştinţa persoane­lor interesate că în ziua de 27 Februa­rie 1910 o­rele 2 — 5 p. m. se va ţinea licitaţie în camera acestei Primării în conformitate cu art. 72 — 83 din legea comptabilităţii generale a statului prin oferte scrise şi depuse până la orele 4 p. m. pentru închirierea pa timp de un an începător de la 1 April 1910 pănă la 1 April 1911 a gheretelor, surelor şi pivni­ţi­lor din pieţele balelor comunei, a localurilor în care au fost desfiinţatele barieri şi a locurilor virane pentru pă­­şunarea vitelor situate, în raza oraşului. Garanţia provisorie e de 5 la sută din valoarea chiriei actuale pentru a fi ad­mise la licitaţie. No. 121. S r© ştiinţă. Înainte ca Onor. public să cum­pere un Piano sau Pianino este ru­gat a vizita Expoziţia de Piano şi Pianine Mich­elson str.Lapuşneanu 37 (Palatul Creditului Urban) ve­chi specialist de branşă. Acordorul conservatorului de Muzica din Iaşi. Piane si Pianine din cele mai re­­­numite fabrici, închirieri de Piane. Instrumente muzicale. Mare depozit de gramofoane și plăci. Vînzare și în rate. Atelier special pentru repararea pianelor sub con­ducerea unui maistru vienez. Prima agenţie Romina de întreprinderi Comerciale, Indus­triale, Agricole şi Miniere Iaşi str. Unirei .9 1) Comision şi Agentură. 2) Vînzare şi arendări de moşii, pă­duri, etc. 3) Plasamente de bani ori­ce sume. 4) împrumuturi de ori­ce natură. 5) Represintanţa din ţară. 6) Cereale. 7) Petroluri şi derivatele petrolului. 8) Acte de notariat, urmărire, seches­tru, executări prin avocaţii agenţiei. (George Farra în cea mai bună stare, de b­otiV vînzare in condiţiuni avan­tajoase la D-na Schenk Str. Sf. Hara­­lamb No. 3.1 Oii, Dimitriu­ Păuşeşti AVOCAT Str. Petru­ Rar­eş No. 10 Consultaţii: 8—9 jum. a.m. şi 4—6 Cărămizi de vînzare Avind mai multe sute de mii cărămizi fabricate în anul 1909, din prima fa­brică de cărămizi de la Frumoasa, se face cunoscut proprietarilor şi construct­orilor de case, că se vinde cu preţ foarte mo­­dera A se adresa d-lui A. Tell Ier str. 1 student liceal în mod foarte conştiincios şi avantajos. Doritorii să se adreseze la redacţie. Constantin Gh. Vasîliu VINUL KONYA Tonic, nutritiv şi reconstituit Cu principiile conţinute în Kola, Coca, Guarana şi Cacao nenumite INDICAŢIUNI: Debilitate, Ane­mie, Chiorosa, Hipocondrie, Afec­ţiuni cardiace, Maladii nervoase, Convalescenţa. Preţul Betelei Lei 4,50 A se cere pretutindene la Farm. şi Droguerii cu marca „Fortuna“ depusa şi semnătura. Unde nu se găseşte se trimete contra ramburs prin depozitul general: Farmacia Curţii Ilegale, Dr. FRAŢII KONYA, Iaşi Higiena Dinţilor Şi a Gurei Medalie de aur, Viena 1888; Medalie de argint, Bucureşti 1898; Medalie de bronz, Paris 1889. Autorizat de consiliul de higienă şi salubritate publică DE­NT­ALIN­A ESENŢA pentru Cu­BA Pu bere şi pastă vegetală pentru dinţi ale dr. S. KONYA Chimist. Aceste DENTIFRICE sunt cunoscute în ţară şi străinătate ca acele mai bune şi eficace pentru conservarea dinţilor, curăţirea şi higiena gurei, împidicind ori­ce putrezire şi dind exhalaţiunei un miros foarte plăcut. Flaconul Dentalina, lei 2.— PREŢUL : Cutia Pulbere. „ 2 — Pasta vegetală. „ 1.50 DEPOSITE: Iaşi, Fraţii Konya, Bu­cureşti, Farmaciile Brus şi Zi­rner, Dro­­gheriile, I. Zamfirescu, Brus, I. Tetzu şi M. Stoenescu, Botoşani, V. D. Vasiliu şi Hainal. AVOCAT Sf Andreii 11—Inşi Banca Națională a României Situațiune Sumara 1909 S3 Sa*1. 398 602 835 AuTIV 1910

Next